FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ ŞI MECATRONICĂ

Departamentul Echipamente pentru Procese Industriale

Disciplina: Generarea, dispersarea si monitorizarea poluanților industriali (II)
Master: ICMIP
Anul de studiu: I, Sem. II
Anul universitar: 2018-2019
Masterand :Scutaru Elena
Îndrumător: Ş.l.dr.ing.Prodea Iuliana

CASE ŞI CONSTRUCŢII ECOLOGICE

DIN LEMN

1
Cuprins
1. Introducere ......................................................................................................................................... 3
2. De ce să alegem o casă din lemn ....................................................................................................... 7
3. Cum se începe şi cum se construieşte ................................................................................................. 8
4. Acte necesare pentru construcţia casei din lemn ............................................................................. 10
5. Stadiile lucrărilor şi fazele construcţiei.............................................................................................. 11
6. Fazele construcţiei............................................................................................................................. 12
7. Materiale utilizate ............................................................................................................................. 21
8. Avantaje ............................................................................................................................................ 21
9. Concluzii: ........................................................................................................................................... 24
Bibliografie ............................................................................................................................................ 25

2
 1. Introducere

Asemănător altor timpuri, când oamenii trăiau mai simplu, iar construcţiile lor erau în
principal din lemn, în zilele noastre trebuie să privim mai mult beneficiile ce ne aduc
construcţiile din lemn, mai ales că acestea ne oferă buna dispoziţie şi relaxare , cu atât mai
mult datorită nevoilor omului modern de a trăi mai aproape de natură.
Cât mai mult simţim această nevoie de a evada şi de a ne bucura de traiul în aer liber , cu atât
mai mult putem opta pentru construcţiile ecologice din lemn.
Odată cu apariţia construcţiei de blocuri a fost neglijată tradiţia în domeniul construcţiilor din
lemn, când a fost introdusă tehnologia de construcţie americană.
Înainte de începerea acestor construcţii interesează în mod principal aspecte ştiinţifice
privind speciile de lemn şi proprietăţile acestora.

Cele mai uzuale specii de lemn de structură sunt în principal răşinoasele ca: molid,
duglas, pin, foioase ca: stejar, salcâm, în cazuri rare (după efectuarea de tratamente termice)
fag, paltin, gorun. Folosirea cu precădere a speciilor de răşinoase este justificată în
principal de prelucrabilitatea usoară, proprietăţile de formă, de dimensiune, fizice şi
mecanice favorabile, precum şi din considerente economice. Acestea nu exclud folosirea
lemnului de foioase.
Proprietăţile fizice care influentează utilizarea lemnului în construcţii sunt:
 densitatea
 umiditatea
 umflare-contracţie
 comportarea la căldură
 proprietăţi de ardere

