MATERIALE DE CONSTRUCȚII

CURS 7 LEMNUL
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Istoric:
..........cel mai vechi material de constructie
- principal ..... cu rol structural si /sau de inchidere (in general autoportante)
- constructii de locuire primitive si spatii conexe, construtii de aparare ,..
- sisteme circulare
- sisteme perete din barne
- sisteme scheletale (in asociere cu alte materiale)
- spatii sacrale in `culturi ale lemnului` …… sau combinat cu alte materiale
- cu rol de armare pentru alte materiale
- elemente plane (pereti, acoperis, terase ....)
- sisteme spatiale concentrice sau curbate (con ....cupola, cilidru,)
- realizate cu elementa liniare sau cu curbura naturala a materialului
- legatura pentru matriale masive ( la zidul dac ..... tiranti la bolti de zidarie)
- tehnologic
- suport temporar in edificare spatii comune, spatii publice, ...
- element major in constructii cu structura mixta
-spatii de cult (cu tendinte ascendente)
-spatii de intrunire si spectacole (deschideri mari)
-spatii reprezentative (administrative si de reprezentare)
-structuri compuse din elemente liniare si plane de lemn
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Istoric:

Westminster Hall, London,

Vantage Hall, University College, Reading,
Tribunal de grande instance, Bordeaux
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Istoric:
este cel mai utilizat material
- material local , disponibil fara costuri mari, inepuizabil prin regenerare,...)
- caracteristici materiale prietenoase (lucrabilitate, greutate redusa,.....)
- bune caracteristici structurale la dimensiuni rezonabile (eforturi diferite )
- experienta diversificata (laica, mestesugareasca, inginereasca,...)
materialul cu cea mai mare raspandire
-esente diverse > forme structurale diversificate
-utilizare specifica regionala < determinat de clima, cultura, ...
-arhitecturi (vernaculare) de valoare deosebita ( japonia, fachwerk ,
arh nord-europeana, ….)
- globalizare accentuata ..... locatie, material, arhitect
- riscul pierderii specificului
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Istoric:

putine marturii istorice

-perisabilitate crescuta ......material viu
-reutilizare facila.....utilizari succesive
-disparitie naturala - contopire cu mediu
-interventii reversibile in situri naturale sau protejate
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Istoric:
...... inspiratia tradititiei ......modernitate de la imitatii ....la standardizare

filosofie si arhitectura.....(lemnul in conceptia nordului) Alvar Aalto

case traditionale in Zermatt (CH)

MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Istoric:

...... preocupari actuale

Toyo Ito , Sumika-Pavillon, Tokyo , 2008

Sou Fujimoto Architects "Final

wooden house", 2008
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Istoric:

...... preocupari actuale

? niveluri
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Istoric:

perioade determinante in evolutia arhitecturii constructiilor din lemn

-relatia
nevoi sociale – rezerva regionala
-periodicitate istorica
evolutie tehnologica – utilizare
-sec 17-18 mestesug universal > dezvoltare
-sec 18 -19 – industrializare (urbanizare in spatiul american) > explozie
-sec 19 – inginerie structurala > scadere
-sec 20 varfuri datorita inventiilor
-anii 20- lemn (scanduri) incleiat
-anii 50-60 -lemn compozit (placi, aschii, pulberi) / dezvoltare in RO
-anii 80-90 -programe de dezvoltare in vederea cresterii utilizarii lemnului motivatie ecologica
-anii 90 - dezvoltare considerabila (renastere fata de deceniile precedente) datorita conceptelor ecologice si de
economisire a resurselor
- informatizarea proiectarii si tehnologizarea debitarii si productie ,
- materiale noi pe baza de lemn , transforma materialul manufacturier intr-o materie prima complexa in
construtii pretentioase.

-2000 – concepte si tehnolii ecologice

- apare conceptul de “estetica lemnului” (“ wenn Holz dann Holzaestaetik”)
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Structura si caracteristici

STRUCTURA LEMNULUI
ESENTE EUROPENE /AUTOHTONE/EXOTICE
utilizate in constructii si domenii conexe
CARACTERISTICI TEHNICE
determinante structural-formale
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Structura si caracteristici
CLASIFICARI
- caracteristicile botanice:
- conifere (plante cu frunze aciculare) - lemn moale / exc: pin, ...
- foioase (plante cu frunze late) - lemn tare / exc: plop, ….
- fructifere
- provenientã: esente (sortimente de lemn)
-locale
-europene
-exotice
- modul de prelucrare:
-lemn rotund: stâlpi, bile, manele, piloti,... bile - diametrul la capatul subtire 8-11cm L= 3-6m;
manele - diametrul la capatul subtire de la 12-16cm L= 6-9m;
prajini - diametrul la capatul subtire de la 4-7 cm L= 2-4m.

-lemn cioplit: blãni, grinzi cioplite, bulumaci,...

-lemn de cherestea: scânduri, dulapi, grinzi, sipci, rigle,....
-lemn prelurare speciala: furnir, placi pluta, aschi, pulberi,...
-lemn compozit: lemn incleiat, mase lemnoase,…
- utilizare
(SR EN 14081-1;2006)
-lemn de constructie - scandura - grosime 25mm lungime 3-6m
-lemn de mobile si amenajari interioare - sipca - grosime 25x50mm lungime 3-6m
-lemn pentru exterior - dulap - grosime 50mm lungime 3-6m
- rigla - grosime de la 50x50- 200x200mm lungime 3-6m
-lemn cu utilizari speciale
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Structura si caracteristici
ESENTE EUROPENE DE LEMN UTILIZATE IN CONSTRUCTII

RASINOASE

molid brad pin larice douglas zambru

Picea abies Abies alba Pinus sylvestris Larix decidua Pseudotsugma enziesii Pinusc cembra

Proprietati: usor de prelucrat, drept /putine defecte, rezistent si in exterior (continut de rasini), ieftin

Utilizare: lemn de constructie, fatade, decoratiuni, componenta de materiale , mobilier

MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Structura si caracteristici
ESENTE EUROPENE DE LEMN UTILIZATE IN CONSTRUCTII

FOIOASE

mesteacan fag stejar frasin tei plop negru ulm

Betula verrucosa Fagus sylvatica Quercus robur Fraxinus excelsior Tilia cordata Populuns nigra Ulmus carpinifolia

artar tisa anin carpen platan robinia

Acer platanoides Taxus baccata Alnus glutinosa Carpinus betulus Platanus.... Robinia pseudoacacia
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Structura si caracteristici
ESENTE EUROPENE DE LEMN UTILIZATE IN CONSTRUCTII

