NOTE DE CURS Nr.

11-12
 LEMN LAMELAT ÎNCLEIAT (GLULAM – engl.)
(Glued Laminated Timber)

CUPRINS:
• 1. INTRODUCERE
Definiție
Avantaje
Fabricare
Clasificare
Îmbinări de capăt și de margine
• 2. ÎMBINĂRI
• 3. PROIECTAREA ELEMENTELOR
REALIZATE DIN LEMN LAMELAT
ÎNCLEIAT
INTRODUCERE
DEFINIȚIE

Ce reprezintă lemnul lamelat încleiat?

Lemn lamelat încleiat = un compus

structural alcătuit din cherestea și adezivi
INTRODUCERE
DEFINIȚIE
GLULAM – reprezintă panouri sau plăci profilate, utilizate la realizarea
elementelor moderne sau tradiționale din lemn.
GLULAM – Lemn Lamelat Încleiat - este definit ca un produs fabricat,
cuprinzând ansambluri de lamelate din lemn selectate și pregătite, lipite
cu adezivi.
GLULAM – cele mai importante avantaje se referă la:
Secțiuni mai mici decât în cazul lemnului ecarisat pentru
aceleași încărcări și deschideri;
Sunt disponibile secțiuni mai mari;
Lungimi mai mari;
Drepte, curbate sau cu secțiune variabilă.
 INTRODUCERE
AVANTAJE
• VERSATILITATE
Elementele din lemn lamelat încleiat pot fi
realizate în orice formă și dimensiune.
• DESCHIDERI MARI
Se pot realiza deschideri de peste 50 m.
Dimensiunea, lungimea și forma elementelor
structurale sunt limitate numai de capacitatea
diferitelor fabrici de producție sau, de multe
ori, de restricțiile care reglementează
transportul pe șantier.
• REZISTENȚĂ SPECIFICĂ BUNĂ
GLULAM-ul reprezintă unul dintre cele mai
rezistente materiale raportate la greutate.
Comparativ cu celelalte componente
corespunzătoare lemnului structural, lemnul
lamelat încleiat prezintă rezistențe ridicate și o
împrăștiere mai mică a caracteristicilor de
rezistență.
 INTRODUCERE
AVANTAJE

• NU EXISTĂ RISCUL DE
ÎNCOVOIERE ȘI DISTORSIUNE
În elementul din lemn lamelat încleiat,
nici o componentă nu se poate
deforma independent, datorită
faptului că suprafața acesteia este
blocată de cea de care este lipită.
• REZISTENȚĂ LA COROZIUNE
Lemnul lamelat încleiat nu corodează.
De asemenea, are rezistență la
atacul chimic, precum și la mediile
agresive și poluante.
• ECONOMIC
Elementele din lemn lamelat încleiat
sunt adesea mai economice decât
elementele similare realizate din oțel
sau beton armat.
 INTRODUCERE
AVANTAJE
• PERFORMANȚĂ SUPERIOARĂ LA FOC
Lemnul lamelat încleiat prezintă o rezistență ridicată și o predictibilitate la foc. În
unele țări, grinzile din lemn lamelat încleiat atrag costuri de asigurare la
incendiu mai mici decât în cazul elementelor din oțel.
Ce se întâmplă cu lemnul expus la foc?
Atunci când este expus la căldura degajată
de un incendiu, lemnul suferă o
descompunere termică, iar pe suprafața de
ardere se formează un strat de cărbune.
• DIVERSITATE DE FORME
GLULAM-ul poate fi fabricat într-o varietate
de forme, realizând structuri atractive din
punct de vedere arhitectural. Există
posibilitatea realizării de grinzi cu secțiune
variabilă, grinzi curbate, arce, precum și Influența focului asupra elementelor
cadre rigide. Până la dezvoltarea lemnului GLULAM
lamelat încleiat, aceste variante A) Secțiunea originală
structurale puteau fi realizate doar din B) Secțiunea elementului după
jumătate de oră de expunere la foc
oțel și beton armat.
C) O oră de expunere la foc
DIVERSITATE DE FORME:
GLULAM – asigură conceperea unor structuri unice și remarcabile:
•arce la structurile ce au caracter religios;
•centre comerciale;
•săli de gimnastică, etc.
GLULAM – au diferite forme:
•elemente liniare;
•elemente curbe;
•elemente cu secțiune variabilă.
 Lamelate Lamelate
vertical orizontal
CLASIFICARE

• Elementele lamelate încleiate sunt

clasificate în elemente lamelate vertical
sau orizontal, în funcție de orientarea liniei
de îmbinare (lipire) în secțiunea
transversală.
 Elementele lamelate vertical sunt de
obicei limitate pe înălțime de lățimea
cherestelii disponibile și, de aceea, pot
avea lățimi diferite. Lamelate orizontal
 Elementele lamelate vertical sunt
limitate pe lățime, datorită lățimii
cherestelii disponibile, dar nu sunt
constrânse pe înălțime.

Lamelate vertical
 CLASIFICARE
• Lemn lamelat încleiat omogen: toate straturile sunt realizate din lemn care are
aceleași caracteristici mecanice și sunt realizate din lemn de aceeași specie.
• Lemn lamelat încleiat compus: straturile sunt realizate alternativ din lemn de
esență tare și lemn de esență moale.
• Lemn lamelat încleiat compozit: straturile din lemn sunt armate cu straturi din
fibră de carbon sau fibră de sticlă înglobate în matrici polimerice (materiale
compozite).