3
 Densitatea – se determină în principal în funcţie de specie dar şi în funcţie de locul de
exploatare, umiditate, lăţimea inelelor, structura interioară etc.
Relaţia de calcul a densităţii este: Du=Mu/Vu (densitatea la umiditatea u este relaţia dintre masa
la umiditatea u şi volumul la umiditatea u) şi se exprimă în g/cmc sau kg/mc.
Utilizarea speciilor care au densitatea sub 0,40 g/mc nu este recomandată.
Umiditatea – la elementele de structură se determină umiditatea netă a lemnului pe
baza relaţiei: u=(Mn-Mo)/Mo*100, % (Mn – masa netă la umiditatea u, Mo – masa neta la
umiditatea 0).
Umiditatea se determina in funcţie de locul de utilizare pe baza umidităţii relative a aerului
respectiv condiţiile climaterice.
În cazul elemntelor de structură cel mai frecvent se utilizează lemnul cu umiditatea de 12 %,
care este umiditatea de echilibru a lemnului la 20°C si umiditatea relativă a aerului de 65 %.
În acelaşi timp această valoare reprezintă şi umiditatea de referinţă şi comparaţie a materialelor
lemnoase.
Umflare – contracţie – lemnul în intervalul de umiditate de saturaţie şi lemnul
absolut uscat prezintă fenomenul de umflare si contracţie, valori faţă de care este exprimat
procentual. Marimea umflării si contracţiei este diferită în funcţie de direcţia anatomică, apariţia ei
este nedorită şi poate fi chiar periculoasă.
Apariţia sa determină:
 modificări dimensionale
 apariţia crăpăturilor
 apariţia de tensiuni interne
 apariţia fenomenului de “subdimensionare”
Problemele pot fi eliminate sau diminuate prin următoarele acţiuni:
 alegerea şi respectarea umidităţii de echilibru
 utilizarea secţiunilor potrivite (ex. lemn fără inimă)
 respectarea strictă a tehnologiei de fabricaţie şi construcţie
 utilizarea de elemente “supradimensionate” pentru a contracara contracţia.
Modificările dimensionale diferă de la o specie la alta dar şi în funcţie de direcţia anatomică:
longitudinal 0,3 %, radial 5 %, tangenţial 10 % (valori pentru molid).
4
 Comportarea la caldură – ca la orice material, căldura cauzează dilatarea şi în cazul
lemnului, însă acest fenomen este contracarat de contracţia prin eliminarea de apă.
Proprietăţi de ardere – lemnul este un material care arde. Acest fapt constituie un
inconvenient in alegerea lemnului ca material de construcţie, în special în ochii celor care nu
cunosc în profunzime această proprietate a lemnului. Din punct de vedere al structurii, lemnul în
comparaţie cu alte materiale prezintă multe aspecte favorabile.
Lemnul este un izolant termic, astfel straturile interioare se incălzesc mai lent, fapt care determină
ca structurile de lemn să-şi păstreaze proprietăţile de rezistenţă un timp relativ îndelungat. Formarea
cărbunelui pe suprafaţa lemnului în urma arderii reduce intensitatea arderii, menţine portanţa
elementelor timp mai îndelungat.
Construcţiile din lemn sunt proiectate luând în consideraţie si proprietăţile de ardere a lemnului.
Viteza de ardere reprezintă propagarea arderii în profunzime la foc care creşte în intensitate în timp.
Rezistenţa la foc este timpul necesar salvării vieţii respectiv a bunurilor de valoare în condiţii
de menţinere a portanţei elementelor. Astfel rezistenţa la foc poate fi de 30, 60, 90, 120, 180 minute.
Rezistenţa la foc a construcţiilor de lemn se încadrează în limita minimă de 30 minute, iar prin
tratamente de ignifugare a lemnului si folosirea materialelor ignifuge se poate mări usor la 90
minute sau chiar mai mult.
Pentru a schimba reticenţa românilor fată de constructiile ecologice si pentru a dezvolta o „gandire
ecologică", experţii din domeniul imobiliar au oferit, in ultimii ani, informaţii concrete care
subliniază caracterul „inteligent" al unui astfel de proiect imobiliar. De ce inteligent ? Pentru ca
lemnul este rezistent în cazul unui cutremur, este durabil in timp (mărturie a acestei idei rămân
bisericile din lemn care, după mai bine de o sută de ani, sunt în stare aproape perfectă), este un bun
izolator fonic şi termic (cu mult peste coeficientul de izolaţie fonică şi termică oferit de
construcţiile din beton sau din caramidă), nu elimină noxe (ceea ce este inevitabil în cazul
construcţiilor clasice). Dacă până acum construcţiile ecologice erau specifice zonelor cu potenţial
turistic, în prezent proiectele unor astfel de construcţii se extind şi în principalele orase ale
României având drept scop reducerea poluării, prevenirea efectelor încălzirii globale, protecţia
mediului înconjurător şi întoarcerea la natură. Dacă aceste ultime aspecte vor fi înţelese cu
adevărat, specialiştii în domeniul imobiliar pot spera la apariţia unor cartiere ecologice care să
convingă nu doar prin sanatatea şi calitatea materialelor folosite, ci şi prin structura arhitecturală.

5
6
 2. De ce să alegem o casă din lemn

Construcţia unei case reprezintă o decizie important în viaţa omului.