FOIOASE FRUCTIFERE

Pyrucso mmunis Prunus avium Juglans regia Prunusd omestica Castanea sativa Sorbus terminalis
par cires nuc prun kastan sorb

Proprietati: texturi si culori estetice

Utilizare : decoratiuni interioare, elemente de fatade, furniruri/

strat vizibil in lemn stratificat, ) mobila
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Structura si caracteristici

ESENTE EXOTICE DE LEMN UTILIZATE IN CONSTRUCTII

Cedrus libani Sequoia sempervirens Khaya Triplochiton scleroxylon Lophira alata

Cedru Sequoia Mahagoni Meranti Abachi Azobé

MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Structura si caracteristici
'LEMN' - un termen generic
- biologic este partea rezistentã (care nu e verde) a plantelor
- in constructii desemneaza in general un element prelucrat de
foioase sau conifere

sectiuni
- in lungul fibrei - transversala
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Structura si caracteristici
- lemnul de constructie este un
material anizotrop obtinut de
obicei din zona internã, cea mai
veche si cea mai rezistenta a
trunchiului de rasinoase sau foioase
(exceptii : bambus, pluta,.....).
- dezvoltarea prin crestere ciclica
(de obicei anuala) , prin
suprapunerea în sens radial a
inelelor de crestere produce un
material cu aspect si proprietati
diferite pe cele trei directii ,
respectiv sectiuni caracteristice si
rãspuns diferit fata de planul în
care actioneazã fortele

1- seva
2- apa +minerale
3- inele de crestere
4- scoarta
de regulã nu prezintã interes pentru
intrebuintãrile curente (exceptie-pluta)
5- phloem
6- cambium –tesutul biologic activ , (produce 5 si 8, muguri-
radacini, adaptabil, fuzioneza ,…. )
7- duramen
(lemn vechi): partea cea mai rezistentã
este biologic inactiva,
8- Xylem (alburn)
(lemn tanar): partea fiziologic activã,
prin substantele depozitate constituie o zonã de risc
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7 Diferente de aspect (culoare)
Structura si caracteristici ’lemnul vechi’ (duramen)
‘lemnul tanar’ (alburn)

-curbura
-excentricitate
-labartare

-fibra rasucita
- noduri profunde
-punga de rasini
-concrestere

-inima excentrica -gelivura

-cercuri albe -inima stelara
-crapaturi de inghet -rulura
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Structura si caracteristici
COMPOZITIA CHIMICA
- substante organice,
- celuloza (40 - 50%), - hemiceluloză (15 la 25%),
- lignina (medie 20-30% / rasinoase 21-41%, foioase 18-25%)
- rasini, polizaharide, hexozani , pentozani, taninuri, coloranți, ceară, alcaloizi...
- substante anorganice (- 1,5%).
- apa in cantitati variabile (termen tehnic: umiditate)
- apa liberă - apa prezentă în lemnul verde
- apa legată - apa care intră în compoziția fibrelor - cauzează contracții în timpul
uscării (termen tehnic: umiditatea lemnului)
- apa în compoziția moleculelor (eliminarea duce la distrugerea lemnului - în incendii).
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Structura si caracteristici
CARACTERISTICI TEHNICE
Greutate - densitate - duritate
-foarte usor <450 kg/mc
-usor 450-550 kg/mc
-mediu 550-650 kg/mc
-greu 650-800 kg/mc
-foarte greu <800 kg/mc
- lemnul de constructie este considerat un
material structural usor

umiditate –
- marime relativa (raportul dintre greutatea apei conţinute de lemn şi greutatea lemnului absolut uscat )
- caracteristicile fata de umiditatea de referinta 12% / + corectii
-uscat - sub 20 %
crapare in procesul de uscare
-uscat natural – inferior punctului de saturatie a fibrelor

- saturat - difera de esente :20- 30 % (referinta: 28 %)

-umiditate naturala
-umed
consecinta uscarii : schimbare dimensionala
- pe directia axiala 0.5-(3)%
- radial 5%
- tangential 10%
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Structura si caracteristici

CARACTERISTICI TEHNICE
determinante structural-formale

Caracteristicile esentiale sunt legate de natura neomogena , de

cresterea prin suprapunerea în sens radial a materialului lemnos .

- aspect si proprietati diferite pe cele trei directii sunt factori determinanti in

estetica lemnului aparent si la realizarea detalililor structurale si de finisaje;
- specific si fata de majoritatea materialelor de constructie este deformarea
diferita legata de structura radiala a lemnului

Caracteristicile mecanice

- este un material heterogen (neuniform ca structurã, proprietati, calitate, ....)

- este un material anizotrop (rezistenta este diferitã in functie de directie de solicitare, pe aceeasi
directie, rezistenta la întindere si cea la compresiune au valori sensibil diferite)
- continutul de apa influenteaza semnificativ rezistenta mecanicã
- proprietãtiile mecanice ale unui element din lemn, sunt influentate de regularitatea cresterii si
prezenta si starea nodurilor sau a altor defecte (in functie de felul în care se prezinta lemnul, sunt
definite mai multe clase de calitate carora le corespund caracteristici mecanice)
- îmbinarile sunt determinante in rezistenta unui ansamblu; solicitari mai mari si in cazul chertarilor
sectiuni semnificativ mai mici necesita o calitate buna a lemnului in aceste zone
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Structura si caracteristici

Rezistenta la compresiune
- directia de solicitare optima este cea axiala
- rezistenta la compresiune pe directia radialã si tangentialã (transversalã) este sub 25% din
rezistenta pe directie axialã. ( ceva mai bunã la lemnul dur de foioase)
- rezistenta la compresiune creste aproape proportional cu densitatea
- continutului de apã produce o scadere neliniara a rezistentei la compresiune (ex. 1% umiditate in
plus determinã o scãdere a rezistentei cu cca 4% )

Rezistenta la întindere
- directia de solicitare favorabila este cea axiala
- este solicitarea optima a lemnului (pe directie axialã, rezistenta la întindere este apropape dublul
celei la comprsesiune)
- este puternic influentatã de sensul fibrelor, precum si de defecte (nodurile , fibrele torsionate).
-- rezistenta la întindere transversalã este în general foarte slabã (prezenta fisurilor din
contragere scade foarte mult rezistenta la intindere perpendicularã pe fibre)

Rezistenta la încovoiere
- comportarea la încovoiere (actiune perpendicula pe axã), variazã in functie de pozitia suprafetelor
de separatie între inelele de createre (dispunerea inelelor de crestere în sectiune)
- rezistenta la forfecare în lungul fibrelor (lunecare longitudinalã) este proportionalã cu densitatea;
rãsinoasele au o comportare mai slabã.
- rezistenta la forfecare în lungul fibrelor are valoare la cca jumatate fata de cea la forfecare
transversalã (perpendicularã pe directia fibrelor
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Structura si caracteristici

Deformabilitatea
- este diferitã pe cele trei directii de solicitare (axialã, radialã,
tangentialã),
-deformabilitatea pe directie axialã este de regulã ceva mai mare la
compresiune decât la întindere.