Lemn lamelat încleiat compus:

 Elemente GLULAM simetrice (balanced)
Aceste elemente sunt simetrice în ceea ce
privește calitatea cherestelii în raport cu
planul median.
 Elemente GLULAM nesimetrice
(unbalanced)
Calitatea cherestelei utilizate în zona întinsă
trebuie să fie mai ridicată comparativ cu cea
din zona comprimată, făcând posibilă o
utilizare eficientă a resurselor lemnoase.
FABRICAREA LEMNULUI LAMELAT ÎNCLEIAT
Lemnul lamelat încleiat se referă la asocierea a 3 sau a mai multor
straturi din lemn lipite împreună, având direcția fibrelor straturilor
aproximativ paralelă.

Pocesul de fabricare

Pădure sustenabilă Lemn structural Uscare controlată Sortare după clasă de rezistență

Îmbinare cu dinți multipli Lamelare Aplicarea adezivului

Presarea și întărirea adezivului Rindeluirea și finisarea elementului Împachetare și etichetare

FABRICAREA LEMNULUI LAMELAT ÎNCLEIAT

Linia de lipire

- l min  20t in the case of butt joint;

- l min  10t in the case of scarf joint.
Lemn lamelat Lemn lamelat
încleiat orizontal încleiat vertical
FABRICAREA LEMNULUI LAMELAT ÎNCLEIAT
Prin realizarea elementelor lamelate
încleiate, se realizează eficientizarea
utilizării materialului, prin dispersarea
defectelor, ce reduc rezistența materialului,
în straturile din cadrul elementului.

Forme ale secțiunii

transversale ale
elementelor GLULAM
FABRICAREA LEMNULUI LAMELAT ÎNCLEIAT
Standardul românesc SR EN 386–97: “Lemn lamelat încleiat. Caracteristici de
performanţă și condiții minime de fabricaţie” limitează grosimea finală a
elementului și secțiunea transversală:

Clasa I de Clasa II de Clasa III de t

exploatere exploatere exploatere

t A t A t A
[mm] [mm2] [mm] [mm2] [mm] [mm2]
Esență moale 45 10000 45 9000 35 7000
Esență tare 40 7500 40 7500 35 6000

Orientarea axei A = bh
Grinzile lamelate încleiate sunt instalate de obicei având fețele lamelelor dispuse
perpendicular în raport cu direcția de solicitare. Acestea reprezintă elementele
lamelate orizontal.
Dacă același element este rotit la 90°, astfel încât forța este aplicată paralel cu
fețele straturilor componente, se consideră că elementul este lamelat vertical.
FABRICAREA LEMNULUI LAMELAT ÎNCLEIAT
ADEZIVI
• Adezivii utilizați trebuie să reziste la tensiunile tangențiale de pe
direcție longitudinală determinate de încărcări, în combinație cu
tensiunile cauzate de contracții, umflări sau încovoiere.
• Standardele românești impun rezistențele minime de proiectare ale
îmbinărilor încleiate, solicitate la forfecare:
Rezistența la forfecare cu
valoare de calcul
[N/mm2]
Esență moale Esență tare

Testarea este realizată cu

6.0 8.0
probe expuse în mediu uscat
Testarea este realizată cu
4.0 5.5
probe imersate în apă timp de 24 h
ÎMBINĂRI DE CAPĂT ȘI DE MARGINE
UTILIZATE LA GLULAM

Îmbinare prin suprapunere

(Framed joint)
Îmbinare cu dinți multipli
Îmbinările la margine în cazul (Finger joint)
lamelatelor încleiate pot fi adezive sau
pot fi întrepătrunse în straturile
adiacente (în acest caz, în proiectare
se vor considera tensiuni tangențiale
reduse).

Îmbinare oblică în jumătatea lemnului

(Scarf joint)
ÎMBINĂRI
• Pentru realizarea îmbinărilor între elemente lamelate încleiate, există
o varietate de conectori disponibili.
• Cei mai utilizați conectori sunt conectorii metalici.
PROIECTAREA ELEMENTELOR LAMELATE ÎNCLEIATE
Elementele lamelate optimizează utilizarea materialului, dispersând defectele de
reducere a rezistenței, în întregul element.

Valorile caracteristice ale proprietăților lemnului GLULAM sunt în general

mai mari decât cele similare în cazul lemnului ecarisat.
Acesta este rezultatul aranjării selective a straturilor din lemn, precum și a
dispersării imperfecțiunilor.
Proprietățile structurale ale lemnului lamelat încleiat sunt mai mari, deoarece
materialul din care este realizat poate fi selectat dintr-un ansamblu de material de
înaltă calitate. Caracteristicile de creștere, care limitează capacitatea structurală a
unui element realizat din lemn ecarisat, pot fi pur și simplu eliminate în cazul
lemnului lamelat încleiat.
Influența claselor de rezistență a lemnului structural asupra claselor de rezistență a
GLULAM-ului:

Clase de rezistență GL20 GL24 GL28 GL32 GL36

GLULAM omogen toate straturile C18 C22 C27 C35 C40

GLULAM compus straturile exterioare C22 C24 C30 C35 C40

straturile interioare C16 C18 C22 C27 C35
 PROIECTAREA ELEMENTELOR LAMELATE ÎNCLEIATE
GL20 GL24 GL28 GL32 GL36 Clasele de
GLULAM rezistență a
[N/mm2]
omogen și orizontal lemnului GLULAM
fm,g,k 20 24 28 32 36
f 15 18 21 24 27 fi,0/90,l,k – rezistența
Proprietățile de rezistență t,0,g,k
f 0.35 0.35 0.45 0.45 0.45 caracteristică a
sunt prezentate în tabel. t,90,g,k
fc,0,g,k 21 24 27 29 31 lemnului masiv,
fi,0/90,g,k – rezistența fc,90,g,k 5.0 5.5 6.0 6.0 6.3 solicitat la o
caracteristică pentru fv,g,k 2.8 2.8 3.0 3.5 3.5 încărcare‘i’, pe
glulam (g), solicitat la [N/mm2] direcție paralelă (0) /
o încărcare ‘i’, pe E0,mean,g 10000 11000 12000 13500 14500 perpendiculară (90)
direcție paralelă (0) / E0,05,g 8000 8800 9600 10800 11600 în raport cu direcția
perpendiculară (90) în [kg/m3] fibrelor (l)
raport cu direcția k,g 360 380 410 440 480
fibrelor straturilor
Property
Proprietatea Ecuație în according
Equation conformitate cu
toEC5
EC5
2
Bending strength
Rezistența la încovoiere [N/mm ] f m ,g , k  12  f t , 0,l.k
Rezistența
Tension la întindere
strength [N/mm2]
- paralelă
parallelcutofibra
grain f t , 0,g , k  9  0.75f t , 0, l , k
- perpendiculară
perpendicular peto
fibră
grain f t ,90 ,g , k  1.15f t ,90 ,l , k
[N/mm2]
f c , 0,g ,k  1.5  0.01f c , 0,l,k f c , 0,l,k
Rezistența la compresiune
Compression strength
- paralelă
parallel cu
to fibra
grain
[kg/m3]
Densitatea
Density  g , k  0.95 l, mean
PROIECTAREA ELEMENTELOR LAMELATE ÎNCLEIATE

Procedurile de proiectare a elementelor GLULAM prevăd:

• Pentru elementele glulam, proiectarea se realizează prin metodele

prezentate în cazul elementelor din lemn masiv.
• În cazul glulam-ului compus, analiza tensiunilor se realizează utilizând
metoda secțiunii transformate, iar verificările de rezistență se fac în fiecare
punct relevant al secțiunii. Acest lucru presupune că diferența de calitate a
straturilor (valorile caracteristice ale rezistenței și rigidității) trebuie luată în
calcul.
Ei
b b Aech,i  Ai
E max
Emax Emax
E1 Emax unde:
E2 < Emax - Aech,i = aria echivalentă a
E21
E Emax stratului i;
E2 Emax - Ai = aria secțiunii transversale
E2 Emax reale a stratului i;
E1 Emax - Ei = modulul de elasticitate al
materialului pentru stratul i ;
Emax Emax
- Emax = modulul de elasticitate al
Metoda secțiunii transformate straturilor exterioare.
PROIECTAREA ELEMENTELOR LAMELATE ÎNCLEIATE
GRINZI CU SECȚIUNE VARIABILĂ

Grindă dublă cu secțiune variabilă

PROIECTAREA ELEMENTELOR LAMELATE ÎNCLEIATE
GRINZI CU SECȚIUNE VARIABILĂ
Grinda simplă cu secțiune variabilă

Rapoarte grosime/lungime

Diagrama pentru proiectarea grinzilor

rezemate în 2 puncte în raport cu încărcarea.
Grinzi cu secțiune constantă, grinzi duble cu
secțiune variabilă și grinzi simple cu secțiune
variabilă. Se admite că grinzile sunt blocate
împotriva flambajului lateral.
Curba A = grindă cu secțiune constantă
Curba B = grinzi duble sau simple cu secțiune
variabilă 1:20,
Curba C = grinzi duble sau simple cu secțiune
variabilă 1:16
 PROIECTAREA ELEMENTELOR LAMELATE ÎNCLEIATE
GRINZI CU SECȚIUNE VARIABILĂ
x Grinda simplă cu secțiune variabilă

hmax
hmin

x Grinda dublă cu secțiune variabilă

hmax
hmin

1. Panta este normală între l/40 și l/10 (  5o).

2. Grosimea la jumătatea deschiderii nu trebuie să fie mai mică decât l/20, iar grosimea
minimă de l/30.
3. Trebuie luată în considerare influența variației secțiunii asupra eforturilor de încovoiere
paralele cu suprafața.
PROIECTAREA ELEMENTELOR LAMELATE ÎNCLEIATE
A. GRINDĂ SIMPLĂ CU SECȚIUNE VARIABILĂ
x

hmax
h
hmin

Secțiunea critică
În cazul grinzilor simplu rezemate solicitate la o încărcare uniform distribuită , q,
distanța x , măsurată de la reazem la secțiunea critică, este:
l  h min
x
Conform EC5, tensiunea maximă de încovoiere este: h min  h max
q d  l2
 m , 0, d   m ,  , d  0.75  m,α,d  km,α f m,d
bh min h max
unde:
σm,α,d – tensiunea din încovoiere cu valoare de calcul la
un unghi în raport cu fibrele;
fm,d rezistența de proiectare a elementului glulam;
km, - trebuie determinați.
 A. GRINDĂ SIMPLĂ CU SECȚIUNE VARIABILĂ

R (f ) m , g , k
m,0,d  m,,d  k m,  k mod,g mTm
 M,g

Pentru tensiunile de întindere paralele cu marginea variabilă:

1
k m,α 
2 2
 f m,d   f m,d 
1  tan     tan  
2
 0,75 f v,d   f t,90,d 
   

Pentru tensiunile de compresiune paralele cu marginea variabilă:

1
k m,α 
2 2
 f m,d   f m,d 
1  tan     tan  
2
 1,5 f v,d   f c,90,d 
   
 PROIECTAREA ELEMENTELOR LAMELATE ÎNCLEIATE
B. GRINDĂ DUBLĂ CU SECȚIUNE VARIABILĂ

x secțiunea critică

hmax
hmin

Cea mai defavorabilă situație de încovoiere în acest caz se regăsește în

secțiunea B, la o distanță x de reazem:
l  h min
x  0.5
h max
Tensiunea de încovoiere maximă se evaluează cu relația:
q d  l2
 m , 0, d   m ,  , d  0.75
bh min (2h max  h min )
Tensiunea din încovoiere la apex se determină astfel:
6Mapex,d
 m, d  k 
bh 2max
B. GRINDĂ DUBLĂ CU SECȚIUNE VARIABILĂ
R (f ) m , g , k
m,0,d  m,,d  k mod,g mTm  f m,d
 M,g

 m,d  kr f m,d unde kr ia în calcul reducerea rezistenței datorită

încovoierii lamelatului din timpul fabricării. Pentru
grinzile cu secțiune variabilă kr = 1.0.

unde: 2 3
 h ap   h ap   h ap 
k  k1  k 2    k 3   k 4 
 r   r   r 

k1  1  1.4tgap  5.4 tgap 2 unde:
hap – grosimea grinzii la apex;
k 2  0.35  8tgap b - lățimea grinzii;
rin – raza interioară.
k3  0.6  8.3tgap  7.8 tgap  2

k 4  6 tgap 2 r  rin  0.5h ap
EXEMPLE DE STRUCTURI REALIZATE DIN LEMN LAMELAT
ÎNCLEIAT
DIFERITE FORME DE ELEMENTE ȘI STRUCTURI
EXEMPLE DE STRUCTURI REALIZATE DIN LEMN
LAMELAT ÎNCLEIAT
 EXEMPLE DE STRUCTURI REALIZATE DIN LEMN
LAMELAT ÎNCLEIAT
SUPRAFEȚE CONSTRUITE ÎNTINSE
EXEMPLE DE STRUCTURI REALIZATE DIN LEMN
LAMELAT ÎNCLEIAT
EXEMPLE DE STRUCTURI REALIZATE DIN LEMN
LAMELAT ÎNCLEIAT
EXEMPLE DE STRUCTURI REALIZATE DIN LEMN
LAMELAT ÎNCLEIAT
EXEMPLE DE STRUCTURI REALIZATE DIN LEMN
LAMELAT ÎNCLEIAT
EXEMPLE DE STRUCTURI REALIZATE DIN LEMN
LAMELAT ÎNCLEIAT
Bibliografie:

1.https://www.google.ro/search?q=timber+structures
2.Isopescu D. – Timber Structures, 2002, Ed. “Gh. Asachi” Iasi (en.);
3.Isopescu D., Stănilă O. – Lemnul în construcții – Îndrumar pentru lucrări de
laborator, Editura Matei-Teiu Botez, 146 pp, 2014;
4.Isopescu D., Neculai O. – Lemnul în construcții – Ghid de proiectare,
Editura Matei-Teiu Botez, 212 pp, 2015;
5.Green D. W., Winandy J. E., Kretschmann D., Wood handbook: Wood as an
engineering material, Chapter 04 – Mechanical properties of wood, Madison,
WI : USDA Forest Service, Forest Products Laboratory, General technical report
FPL, GTR-113: P. 4.1-4.45 (1999);
6.SR EN 338: 2010 - Lemn pentru construcţii. Clase de rezistenţă, Asociaţia
de Standardizare din România (ASRO), Bucureşti, România (2010);
7.SR EN 1995-1,2/2004 - Eurocode 5: Design of timber structures - Part 1-2.
8.ISO 3131: 1975, Wood - Determination of density for physical and
mechanical tests.
9.SR EN 408: 2004 - Structuri de lemn. Lemn masiv şi lemn lamelat încleiat.
Determinarea anumitor proprietăţi fizice şi mecanice, Asociaţia de
Standardizare din România (ASRO), Bucureşti, România (2004);
10.SR EN 384: 2010 - Lemn de construcţie. Determinarea valorilor
caracteristice ale proprietăţilor mecanice şi ale masei volumice, Asociaţia de
Standardizare din România (ASRO), Bucureşti, România (2010);
NOTE DE CURS Nr. 13-14
 PANOURI DIN LEMN CU UTILIZARE
ÎN CONSTRUCȚII.
STRUCTURI DIN LEMN

CUPRINS:

• 1. PANOURI DIN LEMN CU UTILIZARE ÎN CONSTRUCȚII

Placaj
Panouri OSB (Oriented Strand Board)
Plăci aglomerate din lemn (PAL)
• 2. PANOURI DE TIP PLACAJ
Fabricarea placajului
Considerente de proiectare pentru panourile din placaj
Considerente de proiectare pentru grinzi cu inimă subțire
din placaj
• 3. STRUCTURI DIN LEMN
PANOURI DIN LEMN CU UTILIZARE ÎN CONSTRUCȚII
CERINȚE ESENȚIALE
Un set de 7 Cerințe Esențiale asupra performanțelor lucrărilor de construcții este
stabilit de CPD (Construction Products Directive – Directiva Produselor pentru
Construcții), implementată prin Regulamentul UE Nr. 305.
Cerințele sunt:
1. rezistență mecanică și stabilitate
2. siguranță la foc
3. igienă, sănătate și protecția mediului
4. siguranță și accesibilitate în exploatare
5. protecție împotriva zgomotului
6. economie de energie și izolație hidrofugă
7. utilizarea sustenabilă a resurselor naturale.

Panourile pe bază de lemn au apărut datorită acestor cerințe.