Dorinţele şi necesităţile noastre încercăm să le realizăm cât mai favorabil în măsura posibilităţilor.
Construcţia din lemn este avantajoasă atât din punct de vedere material cât şi ca durată de execuţie.
Pentru cei care preferă o viaţă sănătoasă, la fel de important este şi materia primă din care se va
construi casa.
Constructiile realizate pe structura de lemn au un preţ mult mai redus decat cosntructiile clasice,
costul total pentru realizarea unei astfel de case fiind aproximativ 50% din cel al caselor din caramida
sau BCA.
O casă în aer liber, făcută din ceea ce a născut natura mai potrivit – lemnul, poate deveni visul
oricăruia dintre noi, vis care poate fi transpus în realitate mult mai uşor.
Un alt motiv de a alege o casă din lemn este faptul că protejăm mediul înconjurător. În lume se
promoveayă construcţiile ecologice, ca de exemplu în Statele Unite, 90% din casele de locuit sunt
din lemn sau din OSB (plăci din aşchii late de lemn), 60% din casele nordicilor (în special Norvegia
şi Finlanda) sunt tot din material lemnos, în Germania s-a ajuns la un nivel de 10 - 15%, iar guvernul
francez încurajează puternic folosirea materialelor ecologice.
Casele din lemn se montează rapid, au greutate proprie redusă şi prezintă risc seismic scăzut.
Elasticitatea lemnului şi a elemntelor metalice de prindere şi fixare conferă construcţiei pe structură
de lemn o rezistentă seismică de peste 8 grade pe scara Richter. Un alt avantaj
recunoscut de către toţi profesioniştii în construcţii este gradul superior de izolaţie termică şi fonică,
cu peste 30% mai mare decât cel al construcţiilor clasice.
Temerile că lemnul ia foc mai uşor sunt nejustificate, atâta timp cât se folosesc soluţii
ignifugante eficiente pentru tratarea acestuia. Costurile unei construcţii din lemn sunt cu cel puţin
40% mai mici decât cele pentru o casă din zidarie şi beton, iar termenul de realizare este mult mai
scurt, respectiv maximum 3 luni.
Conform specialiştilor, constucţiile din lemn au timpul de finalizare cu cel puţin 30% mai scurt decât
cel al construcţiilor clasice. Acestea au un design flexibil şi compatibil cu orice tip de proiect.

7
 Prin placare cu OSB în exterior, combinat cu plăci de polistiren şi cu rigips în interior, sau cu
diferite alte materiale moderne, o casă cu schelet din lemn poate fi făcută să arate ca una din piatră
şi bine întretinută, poate avea o durată de viaţa de 80-100 de ani şi chiar peste.
În imaginile de mai jos sunt prezentate câteva modele de case cu structură din lemn:

3. Cum se începe şi cum se construieşte

Pentru realizarea acestei decizii, primul pas este cumpărarea terenului. Acesta este un
pas important pentru ca viitorul imobil să se poate utiliza optim. Următorul pas este alegerea
tipului de casă, dimensiunile şi compartimentarea acesteia.
Următorul pas este căutarea unui arhitect din zona în care dorim să fie amplasată casa pentru
obţinerea mai facilă a autorizaţiei de construcţie. Înainte de a lua legătura cu arhitectul, e bine să se
facă o schiţă a casei ţinând cont de anumite sfaturi generale utile, cum ar fi:
 Casa să fie amplasată în aşa fel încât intrarea principală în casă să fie pe aceeaşi parte cu
poarta, iar livingul, terasele să fie pe partea cu soare.(sud, sud-est, sud-vest)
8
  În cazul unei suprafeţe mai mici (70-150 mp.) este bine să folosim o compartimentare
dreptunghiulară, fără să deviem de la 90 de grade. În caz contrar se micşorează spaţiul
util şi se îngreunează şi mobilarea spaţiului respectiv. La suprafeţe mai mari (200-400
mp.) deja se poate permite şi acest lucru.
 Casele cele mai economice sunt cele cu două nivele, simple sau cu mansardă unde în
general la parter este holul, livingul, sufrageria şi bucătăria, iar la etaj sunt dormitoarele şi
baia.
 Dacă ne-am decis la o casă cu două nivele, atunci se recomandă ca scara interioară care
leagă cele două nivele să fie amplasată aproximativ la mijloc astfel ca la etaj toate
camerela să aibă intrare separată dintr-un hol cât mai redus.
 O terasă la parter cu ieşire din living sau sufragerie este mult mai optimă decât o terasă la
etaj, care în general are mai mult funcţie estetică.
 Bucătăria, baia, WC.-ul şi centrala termică se recomandă să fie puse alături sau deasupra
reducând astfel costurile aferente.
 Geamurile să fie amplasate în zone unde este lumină mai mare, aer proaspăt şi o
privelişte corespunzătoare. E bine să ne gândim din timp la mărimea lor şi unde este
posibil este bine să punem geamuri fixe, acestea fiind mai economice şi prezintă o
siguranţă mai mare.
 Lambriurile sunt estetice şi ecologice, însă aplicarea lor pe exterior sunt costisitoare şi
necesită o întreţinere mai pretenţioasă. E bine să ne gândim şi la folosirea lor în zone
interioare, întrucât dacă între timp ne răzgândim este destul de dificil schimbarea culorii
sau a structurii.
După obţinerea autorizaţiei de construcţie şi de organizare a şantierului se va anunţa
începerea lucrărilor la Inspecţia de Stat în Construcţii.
Numărul autorizaţiei de construcţie se trece pe un panou care se amplasează la vedere, la
stradă.
Pe acest panou cu dimensiunea de 60 x 80cm (conform Legii 50/1991) se afisează:

• denumirea construcţiei conform autorizaţiei de construire obţinută

• numele beneficiarului

9
 • numele proiectantului

• numele antreprenorului / regie proprie

• numărul autorizaţiei de construcţie

• data eliberării autorizaţiei şi cine a eliberat-o

• valabilitatea autorizaţiei.

• data începerii construcţiei.

• data terminării construcţiei.

Absenţa acestui panou poate fi sancţionată cu amenzi de către inspectorii Disciplinei în Construcţii.
Tot după obţinerea acestor autorizaţii se mai plateşte o taxă către Disciplina în Construcţii
care reprezintă 0,7% din valoarea construcţiei, evaluată şi calculată de Primărie. Autorizaţia de
construcţie este valabilă 1 an de la data dobândirii. Maximum de autorizare pentru ridicarea unei
case este de 2 ani dupa care, pentru continuare, se reia întregul ciclu de autorizare al construcţiei.

4. Acte necesare pentru construcţia casei din lemn

a) cerere pentru emiterea autorizaţiei de construire;

b) actul doveditor al titlului asupra imobilului, care să îi confere solicitantului dreptul de
execuţie a lucrărilor de construcţii (copie legalizată);
c) certificatul de urbanism (copie);
d) proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construire - P.A.C., întocmit în baza
prevederilor legale, inclusiv referatele de verificare şi, după caz, referatul de expertiză tehnică -
semnate si stampilate în original (două exemplare);
e) fisele tehnice pentru obţinerea avizelor cerute prin certificatul de urbanism, necesare emiterii
acordului unic, precum şi, după caz, documentaţiile tehnice necesare emiterii avizelor şi
acordurilor care sunt în competenţa de obtinere a emitentului (două exemplare);
f) avizele si acordurile obţinute de solicitant, altele decât cele din competenţa de obţinere a
emitentului, stabilite prin certificatul de urbanism (copie);
10
 g) declaraţie pe propria răspundere privind inexistenţa unor litigii asupra imobilului;
h) documentul de plată a taxei de emitere a autorizatiei de construire (copie);
i) documentele de plată a taxelor legale pentru avizele si acordurile necesare emiterii acordului
unic, conform listei avizelor si acordurilor necesare, comunicate o data cu certificatul de
urbanism (copie).

5. Stadiile lucrărilor şi fazele construcţiei

STADIUL I. va cuprinde executarea următoarelor lucrări:

 Fundaţia;
 Structura de rezistenţă a imobilului confecţionată din lemn;
 Placarea structurii cu OSB pe exterior şi pe o latură a pereţilor interior.
STADIUL II. va cuprinde executarea următoarelor lucrări:
 Învelitoare;
 Instalaţia termică;
 Instalatia electric;
 Izolatia interioara cu vata minerala;
 Inchiderea cu OSB a tuturor peretilor.
STADIUL III. va cuprinde executarea următoarelor lucrări:
 Tâmplărie;
 Placarea pereţilor interiori cu rigips;
 Confecţionare scară interioară.
 Finisare interior şi zugravit cu vopsea lavabilă;
 Placare cu gresie si faianţă;
 Montare parchet laminat;
 Montare obiecte sanitare şi de încălzire;
 Montare centrală termică;
 Montare uşi interioare şi uşa exterioară;
 Tencuială decorativă;
 Gard din lemn şi porţi metalice.
11
 6. Fazele construcţiei
Fundaţia

Alegerea tipului de fundaţie se va face prin proiectul de rezistenţă, în funcţie de normative şi

zona seismică, de tipul terenului, condiţiile climaterice, ţinând cont eventual şi de calitatea
materialelor folosite în construcţie.
Foarte important este ca fundaţia să prezinte siguranţă în exploatare.