Duritatea (rezistenta la prelucrare sau strapungere;duritatea mare

ofera o lucrabilitate mai redusã lemnului:)
- este diferitã pentru diferite zone ale trunchiului (duramenul este mai
dur ca alburnul).
- este proportionalã cu densitatea lemnului
- este invers proportionalã cu umiditatea
- duritatea mare ofera o lucrabilitate mai redusã (nu este neaparat un
dezavantaj in prelucrarea lemnului)

Rezilientã (Rezistenta la soc)

- maximã pe directie radiala,
- minima pe directie tangentiala

clasificari dupa rezilienta:

- lemn rezilient: frasin, molid, brad (unelte, grinzi)
- lemn mediu rezilient: stejar, fag (tâmplãrii)
- lemn fragil: pin, cedru (amenajari, mobilier fix)
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Structura si caracteristici

Flexibilitatea
- rezistentã la îndoire:
-sageata mica înainte de rupere
- rasinoasele au o rezistenta semnificativa la îndoire -utilizarea la schelete structurale
- fagul se curbeazã usor- fabricarea mobilei)
- tenacitate:
-proprietatea de a suporta simultan eforturi si deformatii mari/sucesive înainte de a se rupe
- rigiditate
-raportul între sectiunea piesei si sãgeata sa în momentul ruperii (lemn rigid ,lemn “casant”).

Porozitatea
- este o caracteristicã generalã a lemnului cu influente in ce priveste
utilizarea si consevarea diverselor tipuri de lemn
- porozitatea influenteazã
- sensibilitatea la umezealã (accentuatã de o porozitate
crescutã).
- capacitatea de izolare termicã (lemnul poros este mai bun
izolant termic)
- porozitatea lemnului variazã functie de specie, in general lemnul este
-dens : lemnul dur, cu vase mari, cu multa rãsina (in cazul
rasinoaselor)
-poros: lemnul moale , cu vase mici si difuze , cu putina rãsinã
(in cazul rasinoaselor)
- suprafetele de capãt (sectiuni transversale) sunt mai poroase decât cele
longitudinale deci mai vulnerabile din punct de vedere al absorbiei de apã.
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Structura si caracteristici
Durabilitatea
- proprietatea lemnului de a rezista la actiunea factorilor de mediu (umiditate
atmosfericã, apã absorbitã prin capilaritate, intemperii, ciuperci si insecte,
solicitãri termice, chimice si mecanice).

- in general, lemnul cel mai durabil este cel care:

- este dens
- nu contine substante care fermenteazã; alburnul contine amidon
si glucoze ce constituie o hranã obinuitã a insectelor xilofage;
- contine cantitãti suficiente de tanin (stejar, castan), rãsini (pin,
pitchpin), oleo-rãsini (tek, eucalipt)
- locul de utilizare este esential

- locul / factorii de mediu sunt esentiali

- amplasarea într-un mediu uscat mareste durabilitatea (mii de ani-
in atmosferã uscatã, fara variatii de mediu),
- lemnul supus unei umiditati constante poate fi durabil (sute de
ani- lemnul de stejar, arin, ulm, complet scufundat în apã dulce ) .
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Structura si caracteristici

Deformarea la umezealã. "Lucrul' lemnului

- lemnul este un material sensibil la umezealã
- variatiile de umiditate ale mediului au implicatii directe asupra folosirii sale în constructii
- continutul de apã din lemn (umiditatea lemnului) influenteazã:
- greutatea specificã,
- rezistenta mecanicã (care scade cu cresterea umiditatii);
- dimensiunile,
- stabilitatea formei
- procese biologice de degradare (> 18%)
- procesul de uscare a lemnului presupune reducerea umiditati de la 75% din greutatea lemnului
prospat taiat la o limitã acceptabilã pentru utilizarea în constructii (umiditate min 18 %)
- pentru utilizare la exterior de cca 13-18%
- pentru utilizare la interior si cca 8-12%
- uscarea trebuie sa se produca fãrã pericolul unor fenomene deformative importante
- lemnul este higroscopic
- lemnul realizeaza schimburi de umiditate cu mediul ambiant
- înaintea punerii în operã este necesar atingerea unui echilibru higroscopic
-lemnul 'lucreazã'
- sub valoarea de saturatie a fibrelor (cca 30%) volumul se reduce, are loc o 'contragere'.
- peste starea anhidrã se produce 'umflarea' lemnului.
- modificarea continutului de apã al lemnului intre starea anhidrã si valoarea de saturatie a
fibrelor, determinã variatii de volum si dimensiuni cu valori diferite pe cele trei directii principale:
- axialã (contragerea minima)
- radialã
- tangentialã (contragerea maxima)
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Structura si caracteristici
- tensiunile provocate prin uscare provoacã deformatii cu efecte diferite pe directii si sectiuni ale trunchiului :
torsiuni, fisuri, rupere, ) .
- elementele de lemn se vor deforma diferit in functie de zona de trunchi din care au fost extrase si variatie de
umiditate inerente respectiv uscarii (imbatranirii) lemnului
-deformatiile sunt diferite la esentele de lemn
- esente cu contrageri reduse: 5 -10% (ex. plop,nuc,.... lucrãri de tâmplãrie si furnire)
- esente cu contrageri medii: 10 - 15% (ex.rãsinoase..... fisuri medii , cherestea,lemn rotund)
- esente cu contrageri mari: 15 - 20% (ex. stejarul,.... crãpãturi mari din uscare si este necesarã
debitarea rapidã, înaintea uscãrii.....);