PANOURI DIN LEMN CU UTILIZARE ÎN CONSTRUCȚII
PREZENTARE GENERALĂ
Panourile din lemn reprezintă plăci în care lemnul se prezintă în mod
predominant sub formă de fâșii, furnir, așchii, fascicule de fibre, șuvițe sau
fibre. Din această categorie fac parte:
• PLACAJ
2
incluzând placaj stratificat (1) 1
și panel (2)

• PLĂCI AGLOMERATE 3
ce includ plăci aglomerate din așchii de lemn (3) 4
și plăci de fibro-ciment (4)

• PANOURI OSB 5
(panouri din fâșii orientate) (5)
6
• PLĂCI FIBROLEMNOASE
incluzând plăci fibrolemnoase de densitate medie (6)
 PANOURI DIN LEMN CU UTILIZARE ÎN CONSTRUCȚII
PLACAJ

Placajul este un produs versatil care poate menține o

performanță ridicată în condiții extreme.
Termenul “placaj” include “placajul din furnir” și de
asemenea “placajul stratificat” și “panelul”.
Avantaje:
rezistență specifică ridicată (atunci când furnirul
prezintă o distribuție specifică a straturilor și a fibrelor,
se obțin panouri din placaj având o rezistență la
întindere aproape egală cu a oțelului);
rezistență bună la condițiile de mediu;
este disponibil într-o varietate de specii
lemnoase (atât lemn de esență tare, cât și esență
moale), unele pot avea un aspect estetic de suprafață
deosebit; sunt disponibile o gamă largă de adezivi,
atât pentru interior, cât și pentru exterior.
PLACAJ
1
Tipuri de placaj:
• Placaj structural (1)
• Placaj marin (2)
• Placaj pentru transport (3)
• Placaj decorativ(4) 2
• Panel (5)

4
3

5
 PLACAJ
Placajul este un material de construcții utilizat pe scară largă, cu o varietate de
aplicații structurale și nestructurale. Unele dintre utilizările structurale majore sunt:
• Acoperișuri, planșee;
• Diafragme orizontale și verticale;
• Componente structurale:
- grinzi din placaj și cherestea;
- panouri cu fețe tensionate;
- panouri curbate;
- panouri cutate;
- panouri sandviș (fețele);
• Gusee:
- grinzi cu zăbrele;
- îmbinări rigide;
• Sisteme de fundare din lemn;
• Cofraje pentru beton.
 PANOURI DIN LEMN CU UTILIZARE ÎN CONSTRUCȚII
PANOURI OSB
• OSB-ul este realizat din așchii de lemn orientate în
direcții predeterminate și un liant de rășină
sintetică; acestea sunt presate între plăcile
încălzite pentru a forma un panou structural.
• OSB este de obicei realizat din trei straturi diferite.
Pe straturile exterioare, așchiile din lemn sunt
orientate în general pe direcție longitudinală, iar în
miez acestea sunt orientate pe direcție
transversală.
Acest lucru oferă OSB-ului proprietăți diferite pe cele 2
direcții, într-o manieră asemănătoare cu placajul.
Nu toate așchiile din lemn sunt orientate exact pe
direcția specificată, iar din acest motiv din punct de
vedere estetic, ar putea părea că prezintă o
aranjare aleatorie, dar efectul este în continuare
prezent.
 PANOURI OSB
Printre utilizările panourilor OSB se numără:
pardoseală (1), anvelopă (2), suport de susținere a învelitorii (3),
ambalare (4), mobilier (5).

1 2

5
4
PANOURI DIN LEMN CU UTILIZARE ÎN CONSTRUCȚII
PLĂCI AGLOMERATE DE AȘCHII DE LEMN
Plăcile aglomerate din lemn (PAL) reprezintă 1
panouri structurale în care particulele din
lemn sunt lipite astfel încât să formeze un
panou. În general, acestea sunt realizate prin
utilizarea unei rășini sintetice sau alt liant 1
adecvat și mai poartă numele de plăci
aglomerate din așchii de lemn (1).
Plăcile aglomerate de fibro-ciment (2) sunt
de asemenea disponibile, utilizând un liant de
ciment, de obicei ciment Portland obișnuit.
2
2 2

2
 PANOURI DIN PLACAJ
FABRICAREA PLACAJULUI 5

4
Furnirul reprezintă o foaie subțire de lemn
obținută prin prelucrarea (decojirea) 3
bușteanului. 2
Furnirul utilizat în realizarea placajului
1
devine o lamelă.
Componentele lamelate din lemn dispuse în 5 straturi – ansamblu de 5 lamele
cruce (perpendicular) într-un panou din NUMĂR IMPAR DE STRATURI
placaj sunt cunoscute sub denumirea de
straturi.
Straturile pot fi constituite din una sau mai 3
multe lamele. Panourile din placaj au
2
întotdeauna un număr impar de straturi.
2
Caracteristicile unice de rezistență ale
1
placajului sunt oferite tocmai de această
dispunere în cruce a lamelelor. Această
proprietate a procesului de fabricare
asigură o stabilitate dimensională sporită. 3 straturi – ansamblu de 4 lamele
 PANOURI DIN PLACAJ
CONSIDERENTE DE PROIECTARE PENTRU PANOURILE DIN PLACAJ

Straturile unui panou de placaj sunt:

- fața superioară – lamela exterioară;
- fața inferioară – cealaltă lamelă exterioară;
- straturile interioare transversale – dispuse la un unghi de 90° față de
straturile exterioare;
- stratul interior central – trebuie să fie paralel cu straturile exterioare.

fața superioară

stratul interior central

fața inferioară straturile interioare transversale

 PANOURI DIN PLACAJ
CONSIDERENTE DE PROIECTARE PENTRU PANOURILE DIN PLACAJ
Din cauza diferențelor de rezistență și rigiditate, lamelele care au fibrele
dispuse paralel cu direcția tensiunii sunt mult mai eficiente decât cele care
sunt perpendiculare în raport cu direcția tensiunilor.
Astfel, în raport cu direcția fibrelor din cadrul panoului, există două seturi
de proprietăți transversale aplicabile placajului.
Atunci când direcția fibrelor pe fețe este paralelă cu deschiderea, se
spune că panoul este utilizat pe direcția tare.
În caz contrar, panoul este utilizat pe direcția slabă.
Orientarea panoului (raportată la reazeme):
- (1) orientare tare
- (2) orientare slabă (b)