În cazul caselor din lemn, datorită greutaţii reduse a acestui tip de structură, fundaţia poate fi
realizată în sistem economic.
Studiul geotehnic efectuat prima oară (recomandabil) la cumpărarea terenului şi a doua
oara (obligatoriu) la obţinerea autorizaţiei de construire îşi dovedeşte pe deplin necesitatea.
Fundaţiile se pot executa din: beton simplu (B 100), beton armat (la un teren cu o structură
neomogena, supus tasării); din piatră naturală cu sau fără mortar folosit cu rolul de liant
(anrocamente folosite în zonele de munte şi deal, de obicei pentru construcţii mai uşoare); din
zidărie de piatră (se execută din piatră de râu, prinsă în mortar); din beton ciclopian ( se obţine
prin înglobarea, în proporţie de circa 30%, în beton, a pietrelor brute, a pietrelor de râu, etc.).
Adâncimea fundaţiei se stabileşte în funcţie de: adâncimea de îngheţ, existenţa pânzelor de apă
freatice, caracteristicile rezulatate din studiul geotehnic, etc. Fundaţiile de mică adâncime,
caracteristice caselor din lemn, pot fi continuie sau izolate.
Se recomandă ca fundaţia să iasă cu 25 – 30 cm deasupra nivelului solului pentru a se evita
umezirea zidăriei pe timp de ploaie.
Pentru construcţiile uşoare (case, case de vacanţă, garaje, etc.), o soluţie recomandabilă este aceea
a realizării unei fundaţii continue cu descărcări pe reazăme izolate, care realizează o presiune
efectivă mai mare pe teren, compensând presiunea de umflare.
Pentru a se asigura o stabilitate crescută şi o exploatare normală a unei clădiri, atât terenul pe care
se construieşte, cât şi fundaţia trebuie să îndeplinească anumite condiţii:
 terenul trebuie să fie suficient de rezistent, astfel încât să nu cedeze sub apăsarea fundaţiei;
 deformaţiile pe care le poate comporta terenul nu trebuie să depaşească limita admisibilă
pentru tipul-de-construcţie;

12
  fundaţia trebuie să fie alcătuită încât să aibă capacitatea de a transmite şi repartiza uniform
şi în deplină sigurantă, efortul la care este supusă de către partea de suprastructură
(construcţia superioară).
Structura pereţilor
Pereţii casei, prin funcţiile lor, sunt un element cheie în ansamblul caselor din lemn. Prima lor
funcţie este dată de componenta de structură statică autoportantă, care garantează durabilitatea
în timp şi siguranţa în exploatare.
La pereţii caselor ecologice această funcţie este asigurată de structura de lemn masiv (stâlpi şi
traverse). O altă funcţie de baza a pereţilor este capacitatea de izolare termică - fonică) de regulă
cu inserţia straturilor de vată minerală). Ultima funcţie principală a pereţilor este aspectul
estetic.
Uzual, scheletul casei (structura de rezistentă) se face din stâlpi (dulapi) din lemn masiv (de regulă
raşinoase) tratat complet, cu dimensiuni de (12 – 20) x 5 cm, asezaţi vertical la distanţa de
40 – 50 cm unul de celălalt. La pereţii interiori, grosimea stâlpilor poate fi mai redusă (10
cm). Izolarea pereţilor exteriori se face prin fixarea straturilor de vată minerală (grosimi de 5
– 12 cm).
Pe partea exterioară a pereţilor se poate fixa un strat OSB (plăci din aşchii late), care asigură
panourilor de casă şi întregii case rezistenţa deosebită la deformare (mai ales la forţe orizontale
- vânturi puternice, cutremure).
Variante de placări exterioare (între stratul termoizolant şi tencuială / lambriu):
a. cherestea (astereală) + şipci de tencuială+ plasă rabitz;
b. OSB + polistiren expandat (40 mm grosime) + plasă din fibră de sticlă;
c. cherestea (astereală) + strat de polistiren expandat (20 – 30 mm);
d. Plăci de „Heraklith” (plăci din fâşii înguste de lemn din esenţă moale, tratate antiseptic şi liate cu
ciment) + plasă rabitz;
e. Polistiren expandat + plăci din plastic orizontale (siding);
f. Polistiren expandat + plăci din mase plastice (imitaţie caramidă sau piatră);
g. Polistiren expandat + lambriuri lemn (lăcuite sau vopsite).