în proiectarea de detaliu trebuie

- prevãzut sensul probabil al variatiilor dimensionale si de formã ale pieselor
din lemn, (ex. curbarea unei trepte)
- utilizat lemnul la umiditatea acceptabila

valori de umiditate recomandate la punerea in operă

(extras DIN 1052) :
- 9%±3%), la construcţii închise, încălzite;
- 12%±3%, la construcţii închise, neîncălzite ;
- 15%±3%, la construcţii deschise dar acoperite ;
- ≥ 18%, la construcţii supuse intemperiilor
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Structura si caracteristici
Degradarea biologicã - ca orice material organic, lemnul este atacat de macro si micro organisme (animale,
insecte parazite , bacterii de putrefactie, ciuperci)
- lemnul uscat este atacat de insectele parazite,
- lemnul cu umiditatea crescutã este supus atacurilor biologice (bacterii de putrefactie, ciuperci parazite) favorizate
de asociatã cãldurii si lipsei ventilatiei
- putrezirea lemnului este favorizata de situatiile mixte (ud-uscat) si de variatiile ciclice de umiditate
- pãrtile tinere si lemnul moale sunt in general mai expuse decat cel dur
- fiecare tip de lemn este sensibil la agenti specifici.

Conservarea lemnului
- longevitatea lucrãrilor executate din lemn se asigura printr-o conceptie corectã a
constructiei si a detaliilor,
- materiale si tehnici de punere în operã pot fi completate prin protectie chimicã
în masã sau prin tratamente superficiale adecvate (in general neecologice si
costisitoare)
- produsele chimice fungicide (antiseptice) nu actioneazã eficient contra putrezirii
decât dacã pãtrund suficient în masa lemnului; aceastã conditie nu este îndeplinitã
decât de tehnologiile industriale de impregnare.
- protejarea prin aplicarea unor tratamente protective de tip vopsire , lãcuire,
catran sau carbonatare presupune in general un lemn bine uscat (apa mentinutã
în interiorul unui lemn prea tânãr impermeabilizat superficial va determina în scurt
timp putrezirea acestuia)
-protectile presupun in general schimbari estetice (textura , culoare,..).
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Structura si caracteristici
Conductibilitatea electricã, termicã, fonicã
- conductibilitatea electrica
- material (electro) izolator in stare uscata
- conductibilitatea electricã variazã functie de
- continutul de apã, (creste cu umiditatea)
- esenta lemnoasã
- densitate
- conductibilitatea fonicã
- materialul lemn , usor si poros, poate fi un bun izolant
acustic (ex. lemnul de balsa, la 20 mm grosime, determinã o reducere
a nivelului sonor de 27 dB pentru sunete de lOOO Hz)
-structurile de lemn in general , datorita greutatii reduse
nu ofera izolare fonica suficienta
-conductivitatea termicã
- lemnul uscat este un bun izolant termic (ex: lemnul de
brad este de peste 3 ori mai izolant decât cãrãmida cu goluri)
-conductivitate termica :
- lemn natural (molid ) - cca 0.22 W / mK
(beton 0,69 W / mK)
- placi lemnoase poroase – cca 0.06 W / mK.
- conductivitatea creste cu densitatea si umiditate
- dilatare termica este compensata de contractia la uscare
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Structura si caracteristici

Sensibilitatea/comportare la temperaturi inalte

- lemnul este un material combustibil.
- lemnul se descompune progresiv la temperaturi crescânde în prezenta aerului,
- descompunere termică a lemnului incepe la 105° C (!! degradari si sub 105)
- punctul de aprindere teoretic: 270 C.
- autoprindere la temperaturi mai mici in conditii de expunere prelungita (200 - 275° C)
- apare ardere si in absenta oxigenului: piroliză
- stratul de carbune poate fi o protectie temporara
- puterea calorificã este proportionalã cu densitatea.

- este necesara asigurarea unei rezistente omogene la foc a tuturor pieselor unei structuri din lemn
- dimensionarea protectiva a pieselor din lemn,
- îmbinãri incombustibile sau protejate
- calitatea lemnului
- limitarea gradului de expunere la foc a pieselor,
- tratamente superficiale ignifuge.
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Structura si caracteristici
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Prelucrarea lemnului

Sectiuni de debitare – configuratia inelelor – tendinte de deformare

Sectiune de taiere
-tangentiala –taiere in lungul axului tangential fata de inele
-radiala –taiere in lungul axului prin inele
-transversala - taiere perpendiculara pe ax
- Apar deformari diferite pe fate de taiere

Sectiuni de debitare – alegerea sectiunilor de debitare dupa utilizare

Sectiuni
- plane (scanduri, dulapi,..
- quadratice (rigle , dulapi )sec
- masive (barne, grinzi, blana)
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Prelucrarea lemnului
Nivel de debitare si prelucrare (cherestea, lemn de constructie, lemn de
tamplarii, placaje, lemn tehnologic, suporturi ascunse)
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7 Lemn incleiat
Prelucrarea lemnului
Tehnologie simpla de prelucrare-producere

debitare primara-uscare-finisare

Incleiere-(conform cerinte de utilizare)

Stabilizarea – debitare finala

MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Prelucrarea lemnului

Prelucrare la dimensiuni si forma nespecifice lemnului natural

MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Prelucrarea lemnului
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Produse din lemn
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Produse din lemn
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Produse din lemn
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Produse din lemn
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Imbinari

IMBINARI TRADITIONALE Sl MODERNE

principii generale
-se bazeaza pe caracteristicile naturale ale lemnului
-adaptate materialului putin dens, neuniform si degradabil in timp

Dezavantaje :
- lemnul rezistã prost la încãrcãri concentrate si legãturi punctuale
- nodurile nu sunt rigide
Avantaje
- se fasoneazã usor in imbinari cu geometrii complexe
- se asociaza facil cu alte materiale cu caracteristici diferite
Necesar:
- o suprafatã de contact suficient de mare
- o arie de distributie a eforturilor intinsa (triangulatii)
- legaturi stranse (cepuri, impanari), eventual cu posibilitate de strangere ulterioara
- sectiuni mari de material, îndeosebi în cazul sistemelor traditionale cu schelet.
- transmiterea eforturilor pe directia fibrelor
- distributia eforturilor pe subansamble din materiale diferite (solicitate diferit)
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 3
Imbinari
Imbinãrile traditionale (dulgheresti)
- folosesc ingenios caracteristicile lemnului natural
- se bazeaza pe geometria îmbinãrii, ceea ce implicã tãierea adecvatã a pieselor ce urmeazã a fi îmbinate ,
(îmbinãri dulgheresti sau chertari).
- formele împiedica deplasãrilor relative ale pieselor în caz de încãrcãri neprevãzute.
- împiedicarea deplasãrilor poate fi asigurata si prin folosirea unor piese auxiliare de legãturã, din lemn sau
metalice (pene, dornuri, cuie, scoabe, buloane, plãcute)
- sunt in general de naturã empiricã, bazându-se mai mult pe experienta mestesugului decât pe calcule,
- implicã o reducere importantã a sectiunii pieselor în zona îmbinãrii respectiv o majorare a sectiunii curente in
vederea compensarii pierderii de material la imbinare
-implica o manoperã complicatã ce lungeste timpul de executie, si mareste pretul constructiei.
- cu ajutorul lor au fost realizate toate structurile clasice din lemn inclusiv cele de mari dimensiuni
imbinare cu chertare MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Imbinari
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Imbinari