2
(a)
1

direcția fibrelor
pe fețe
deschidere
 PANOURI DIN PLACAJ
CONSIDERENTE DE PROIECTARE PENTRU PANOURILE DIN PLACAJ
Există o serie de variabile în fabricarea
placajului, care afectează utilizarea sa ca
material structural.
Aceste variabile includ:
• tipul și direcția tensiunilor raportate la
direcția fibrelor de pe fața superioară;
• dimensiunile și grosimea panoului;
• numărul și grosimea lamelelor și a
straturilor;
• specia lemnoasă;
• orientarea fibrelor lamelelor;
• tipul furnirului;
• tipul adezivului;
• starea suprafeței panoului.
Fiecare producător va specifica proprietățile caracteristice ale produselor în
certificatul de performanță, în conformitate cu rezultatele testelor standard.
 PANOURI DIN PLACAJ
CONSIDERENTE DE PROIECTARE PENTRU PANOURILE DIN PLACAJ
Rezistențele caracteristice sunt:
Tipul proprietățior Valori • Pentru panouri din placaj, valorile
caracteristice
caracteristice ale proprietăților
fm,0,k
77k1 mecanice și ale densităților sunt
11000k1
Em,0,mean
date în EN TC 112.406 “Panouri
pe bază de lemn – Valori
77(1-k1)/k3
fm,90,k
11000(1-k1) caracteristice pentru produsele
Em,90,mean stabilite”.
77k2 • Pentru tipurile de placaj care nu
ft,0,k
11000k2 sunt listate, valorile caracteristice
Et,0,mean
se determină utilizând tehnicile
ft,90,k
77(1-k2) stabilite de EN 1058 și EN 789.
11000(1-k2)
• Tabelul prezintă valorile
Et,90,mean
caracteristice ale proprietăților
fc,0,k 58k2
Ec,0,mean
11000k2
mecanice pentru placajul de fag
conform EN TC 112.406 (produs
fc,90,k 58(1-k2) german).
11000(1-k2)
Ec,90,mean
 PANOURI DIN PLACAJ
CONSIDERENTE DE PROIECTARE PENTRU PANOURILE DIN PLACAJ

Rigitățile teoretice se evaluează astfel:

Pentru încovoiere EI   E i Ii unde ‘i’ este numărul
stratului, i = 1…n.
Pentru întindere/compresiune EA   Ei Ai
NUMĂR IMPAR DE STRATURI
d 3n  d 3n  2  d 3n  4  .... d13
k1 
d 3n
d n  d n  2  d n  4  .... d1
k2 
d1 d3 d5 dn-2 dn dn
d n 2
k3 
dn

Notarea distanțelor straturilor

(un strat poate fi constituit din una sau
mai multe lamele)
 PANOURI DIN PLACAJ
CONSIDERENTE DE PROIECTARE PENTRU PANOURILE DIN PLACAJ
ÎNCOVOIERE PERPENDICULARĂ PE PLANUL PANOULUI

d1
d2 t
d3
d4
d5(n)

M Ei
(a)
b
i = zi  R (f )m,i
EI
direcția
fibrelor
feței
(b)

EI  ?
b

Panou din placaj solicitat la încovoiere:

(a) paralelă cu direcția fibrelor pe fața furnirului
(b) perpendiculară cu direcția fibrelor pe fața furnirului
 PANOURI DIN PLACAJ
CONSIDERENTE DE PROIECTARE PENTRU PANOURILE DIN PLACAJ
ÎNCOVOIERE PERPENDICULARĂ PE PLANUL PANOULUI
Pentru un panou cu un număr impar de straturi care au aceeași grosime d,
cu Em,0,mean= E0 și b =1 se consideră următoarele:
Rigiditatea teoretică se evaluează:
 n  1 d3 n  1  n  1 2 
E // I  E m,0,mean   d  d    k // E m,0.mean
 2 12 2  2  
 n  1 d3 n  1  n  2 2 
E I  E m,0, mean   d  d    k E m,0, mean
 2 12 2  2  
 di  nd
unde:
- k// și k sunt coeficienți < 1.00 și depind de nr de -b=1
straturi, n;
- I = momentul de inerție al secțiunii. - i = 1…n
 PANOURI DIN PLACAJ
CONSIDERENTE DE PROIECTARE PENTRU PANOURILE DIN PLACAJ
ÎNCOVOIERE ÎN PLAN

direcția
fibrelor feței

Panou din placaj solicitat la încovoiere în planul panoului:

(a) paralelă cu direcția fibrelor pe fața furnirului
(b) perpendiculară cu direcția fibrelor pe fața furnirului
 PANOURI DIN PLACAJ
CONSIDERENTE DE PROIECTARE PENTRU PANOURILE DIN PLACAJ
ÎNCOVOIERE ÎN PLAN

Rigiditatea teoretică se evaluează:

n  1 dh3
E // I  Em,0,mean  k // Em,0,mean
2 12

n  1 dh3 ‘d’ este grosimea

EI  E m,0, mean  k E m,0,mean stratului
2 12
 di  nd
unde:
-b=1
- k// și k sunt coeficienți < 1.00 și depind de nr de
straturi, n; - i = 1…n
- I = momentul de inerție al secțiunii.
 PANOURI DIN PLACAJ
CONSIDERENTE DE PROIECTARE PENTRU PANOURILE DIN PLACAJ
ÎNTINDERE ȘI COMPRESIUNE
ÎNTINDERE (TRACȚIUNE)

