Universitatea "POLITEHNICA" din Timisoara

Facultatea de Arhitectura

Curs – Proiectarea Structurilor

Anul III, sem II, 2009-2010

Curs: Sl.dr.ing Mircea Cristutiu

Seminar: Sl.dr.ing Mircea Cristutiu, ing. Nicolae Muntean

Bibliografie:
Furdui Cornel – Constructii din Lemn – Editura Politehnica
C. Dalban – Constructii cu structura metalica – Editura didactica si pedagogica
Defectele lemnului

Există defecte de:

- formă
- structură internă

Defecte de forma
1. curbura
- este un defect natural
- se datorează unei cauze externe, de ex. vântul, ce duce la
încovoierea lemnului respectiv
- se poate îndrepta, dar e greu
- exclude posibilitatea de folosire a lemnului
2. conicitatea Dd
- trunchiul de copac este tronconic C 100%
- se poate explica în procente L
- în funcție de mărimea acestuia rezultă gradul de utilizare al
lemnului
- cantitatea de material, care se înlătură mai mare dacă C e
accentuată
- în funcție de conicitatea trunchiului, diferă cantitatea de lemn,
care se înlătură pentru obținerea elementului structural.
 Defecte de structură internă

1. inima trunchiului concrescute

- când 2 trunchiuri se cresc împreună
- la compresiune se poate desparte
 flambaj

2. excentricitatea inimii
- la utilizare se evită zona centrala
- se foloseste numai partea relativ omogenă

3. fibrele răsucite

4. fibre înclinate este un defect mai puțin periculos

5. lemn cu noduri
- nodurile sunt acolo unde apar crengile lemnului
- se poate folosi ca element nestructural

Tipurile de noduri

- nod total concrescut

- nod parțial concrescut

- nod căzător
- noduri putrede
- apar fisuri care întrerup fibrele
- scade capacitatea portantă a lemnului

- nod transversal

- noduri "în mustață"

- apar când 2 crengi cresc în direcții diferite din același nod
Crăpăturile
- sunt defecte care există și în stare naturală
- apar din cauza pierderii umidității

crăpături nestrăpunse

crăpături străpunse

crăpături interioare
- sunt mai puțin periculoase
- nu ies spre exterior
- permit folosirea lemnului și la elemente comprimate

OBS: sunt defecte a evoluției în timp, se datorează conținutului de umiditate

sau pierderii umidității din elementul structural de lemn
PRODUSE DIN LEMN FOLOSITE ÎN CONSTRUCŢII
- Produse care păstrează structura materialului lemnos din care provin
produse brute din lemn rotund, lemn rotund pentru piloţi, traverse de cale ferată,
cherestea, lemn încleiat, furnir, etc.);
- Produse care, datorită unor operaţii tehnologice (aşchiere, defibrare,
impregnare, presare, încleiere, etc.), nu mai păstrează structura materialului
lemnos sau o păstrează în proporţie redusă ( PAL, PFL, OSB) şi care pot fi
considerate produse moderne din lemn sau produse din lemn reconstituit.

Placaj
OSB

PFL PAL-melaminat
Produse din lemn ecarisat (cheresteaua C)

Cheresteaua - este lemnul ecarisat care se obţine din lemnul brut debitat în sens
longitudinal obţinându-se produse de diferite dimensiuni (scânduri, dulapi, şipci,
rigle, grinzi, margini
Exista 2 procedee de clasificare :
- Clasificarea tradiţionala se realizează în urma unui examen vizual şi are în
vedere factorii de reducere a rezistenţei care pot fi examinaţi (în principal nodurile şi
lăţimea inelelor anuale).
- Clasificarea mecanica se realizeaza pe baza unor încercări mecanice (procedeul
mecanic sau cu maşina)

Specia Clase de rezistenţă

C 10 C 18 C 24 C 30 C 40
Molid, brad, larice, pin x x x - -
Stejar, gorun, cer, salcâm - x x x -
Fag, mesteacăn, paltin, frasin, carpen - x - x x
Plop, anin, tei x x - - -

Clasa de rezistenţă a lemnului, conform tabelului, se defineşte prin valoarea

rezistenţei caracteristice la întindere din încovoiere, exprimată în N/mm2.
Lemn încleiat (Gluelam GL)

Produsele de lemn încleiat sunt realizate din mai multe piese de lemn
ecarisat (în mod curent scânduri sau dulapi) aşezate, de obicei, orizontal,
unele peste altele şi îmbinate prin intermediul unor pelicule de încleiere,
prin presare. t 30...35mm

2t

(1/5...1/6)t
3,5mm

b
b 200mm b 200mm 2/5b
b 200mm

a) b) c)