Structura de bază: Prima fază a construcţiei în care pereţii şi şarpanta sunt montaţi,
învelitoarea este pusă şi tâmplăria exterioară este montată, urmează urmatoarele faze:

13
  structura pereţilor ( exterior, interior)
 structură planşeu ( cu izolaţie )
 şarpantă
 finisare streaşină
 pregătire pentru învelitoare
 învalitoare
 jgheaburi şi burlane
 tâmplărie exterioară
 glafuri interioare şi exterioare
 finisare exterioară ( termosistem: polistiren,placă cu glet, tencuială; lambriu finisat)
 montaj căptuşeală plafon (ex. Gipscarton, lambriu)
 montaj căptuşeală pereţi interiori (lambriu, gipscarton)
 pregătire instalaţie electrică (tuburi de protecţie eventual cablaj)
 pregătire instalaţie de alimentare evacuare apă
 pregătire instalaţie termică
 pregătire instalaţie gaz
 finisaj pardoseală terase, balustradă
 coş fum
 instalaţie electrică (montaj întrerupătoare, prize, tablou electric)
 instalaţie gaz
 instalaţie sanitară
 instalaţie termică (centrală, calorifere, încălzire în pardoseală etc.)
 finisaj interior (zugrăvire, finisaj lambriu ,tapet şi altele)
 izolare pardoseală la nivelul fundaţiei (polistiren extrudat)
 pardoseli (gresie, duşumea, parchet, linoleu)montarea uşilor interioare

Planşeele
Casele construite pe structură din lemn se particularizează prin excepţionale calităţi termo şi
fonoizolatoare ale planşeelor. Stratul izolator de vată minerală sau polistiren expandat reglează
transferurile de caldură pe verticală şi amortizează foarte eficient chiar si zgomotele cele mai
stanjenitoare (călcatura unor pantofi cu toc înalt, tropăitul copiilor, căderea unui obiect greu).
14
 Spre deosebire de planşeele de beton, cele ce fac parte din structura orizontală de rezistenţă
a caselor din lemn pot primi cu mai multă uşurinţă şi cheltuieli mai reduse, finisaje variate şi
spectaculoase. Grinzile structurii pot fi lăsate la vedere, efectul estetic fiind garantat.
Ele pot fi acoperite in totalitate prin placare cu lambriu sau gips - carton.
Golul de aer dintre grinzi va constitui un element izolator suplimentar.
Un planseu bine executat, conform detaliilor din proiectul de structură, este tot atât de rezistent
din acest punct de vedere ca şi unul de beton armat.
Pentru planşee, peste panourile de pereţi se aşează, de regulă, dulapi orizontali de 20/5 cm, la
interval de 40 - 50 cm, care constituie elementul de rezistentă al planşeelor. Peste acesta se aşează
straturile care formează pardoseala camerelor (în primul rând termoizolaţia).
Opţional, în locul grinzilor masive se pot folosi grinzi lamelare, lipite multistrat.
Planşeele se pot realiza în mai multe moduri constructive:
a. planşee cu grinzi din lemn dispuse la distanţe reduse (40 - 60 cm) care se reazemă pe scheletul
portant din lemn;
b. planşee cu grinzi din inimă plină realizate din placaj şi încheiate. Aceste tipuri de grinzi dau
posibilitatea de modulare astfel încât să se poată acoperi deschideri şi forme diverse în plan ale
construcţiei;
c. planşeele cu ferme din lemn realizate cu zăbrele metalice sau din lemn. Această soluţie dă
posibilitatea unei montări simple pe şantier, fără a folosi utilaje de ridicare, iar poziţionarea
conductelor pentru instalaţii se poate face în înălţimea grinzilor prin golurile existente;
d. în cazul etajelor mansardate, tălpile inferioare ale fermelor de acoperiş constituie grinzile de
planseu peste etaj.
În toate cazurile, termoizolaţia şi fonoizolaţia la nivelul planşeului se realizează cu saltele de vată
minerală sau polistiren cu densitate mare.
La partea interioară se execută finisajul tavanului alcătuit din plăci de gips carton sau lambriuri
din lemn, montate prin intermediul unui caroiaj de şipci.
La partea superioara, pentru îmbunătăţirea comportării structurii de rezistenţă a caselor din lemn
la solicitări seismice sau la solicitări de vant cu întensitate mare, grinzile planşeelor se vor placa
cu plăci fibrolemnoase tip OSB sau cu doua randuri de scânduri dispuse încrucişat la 45
Fixarea plăcilor fibrolemnoase sau a scândurilor pe grinzile de planşeu se realizează cu cuie si
holzsuruburi, iar fixarea grinzilor de scheletul portant din lemn se face cu piese metalice speciale.
15
Pentru o preluare cat mai eficientă a eforturilor de lunecare în plan orizontal, plăcile
fibrolemnoase sau scândurile trebuie să fie prelucrate pe cant în sistem lambă şi uluc.
Dacă se doreşte un montaj rapid şi se dispune de utilaje de ridicare a planşeelor se pot realiza
module prefabricate asemeni panourilor de pereţi: cu termoizolaţie, placare de rezistenţă din plăci
OSB sau scânduri încrucişate, finisaje.
Bariera anti - vapori
Are rolul de a minimaliza efectele umidităţii. Există trei modalităti prin care umiditatea atacă
construcţia:
 difuzia: umiditatea migrează dintr-o zonă cu umiditate crescută într-o zonă cu umiditate
redusă. Acest fenomen face ca fenomenul să se extindă în scurt timp în zone intinse
ale construcţiei. Bariera anti-vapori face ca difuzia umidităţii să fie redusă sau chiar sa fie
eliminată;
 acumulările şi scăpările de aer din construcţii generează spaţii în care se acumulează
umiditate în exces în cavităţile din pereţi şi în eventualele imperfecţiuni ale structurii.
Bariera antivapori creează un strat izolator care diminuează substanţial aceste efecte.
 pătrunderea ploii: afectează structura izolatoare a casei. Bariera anti-vapori este utilizată
pentru a preveni infiltraţiile generate de acţiunile ploii.
Intresul pentru creşterea eficienţei termice a locuinţei a făcut ca tehnologiile dezvoltate pe această
linie să determine scăderea infiltraţiilor de aer şi implicit a umidităţii, fapt care generează creşterea
coeficientului termic al construcţiei. Umiditatea care pătrunde în clădire, în special prin zonele de
intersecţie ale structurilor generează condens, determină ulterior apariţia igrasiei şi
mucegaiului care au un efect distructiv asupra clădirii. Barierele anti-vapori bine realizate reduc
aprope la zero riscurile apariţiei umidităţii în noua construcţie.
Nivelul de umiditate al aerului defineste umiditatea relativă a construcţiei. O umiditate
relativă de 100% indică faptul că aerul conţine o mare cantitate de vapori fapt care poate
influenţa negativ temperatura din incintă. O umiditate relativă situată între 30 si 50% este optimă
pentru un grad de confort normal.
Aerul cald poate transporta mai multă umiditate decât aerul rece. Umiditatea difuzată de căldură
umezeşte structurile construcţiei pâna la nivelul în care acestea nu mai pot reţine cantitatea de
vapori suplimentară, moment în care apar problemele legate de igrasie si mucegai. Cand aerul cald