COMPRESIUNE

COMPRESIUNE

direcția
fibrelor
ÎNTINDERE (TRACȚIUNE)

EA  ?
 PANOURI DIN PLACAJ
CONSIDERENTE DE PROIECTARE PENTRU PANOURILE DIN PLACAJ
ÎNTINDERE ȘI COMPRESIUNE
Rigiditatea teoretică se evaluează:
 Ei Ai
EA   Ei Ai A ef 
E
 n 1 n 1  n 1
E // A   dE c( t ),0,mean  d  0  dE c( t ),0,mean
 2 2  2
 n 1 n 1  n 1
EA   dE c( t ),0,mean  d  0  dE c( t ),0,mean
 2 2  2
 di  nd  A   di b  ndb
unde: b = 1 ‘d’ reprezintă
grosimea stratului
i = 1…n
 PANOURI DIN PLACAJ
CONSIDERENTE DE PROIECTARE PENTRU PANOURILE DIN PLACAJ
Proiectarea se realizează ca în cazul Grupări fundamentale:
lemnului masiv, utilizând următorii Lemn masiv 1.3

coeficienți: Lamelat încleiat 1.25

LVL, placaj, OSB, 1.2

Valori recomandate pentru factorii Plăci aglomerate 1.3

parțiali de siguranță M pentru Plăci de fibre, dure 1.3
Plăci de fibre, medii 1.3
proprietăți de material și rezistențe
Plăci de fibre, MDF 1.3
Plăci de fibre, moi 1.3
Îmbinări 1.3
Plăcuțe metalice perforate pentru 1.25
Valoarea de calcul a rigidității elementului, îmbinări
Ed sau Gd, se determină astfel:
Grupări accidentale 1.0

Emean Gmean E 0,mean

Ed  Gd  G mean 
M M 16
Valoarea de calcul a rezistenței Rd (capacitatea portantă) se determină astfel:
R k (f k )
R d  k mod 
M
Valori standardizate pentru kmod
Material Standard Clasa de durată a încărcării
Clasa de Acțiuni Acțiuni Acțiuni Acțiuni Acțiuni
permanente de de de instan-
serviciu
lungă durată scurtă tanee
durată medie durată
Lemn masiv EN 14081-1 1 0.60 0.70 0.80 0.90 1.10
2 0.60 0.70 0.80 0..90 1.10
3 0.50 0.55 0.65 0.70 0.90
Lamelate EN 14080 1 0.60 0.70 0.80 0.90 1.10
încleiate 2 0.60 0.70 0.80 0.90 1.10
3 0.50 0.55 0.65 0.70 0.90
LVL EN 14374, EN 14279 1 0.60 0.70 0.80 0.90 1.10
2 0.60 0.70 0.80 0.90 1.10
3 0.50 0.55 0.65 0.70 0.90
Placaj EN 636
Partea 1, 2, 3 1 0.60 0.70 0.80 0.90 1.10
Partea 2, 3 2 0.60 0.70 0.80 0.90 1.10
Partea 3 3 0.50 0.55 0.65 0.70 0.90
OSB EN 300
OSB/2 1 0.30 0.45 0.65 0.85 1.10
OSB/3, OSB/4 1 0.40 0.50 0.70 0.90 1.10
OSB/3, OSB/4 2 0.30 0.40 0.55 0.70 0.90
Plăci EN 312
aglomerate Partea 4, 5 1 0.30 0.45 0.65 0.85 1.10
Partea 5 2 0.20 0.30 0.45 0.60 0.80
Partea 6, 7 1 0.40 0.50 0.70 0.90 1.10
Partea 7 2 0.30 0.40 0.55 0.70 0.90
Plăci de fibre, EN 622-5
MDF MDF.LA, MDF.HLS 1 0.20 0.40 0.60 0.80 1.10
MDF.HLS 2 – – – 0.45 0.80
Valori standardizate ale coeficientului kdef pentru lemn și produse pe bază de
lemn
Material Standard Clasa de exploatare
1 2 3
Lemn masiv EN 14081-1 0.60 0.80 2.00
Lamelate încleiate EN 14080 0.60 0.80 2.00
LVL EN 14374, EN 14279 0.60 0.80 2.00
Placaj EN 636
Partea 1 0.80 – –
Partea 2 0.80 1.00 –
Partea 3 0.80 1.00 2.50
OSB EN 300
OSB/2 2.25 – –
OSB/3, 1.50 2.25 –
OSB/4
Plăci aglomerate EN 312
Partea 4 2.25 – –
Partea 5 2.25 3.00 –
Partea 6 1.50 – –
Partea 7 1.50 2.25 –
Plăci de fibre, MDF EN 622-5
MDF.LA 2.25 – –
MDF.HLS 2.25 3.00 –
 CONSIDERENTE DE PROIECTARE PENTRU GRINZI CU
INIMĂ SUBȚIRE DIN PLACAJ
Placajul poate fi combinat cu cheresteaua sau cu lemnul lamelat încleiat,
pentru a realiza diferite forme pentru grinzi, precum GRINZILE DIN
PLACAJ CU INIMĂ SUBȚIRE.
tălpi (f)

inimă
(w)
CONSIDERENTE DE PROIECTARE PENTRU GRINZI CU INIMĂ
Grindă casetată SUBȚIRE DIN PLACAJ
(tip cutie) Grindă I VERIFICAREA
CONDIȚIEI DE
REZISTENȚĂ
PENTRU TĂLPI
 f,c,max,d  f m,d
 f,c,d  kc fc,0,d
 f,t,d  f t,0,d
 f,t,max,d  f m,d
 f v,90,d
 0.8
For hf ≤ 4bef VERIFICAREA
mean,d    4bef  CONDIȚIEI DE
f v,90,d  h  For hf ≥ 4bef REZISTENȚĂ
  f  PENTRU INIMĂ

 bw pt. grinda casetată  w,t,d  f t,w,d

bef  
b w / 2 pt. grinda I  w,c,d  f c,w,d
 Md F
f ,c, max, d  y0  d
Tensiuni
Ief Aef
normale în tălpi M F
f , c , d  d yc  d
Ief Aef