Imbinari in acelasi plan cu chertare si solicitari axiale

-cu prag simplu -cu prag dublu

MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Imbinari

- cu piese de fixare din lemn

- chertare
- cep
- dorn
- ‘cuie de lemn’
- pana de lemn
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Imbinari

Imbinari traditionale prin alaturare si suprapunere – nod peste parter

cu - chertari de montaj si ridigizare
- piese de fixare

casa parter casa 2 nivele >> stalp divizat imbinari in plan

‘ in cleste’ ‘fachwerk’ ‘baloon’ ‘platform’

MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Imbinari
DORNURILE (CUIELE) SI PENELE DE LEMN
- sunt cele mai frecvente
- sunt piese complementare îmbinãrilor traditionale.
dornuri
- împiedica deplasãrile si/sau desfacerea îmbinãrii
- sunt asociate in general îmbinãrilor cu cep si scobiturã, îmbinãrilor 'la
jumãtate-lemn' si celor 'în furcã', pentru.
- sunt piese din lemn dur, de formã cilindricã, usor tronconice sau prismatice
- in general permit demontarea pieselor asamblate
Exemple uzuale:
- îmbinare capriori 'în furcã' + dorn;
- îmbinare cu cep si scobiturã + dorn,.
- imbinare la jumatate + dorn
- imbinare barne + ‘cui’ de lemn
pene de lemn - sunt elemente de imbiare prismatice din lemn dur,
solicitate în principal la compresiune si forfecare;
- categorii:
- pene cu fete paralele, solicitate la compresiune axialã si forfecare au
aceasi forma si dimensiune cu locasul dintre piesele ce se asambleaza
- pene cu o fatã înclinatã, solicitate la compresiune pe directie
înclinatã sau chiar transversalã au sectiune variabila
eclisele din lemn- leagã în acelasi plan douã sau mai multe piese de lemn
- în general din contraplacaj, sunt fixate cu cuie sau suruburi (eventual
cu încleiere suplimentarã).
- numarul fixarilor se calculeaza
-eclise exterioare (contraplacaj)
-eclise ascunse (lemn dur)
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7 LEMN
Imbinari
Sistemele moderne de îmbinare
(ingineresti)
- reduc la minim sau elemina chertarile
(amprente , rol de pozitionare)
- folosesc geometrii mai putin complicate si
restrictive ale îmbinãrilor,
- folosesc materiale auxiliare fiabile, ce
suprapun materialul prin apasare sau lipire
- piesele de asamblare, (buloane, gujoane
metalice, brose, suruburi, conectori dintati,
...)
sunt produse în serie mare deci cu un pret
de cost mai mic
- forme si configuratii adaptate la cerintele
specifice diferitelor tipuri de structuri si
conditii de exploatare
-cerintele structurii portante (eforturi si
deformatii),
-conditiile de montaj,
-exigentele de rezistentã la foc,
-expunerea la intemperii,
-criterii estetice.
- dimensiuni si conformatie se verificate
prin calcule .
- presupun tratamentul anti-coroziv al
elementelor metalice de asamblare
(fiabilitate structurala, valoare estetica).
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Imbinari
PIESE DE LEGATURA DIN METAL
Cuie
- legatura simpla de montaj
- legatura poate fi utilizatã facil pentru si pentru
îmbinãri portante ( calcul )
- pentru solicitãrii la smulgere
(nerecomandabil), trebuie utilizate cuie
profilate
- diametrele cuielor si distantele între cuie si
fatã de margini sunt reglementate.
- in varianta moderna se utizeaza gauri date în
prealabil,
- previne crãparea lemnului
- diametru de cca 95% din diametrul
cuielor
- permite utilizarea mai eficientã a
cuielor (mai dense )
- indispensabil în cazul lemnului de
stejar sau fag).
- La solicitari de intindere se utilizeaza placi
perforate fixate cu cuie
- imbinari cu piese metalice de legatura
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Imbinari
suruburi de lemn (holzsurub)
- rezistenta mai buna la smulgere decât cuiele netede. ( se reduce
cu timpul, pe mãsurã ce lemnul se usucã).
- cu cât lemnul este mai umed, cu atãt relatia cui / orificiu in lemn
se altereazã în raport cu eforturile perpendiculare pe cui (o datã în
plus, este de dorit o umiditate adecvatã si constantã !)
- se utilizeaza suruburi adecvate operatiunii tehnologice
foi de tablã ascunse
- se introduc în fante tãiate în lemn
- tabla de cca 2mm grosime protejata anticorosiv
- multiplicã numãrul de sectiuni pe care se repartizeazã eforturile.

scoabe:
- mentin pozitia lemnului in imbinare (nu transmit
propriu-zis eforturi)
- utilizate în general în cadrul constructiilor traditionale
sau alcatuiri simple ascunse,
agrafe:
- în general utilizate în atelier, cu pistoale performante si
calculate pe baza rezultatelor încercãrilor de laborator;
sunt de regulã utilizate la peretii clãdirilor cu schelet de
lemn.
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Imbinari
- Buloane (suruburi, tije filetate,.....)
- pot fi utilizate ca legaturi punctuale/articulate
- utile în cazul îmbinãrilor solicitate la întindere
- pentru îmbinãri portante sunt necesare min 2 buloane
(12-14mm)
- optime pentru constructii provizorii demontabile.
- diametrul perforatiei este egal ca diametrul tijei
- asamblarea cu rondele/ plãcute si piulite
- se verifica eforturile de compresiune la rondelele/placutele
(suprafatã suficientã de repartizarea pe lemn).
brose
- tije de otel cu diametre > 6mm, introduse fortat în perforatii
prealabile
- traverseaza integral ansamblul pieselor
- diametrul perforatie este cu 0.2 - 0.5 mm mai mic ca
diametrul tijei
- pentru sigurantã se prevede o legãtura suplimentara (buloane).
- permit legaturi complexe din punct de vedere a calculului de
eforturi
- la diametre mici au un comportament ductil (permit
redistribuirea a eforturilor cãtre brosele învecinate, fãrã
rupere localã), brosele cele mai solicitate ating 'limita de
plasticitate' înaintea ruperii lemnului