Fig. 2.12 - Modul de realizare în secţiune transversală a

elementelor din lemn incleiat
a) - din cherestea cu lăţime de maxim 20cm ; b) - din cherestea Sectiune transversala
cu lăţime mai mare de 20cm ; c) - detaliu şanţ pentru elemente de
cherestea cu lăţime mai mare de 20cm .
 Imbinarea longitudinala

Nc M Nt
Nc
Nt M
h
l 10 h
suprafaţ ă teşită
a) b)

l lt 50 50 50 50 50 50

M p
N
b bt
N p M
50
50 50
h

c) d) 50 50

Fig. 2.13 - Îmbinarea longitudinală de prelungire a elementelor

încleiate
a) - cap la cap ; b) - pe suprafaţă teşită ; c) - cu dinţi ; d) - decalarea
îmbinărilor .
Grinzi drepte
Grinzi cu dubla sau simpla panta
Grinzi bumerang

Grinzi drepte cu tiranti

Grinzi cu zabrele
Grinzi curbe
 Clase de rezistentă elemente încleiate

Caracteristica Notaţie Clase de rezistenţă

GL20 GL24 GL28 GL32 GL36
2
Rezistenţa la încovoiere (N/mm ) fm,g,k 20 24 28 32 36

Rezistenţa la întindere (N/mm2)

- paralelă cu fibrele ft,0,g,k 15 18 21 24 27
- perpendiculară pe fibre ft,90,g,k 0.35 0.35 0.45 0.45 0.45
Rezistenţa la
compresiune(N/mm2) fc,0,g,k 21 24 27 29 31
- paralelă cu fibrele fc,90,g,k 5.0 5.5 6.0 6.0 6.3
- perpendiculară pe fibre

Rezistenţa la forfecare (N/mm2) fν,g,k 2.8 2.8 3.0 3.5 3.5

Modulul de elasticitate (N/mm2)
mediu x 103 E0,me,k 10 11 12 13.5 14.5
minim x 103 E0,05,k 8 8.8 9.6 10.8 11.6

Densitatea ( kg/m3 ) ρ g,k 360 380 410 440 480

 Condiţii pentru compoziţia lemnului din elemente încleiate

Tipuri de elemente Condiţii pentru:

Clase de rezistenţă a elementului

GL20 GL24 GL28 GL32 GL36

Elemente omogene Toate scândurile
C18 C22 C27 C35 C40
Elemente -Scânduri externe
neomogene (1/6 din înălţimea C22 C24 C30 C35 C40
elementului la faţa
superioară şi
inferioară)
-Scânduri interne
C16 C18 C22 C27 C35
Lemnul stratificat – lamelat (laminat LVL)
Având în vedere că un lemn fără defecte are rezistenţe de 2…4 ori mai mari decât
cel cu defecte s-a căutat eliminarea neajunsurilor datorate defectelor prin
desfacerea lemnului în lamele fine, de tipul furnirului, care apoi sunt lipite între ele
pentru a se realiza un nou material.
Caracteristica Notaţie Valoare ( N/ mm2)
Încovoiere fm,k
- pe cant 51
- pe suprafaţă 48
Întindere
- paralelă cu fibrele ft,0,k 42
- perpendicular pe fibre ft,90,k 0.6
Compresiune paralelă cu fibrele fc,0,k 42
Compresiune perpendiculară pe fibre fc,90,k
- paralelă la planul de încleiere 9
- perpendiculară la planul de încleiere 6
Forfecare
- pe cant fν,0,k 5.1
- pe suprafaţă fν,90,k 3.0
- între plăci din încovoiere cu încărcare fr,k 1.5
perpendiculară pe suprafaţă
Modulul de elasticitate
- minim E0.05 12400
- mediu E0.mediu 14000
Modulul de forfecare
- minim G0.05 820
- mediu G0.mediu 960
 60

N/mm2
C24
50 GL32
LVL
40

30

20

10

1 1 1 1 1
E 103 fm ft fc f

E - modul de elasticitate ; f m , ft , fc , f - rezistenţele caracteristice

la încovoiere, întindere, compresiune respectiv forfecare.
160 120 75

h h h

a) b) c)

a) - lemn masiv (C24) ; b) - lemn încleiat (GL32) ; c) - lemn

laminat ( LVL) .
 Lemn nedensificat Lemn densificat
Caracteristica
Tip A Tip B Tip C Tip A Tip B Tip C
Umiditatea la livrare (%) 8 8
Densitatea aparentă (g/cm3) 8 1,2
Absorţia de apă după 24 de ore de
- 14
imersie (%)
Rezistenţa la compresiune paralelă
cu fibrele straturilor exterioare 70 80 55 140 130 100
(N/mm2)
Rezistenţa la încovoiere statică
100 100 80 180 130 100
perpendiculară pe straturi (N/mm2)
Rezistenţa la tracţiune paralelă cu
- - - 220 200 100
fibrele straturilor exterioare (N/mm2)