M F  E w  1  k def ,f 
 w ,c, max, d  d y w ,c  d   
 
Tensiuni normale
Ief Aef  E f  1  k def , w 
în inimă
Md Fd  E w  1  k def ,f 
 w , t , max, d  yw,t   
Ief A ef  E f  1  k def , w 
VdSf
Tensiuni mean ,d 
tangențiale Ief lg
  h f , t  h f , c 
Vd  f v,0,d nbw h w 1  0.5  for
pentru h w  35b w
  hw 
2  h f , t  h f , c 
Vd  35f v,0,d nbw  1  0.5  pentru
for 35b w  h w  70bw
  hw 
STRUCTURI PE CADRE DIN LEMN

Structurile pe cadre vor fi analizate astfel încât deformările elementelor

și îmbinărilor, influența excentricităților pe reazeme și rigiditatea
structurii să fie luate în considerare la determinarea forțelor și
momentelor în elemente.
În analiza cadrului, axele elementelor trebuie să coincidă cu axele
structurii de rezistență.
Pentru elementele principale, de ex. elementele exterioare ale grinzii cu
zăbrele, axele sistemului trebuie să coincidă cu axele de simetrie ale
elementelor.
 STRUCTURI PE CADRE DIN LEMN

În cazul îmbinărilor, se poate admite că rotirile sunt blocate, dacă

deformarea acestora nu are un efect semnificativ asupra distribuției
eforturilor pe element. În caz contrar, nodurile se pot considera articulate.

Analiza cadrului trebuie efectuată utilizând valorile corespunzătoare ale

rigidității elementului.

Într-o analiză elastică liniară de ordinul întâi, efectul deformațiilor inițiale

și al săgeților induse poate fi ignorat, dacă este luat în considerare la
verificarea de rezistență a elementului.
GRINZI CU ZĂBRELE DIN LEMN
GRINZI CU ZĂBRELE DIN LEMN

O analiză simplificată a grinzilor cu zăbrele triunghiulare trebuie să

respecte următoarele condiții:
•nu există unghiuri intrânde în profilele exterioare;
•înălțimea grinzii este de 0.15 ori în raport cu deschiderea și de 10 ori
mai mare față de grosimea maximă a elementului exterior.

Forța axială în elemente se determină pe principiul că fiecare nod este

articulat.
Efectele deplasărilor induse asupra forțelor și momentelor interioare
trebuie luate în calcul.
ARCE DIN LEMN
ARCE DIN LEMN
Efectele deformării induse asupra forțelor și momentelor interne pot fi
luate în considerare prin efectuarea unei analize liniare de ordinul doi cu
următoarele ipoteze :
•se presupune că forma imperfectă a structurii corespunde unei
deformări inițiale, care se determină prin aplicarea unui unghi de
înclinare Φ față de structură sau părțile relevante, împreună cu o curbură
sinusoidală inițială între nodurile structurii corespunzătoare unei
excentricități maxime e.
•Valoarea minimă a unghiului Φ în radiani trebuie să fie astfel:
  0.005  pentru
for h  5m unde h reprezintă înălțimea
structurii sau lungimea
5 elementului, în m.
  0.005 pentrufor h  5m
h
Valoarea minimă a excentricității e este:

e  0.0025l
STRUCTURI DIN LEMN
STRUCTURI DIN LEMN
STRUCTURI DIN LEMN
STRUCTURI DIN LEMN
STRUCTURI MIXTE

- Schelet structural din oțel

- Pereți termoizolanți din panouri OSB
- Acoperiș cu stuf
Bibliografie:

1.https://www.google.ro/search?q=timber+structures
2.Isopescu D. – Timber Structures, 2002, Ed. “Gh. Asachi” Iasi (en.);
3.Isopescu D., Stănilă O. – Lemnul în construcții – Îndrumar pentru lucrări de
laborator, Editura Matei-Teiu Botez, 146 pp, 2014;
4.Isopescu D., Neculai O. – Lemnul în construcții – Ghid de proiectare,
Editura Matei-Teiu Botez, 212 pp, 2015;
5.Green D. W., Winandy J. E., Kretschmann D., Wood handbook: Wood as an
engineering material, Chapter 04 – Mechanical properties of wood, Madison,
WI : USDA Forest Service, Forest Products Laboratory, General technical report
FPL, GTR-113: P. 4.1-4.45 (1999);
6.SR EN 338: 2010 - Lemn pentru construcţii. Clase de rezistenţă, Asociaţia
de Standardizare din România (ASRO), Bucureşti, România (2010);
7.SR EN 1995-1,2/2004 - Eurocode 5: Design of timber structures - Part 1-2.
8.ISO 3131: 1975, Wood - Determination of density for physical and
mechanical tests.
9.SR EN 408: 2004 - Structuri de lemn. Lemn masiv şi lemn lamelat încleiat.
Determinarea anumitor proprietăţi fizice şi mecanice, Asociaţia de
Standardizare din România (ASRO), Bucureşti, România (2004);
10.SR EN 384: 2010 - Lemn de construcţie. Determinarea valorilor
caracteristice ale proprietăţilor mecanice şi ale masei volumice, Asociaţia de
Standardizare din România (ASRO), Bucureşti, România (2010);