- asocierea de brose (diametre foarte mici) cu piese metalice în plane multiple permit distribuirea de
eforturi mari (tehnologii si calcule asistate de calculator)
ace - tije de otel cu diametru foarte mic (< 6 mm), introduse fortat prin presiune în gãuri prealabile, diametrul
foarte mic perturbeazã nesemnificativ fibrele lemnului, transmit eforturi mari prin legaturi repartizate in
intreaga masa a lemnului
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Imbinari

PIESE METALICE DE SUPRAFATA

-inele de presiune -
- fixate cu buloane

- gujoanele
- executate din otel sau fonta (posibil si lemn dur).
- asociate cu buloane sau agrafe
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 3
Imbinari

PIESE METALICE DE SUPRAFATA

-la vedere
-ascunse

- gujoane inelare dintate

MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Imbinari
conectori dintati
- tablã de otel cu dinti ridicati prin stantare pe una din fete
- asamblare prin presare unor piese de grosimi mici (min. 30 - 50mm),
- combina o bunã transmitere a eforturilor (dinti) cu prevenirea tendintei de
crãpare a lemnului (tabla plana)
- sistem economic de asamblare a pieselor cu sectiune micã.
- necesita protectii la foc (suprafata subtire mare expusa)
- estetica discutabila
varianta - conectori dintati ‘MENING’
-tije de otel fine si ascutite fixate într-o placã din douã straturi de material plastic.
- permit ajustari prin decupare dupa geometria suprafetei de îmbinare

PIESE METALICE TRIDIMENSIONALE

- piese din tabla ambutisata sau sudata
-piese spatiale
- înlocuiesc cu succes majoritatea îmbinãrilor traditionale
- creste valoarea eforturilor posibil de preluat fãrã deplasãri
- performante mari asociate unor sectiuni de lemn de dimensiuni reduse
- permit un calcul precis a rezistentei si verificare prin încercãri (fiabilitate specificã verificãrilor de atelier).
- punctul slab se muta la fixarea piesei de elementul de lemn (tije crestate,inelate sau spiralate, brose
si/sau buloane, cu/fara pinteni de pozitionare, .....)
- montaj precis si relativ simplu
- gamã largã de forme si asamblãri
- pot aduce un aport estetic semnificativ la aspectul de ansambu al structurii
(nod masiv vs nod minimal)
- standardizare facila eventual cu posibilitate de adaptare (catalog) sau
- piese speciale cu productie in serie mica (comandã industializata),
- necesita protejãri anticorozive si antifoc
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Imbinari
piese vizibile standard
- placi la unghi si corniere
- permit realizarea de legãturi simple,
- dimensiuni adaptate sectiunilor uzuale de lemn ,.
- amprente si orificii ce rãspund unor necesitãti
specifice de împiedicare a anumitor tendinte de deplasare.
- saboti (papuci)
Saboti curenti,
-din tablã protejata anticorosiv (galvanizatã ,
din inox, ....).
- profile adecvate sectiunii lemnului (min de joc 2/
3 din sectiunea lemnului de rezemat)
Exemple uzuale (conform catalog de piese):
- saboti cu aripi exterioare si pinteni de prepozitionare;
- saboti cu aripi interioare (posibil una interioarã si alta exterioarã)
- saboti cu unghi (în general unghi la comandã); 1 - gol de ghidaj pentru unghiul de fixare;
- saboti cu bretele, îndeosebi pentru fixare pe profile metalice.
- Saboti Cantilever: permit continuitatea momentelor încovoietoare la reazeme si deci reducerea
eforturilor si deformatiilor în grindã; de remarcat gãurile ovale care pemit jocul normal al pieselor de
lemn.
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Imbinari
- saboti (papuci)

- piese de imbinare ascunse

- perpendiculare pe fibra
- in lungul fibrei
- rezistentã sporita si montaj simplu
- necesita studiu estetic al conformãrii;
- tratament corosiv corelat cu acoperira antifoc si estetica
imbinari aparente
- dimensiune lemnului limiteazã numarul pieselor inserate si efortul transmis lemnului
- necesita precizia de taiere a lemnului si un montaj specific (utilaj asistat de calculator)
- tratament anticoroziv special
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Imbinari
Variante de montaj ( Bozette)
- ingropate
- la vedere
- partial la vedere

- piese de imbinare ascunse

- in lungul fibrei (Janebo)
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Imbinari
IMBINARI COMPUSE
lemn pe lemn 'în cleste'
- sistemele 'în cleste' constituie o tehnicã de îmbinare
- permite sectiuni de piese la dimensiunea curenta (lemnul nu este slãbit
in imbinare) Functie de, deschiderile de acoperit si ncãrcãrile de
suportat, se preferã dublarea
- variante cu elementelor portante dublate ( efectul estetic)
- grindã dublã
- cazul cel mai frecvent, întrucât,
- la deschideri mari echilibreaza dimensiunea stalpilor cu cel al
grinzilor ( limitarea deformatiilor, grinzile implicai sectiuni mai mari
decât stâlpii)
- stâlp dublu
- incarcare mare pe stalp
- preluarea unor împingeri orizontale importante, (arbaletrierilor de
sarpantã ).
- configuratie cu potential formal (ex. stalp
cvadruplu)
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Imbinari
lemn pe lemn in plane oarecare
Sistemele în cleste si cele cu chertare permit o mare
suplete în ceea ce priveste unghiurile pieselor de
îmbinat. Cu toate acestea, cãutãrile formale si
tehnologice orientate cãtre alcãtuiri usoare conduc
la realizarea unor structuri tridimensionale ai cu
curburi libere ce reclamã noduri din ce în ce mai
performante.
- cep si scobiturã, praguri, dornuri (ex.)
- asocierea a 3 sau mai multe piese îmbinate cu praguri
si cepuri. In cazul unui, pragul
pemtru a impiedeca riscul de deplasare pe verticalã
poate fi combinat cu cep si scobiturã.
- piese metalice speciale, cep si scobiturã,
buloane
- îmbinare mixtã: piesã metalicã aparentã + chertare.
- buloanele au ca rol asigurarea îmbinãrii. Eforturile
fiind transmise de cepuri si scobituri, sunt în mod
obligat limitate.

SISTEME SI PIESE DE PRELUNGIRE

MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Rezemari
REZEMARI SI ARTICULATII
lemn pe beton sau metal
Evident, toate piesele metalice spatiale pot servi pentru
legãturi între piesele de lemn si suporturile din
metal sau beton.
legãturile lemn - metal permit combinatii usoare.
zvelte si fiabile ( asocierea celor doua caracteristici
- Lemnul-compresiune axiala/otelul la întindere,
fiind frecvent folosit sub formã de cabluri sau
tiranti.
Montanti de lemn si tiranti metalici
Tirantii metalici sunt astãzi oferiti pe bazã de catalog de
cãtre diversi fabricanti, inclusiv toate
accesoriile de montaj si de tensionare.
Sisteme mixte pentru stâlpi si grinzi
- îmbinãrile structurilor din lemn sunt prin excelentã de
tip articulatie,
- încastrãrile concentreaza eforturi mari in reazeme
deci sectiuni mari, (negativ estetic si economic),
- extindere fixarii metalice de baz la stalp metalic sau
stalp mixt
Rezemari si consolã lemn / suport (beton
armat,caramida,..)
- incastrarea directa trebuie evitata
- ancoraje cu platbanda sau buloane
- rezemare pe platbanfa sau cu material de
separare
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Prinderi
- stâlp de lemn / fundatie beton
- solicitare (numai) la compresiune.
- stâlp pe reazem constituit din 2 plãci si o barã de oþel rotund sau o
teavã;
- stâlp pe reazem constituit dintr-o placã si un profil de otel;
- solicitare la compresiune sau întindere
- stâlp pe teavã rotundã de otel, fixare cu suruburi;.
-solicitare la compresiune sau întindere
- stâlp pe teavã pãtratã cu piesã metalicã ….. de îmbinare bulonatã;
- stâlp fixat între eclise bulonate;
- stâlp asezat pe soclu de beton, cu strat de separatie din carton asfaltat;
partea inferioarã a stâlpului trebuie pe cât posibil protejatã de ploaie;.
triangulatii
- reprezinta alternativa unor noduri de tip încastrare
- geometria adecvata arhitecturii si scurgerii de eforturi principale
- blocaj cu contrafise
- blocarea articulatiilor cu contrafise se poate face cu
- sisteme traditionale cu chertari, în cleste
- îmbinãri moderne, cu piese metalice aparente sau ascunse,
- combinatii de chertare cu piese metalice
- contravântuire din lemn
- rol de blocarea articulatiilor
- compresiunile din diagonale
- preia forte orizontale si o parte a incãrcãrilor verticale transmise de grindã.
- contravântuire cu cabluri tensionate
- sisteme de contravântuire estetice, simple , fiabile, usoare si economice
- permit reglarea tensiunilor
- rezistenta slaba la foc, (masuri de protectie sau completate cu altele )
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7
Prinderi
Protectia pieselor metalica de imbinare
Protectia anticorosiva a pieselor metalice
- piesele din otel se vor trata anticorosiv
- variatiile de echilibru higroscopic al lemnului trebuie luate în considerare în ceea ce priveste tratamentul necesar
- caracteristicile mediului ambiant (normal, expunere la intemperii, mediu coroziv sau foarte coroziv) si cerinta
estetica determina tipul de tratamente
- pentru mediu normal: vopsitorie antiruginã bogatã în zinc sau bicromatare,
- pentru expunere la intemperii: termozincarea
- mediu salin: pudre termorigide pe bazã de rãsinã poliestericã.
- mediu coroziv (în ordine crescãtoare a performantelor): zincare, galvanizare, inox, inox ameliorat (cu
molibden).

Protectia impotriva surselor de apa

- in general similare cu cele la structuri din materiale uzuale de constructie
- importanta marita datorita degradare accelerate a materialului
- masurile constructive de protectia creaza o arhitectura specifica a lemnului (stresini /cornise
ample, decrosuri pe verticalã, pereti evazati din barne, scanduri /placi in solzi de peste )
- prevenirea infiltratiilor directe ale apei de ploaie
- eliminarea sau acoperirea suprafetelor orizontale sau oblice expuse
- protejarea suprafetelor verticale (fatade) expuse ploii (inclusiv protectie la radiatie solare excesiva)
- protejarea lemnului împotriva umiditãtii din depunerea de zãpadã (in special variatii dese inghet-
dezghet)
- favorizarea scurgerii rapide a apei, evitarea acumulãrilor
- protejarea lemnului împotriva transferului de umiditate prin ascensiune capilarã
- acoperirea capetelor pieselor de lemn a cãror expunere favorizeazã absorbtia apei
- suprapuneri in directia de curgere a apei si
- cioplirea concavã ai obile a partilor inferioare la barne si grinzi
- asociere cu materiale sau elemente de etaseizare ventilate (muschi, canepa, lut, )
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7 LEMNUL
Protectia impotriva umiditatii
Principii specifice
- mentinerea într-o stare higroscopicã stabilã, de
echilibru cu mediul ambient, (instabilitate
permanente degradeaza lemnul).
- protejarea lemnului împotriva riscului retentiei de
apã
- alegerea esentelor de lemn potrivite
- tratamentele hidrofuge tinand cont de natura
umezelii
- proiectarea de detaliu adecvata:
- protejarea fata de surse de umiditate (ape
meteorice, contacte cu materiale umede, medii cu
umiditate, mare).
- asigurarea posibilitãtii de uscare prin
ventilare (elemente ocazional umede)
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7 LEMNUL

INCENDIUL - UN RISC ACCEPTABIL ?

--problema majora a fost intotdeauna si este si azi pericolul de
incendiu
-impune limite referitor la:
--suprafata (cladire, cvartal urban,)
--densitatea construirii
--inaltime (siguranta ocupantilor, posibilitati de interventie,..)
--utilizare (pericol de incendiu, putere calorica,...)
-estetice (aspect fatada, ambient interior,..)

--restrictii locale –( in special in mediul dens construit)

--restrictii generale (reguli, patente, norme)
--interdictii totale de utilizare

--factori ce determina o arhitectura a lemnului cu evolutii ciclice ,

intreruperi majore (de obicei dupa incendii) , restrictii constructive
formale cu tendinte de a inlocui treptat lemnul cu materiale
incombustibile

-metode empirice de compensare a deficientei :

- primul sau primele doua nivele se construiesc in sistem clasic din
material de zidarie, piatra sau beton (nivele care in mod curent au
functiuni publice cu un risc de incendiu mai ridicat.(comert,
parcare,....).
-sectiuni de lemn supradimensionate si lemne mai rezistente
-tencuieli groase cu mortare sau placaje de piatra
-structuri constructive fara spatii inacesibile ( zone neutilizate unde
incendiile nu sunt descoperite la timp si sunt favorizate de materiale
neprotejate)
-sectorizare prin distante de protectie sau prin pereti incombustibili
-protejare pana la negarea totala a lemnului !!!
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7 LEMNUL

POSIBILITATI /CONCEPTE /STRATEGII legate de PSI

Masuri generale in vederea cresterii acceptabilitatii structurii din lemn
Masuri constructive
-limitarea propagarii incendiului
-compartimentari si evacuari din material greu- sau incombustibile
-finisaje greu- sau incombustibile
-plansee protejate (in sistem compus beton-lemn)
Masuri tehnice (instalatii specifice)
-sesizare rapida a incendiului
-control si stingere automata
Motivele reticentei la acceptul cladirilor din lemn:
-propagarea incendiilor prin spatii interne necontrolabile (detalii de imbinare liniare, spatii nefolosibile inchise,
ventilare a structurii de lemn sau termoizolatilor, canale de instalatii)
-continuare incendiilor prin arderi mocnite in interiorul elementelor structurale
-premize obligatorii sunt protectii ale elementelor din lemn la rezistenta de 60 minute (K60 nach DIN EN 13501-2 ) ,
imbinari etanse si rezistente la foc (Fugenversatz, Stufenfalz oder Nut- und Federverbindungen) si termoizolatii
incombustibile
PROTECTIE LA FOC
- sectiunea marita fata de cea determinata de datele de calcul - durata de conservare a proprietãtilor de
rezistentã la solicitãri prin mecanisme proprii materialului pot fi obtinute prin majorãri ale sectiunii în
raport cu aria de calcul necesarã / 15-30-(60)min
(ex. in general pentru a trece de la o rezistentã la foc F30 la F60, lãtimea (b) si înãltimea (h) se dubleazã).
- protectii prin material neinflamabile (gipscarton, beton, vata bazaltica, ...) / R30-60-180
- ignifugare la suprafata sau in masa / 30-60min
- protectii cu vopsele termospumante / 30-60min
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 7 LEMNUL

Cerinte de baza minime conform normativelor PSI

Rezistenta la foc
-elemente structurale si de limitare la propagarea incendiului de min 60 min
Cai de evacuare
-in general strict conform normelor specifice ale programului, numarului ocupantilor din cladire si determinate
de scenarii PSI
-rezistenta structurala asigurata pentru timpul de evacuare minim necesar
-finisaje incombustibile si culoar de evacuare liber de fum si gaze fierbinti
Masuri specifice pe subansamble
Fatade
Propagare fereastra-fereastra/balcon-balcon
-sticla rezistenta le foc la ferestre(F30-F60) / cu consecinte negative functionale
-intreruperea suprafetelor combustibile cu benzi orizontale din materiale greu sau incombustibile
-intreruperea suprafetelor combustibile cu profile metalice continue
-intreruperea spatiului de ventilare a fatadei la fiecare nivel
-folosirea de fatade in sistem compact neventilat
Propagare fatada-invelitoare
-separarea spatiului de ventilare a fatadei de cel al invelitorii
-cornise din material incombustibil
-folosirea de sisteme fara cornise in sistem atic/streasina ascunsa
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 3
PERETE MASIV DIN LEMN
SISTEME MASIVE DIN BARNE SUPRAPUSE ‘ BLOCKBAU’

PREMIZE (TRADITIONALE / ACTUALE)

- lemn in abundenta / existenta lemnului de calitate
- esente usor prelucrabile / tehnologii avansate de prelucrare
-- rezistente medii / + materiale compensatoare

-- posibilitate de prelucrare limitata (locala) / prefabricare

SISTEME CONSTRUCTIVE TRADITIONALE / CONTEMPORANE

- lemn rotund decojit etanseizat sau cu interspatii / forma si finisare imbunatatita
- lemn prelucrat etans fixat pe lungime / fixari si etanseizari fiabile
-- imbinari cioplite petrecute sau la fata / tehnologii CAD

-- plansee in sistem continuu / plansee multistrat

FUNCTIUNE UZUALA
- locuinte si anexe in sistem celular rectangular / in areale cu specific
- adaptari functionale complementare / arhitecturi ”cu impact” (ecologic)

FORMA SI SPATII
- volume simple cu forme rectangulare
- specific regional legat in mare masura de mestesug tehnologii
- dezvoltare monobloc pe orizontala
- forme imitative la cladiri speciale

LIMITE SI EXCEPTII
- dimensiuni de cladire in limita lemnului (4-8-12m)
- inaltime nivel moderata
- numar nivele(1-2 nivele uzual, 3-4 expectii zonale )

DEZVOLTARE ACTUALA SI TENDINTE

- lemn prelucrat rotund sau fasonat cu tehnologii de debitare, finisare si protectii moderne
- lemn stratificat prelucrat
- detalii de imbinare si suprapunere imbunatatite
- sisteme de perete stratificat
- functiune si forme similare celor traditionale cu accente moderne
MATERIALE DE CONSTRUCȚII, CURS 3
PRINCIPII DE PROIECTARE – TIPOLOGII STRUCTURALE
STUCTURI PORTANTE DIN LEMN
Tipologii si denumiri uzuale
sisteme traditionale
-perete masiv din barne /“blockbau” “stabbau”
-perete masiv compus (barne+montanti)
-perete in zabrele / “fachwerk”
-perete din dulapi “baloon” , “platform”
-sisteme in zabrele
-.............

clasificari actuale
-pereti din panouri masive din lemn
-pereti panou cu structura scheletala (frame)
-structuri scheletale
- stalp/grinzi
- mixte
-structuri spatiale (deschideri mari)
-...............

-se refera in general la alcatuirea majora (>70%) a elementelor constructive de baza (pereti, plansee, acoperis) din
lemn
-sisteme mixte , cu elemente caracteristice mai multor sisteme (ex. in sistem stalp-grinda utilizarea unor pereti masivi
pentru contravantuiri)