16
intra in contact cu suprafeţe reci, vaporii de aer se condensează iar picăturile de lichid se
depozitează pe respectivele structuri. În zonele cu variaţii climatice, condensul apare de regulă în
perioada lunilor reci.
De asemenea, aerul cald generat în interiorul cladirilor se strecoară prin defectele din structura
clădirilor formând zone în care se depozitează umiditatea, care se difuzează ulterior spre zonele
mai puţin umede. Acumularea acesteia în exces poate dăuna foarte mult construcţiei.
Pentru izolarea pereţilor şi acoperişului contra infiltrării umidităţii se folosesc bariere anti-
vapori realizate, de regulă, din folii de polietilenă sau folii de aluminiu montate într-o structură
continuă, etanşă, care previne realizarea scurgerilor de aer si difuzia vaporilor de apă în interiorul
construcţiei. Cel mai utilizat material pentru realizarea barierei de vapori pentru pereţi din structuri
prefabricate din lemn este folia de polietilenă continuă cu grosimea de 0.15 mm.
Infiltrările determinate de ploaie sunt minimalizate de finisajele exterioare eficiente care împiedică
apariţia fenomenului. Deoarece lemnul folosit la realizarea structurilor de bază are un grad scăzut
de umiditate, în combinaţie cu bariera internă anti-vapori şi finisajele exterioare anti- umiditate,
există şanse reduse ca în interiorul structurii pereţilor sau acoperişului să se formeze acumulări
de umiditate care să afecteze stabilitatea termică a construcţiei.
Bariera anti-vapori este o membrană care restricţionează migrarea umidităţii prin difuzie din zone
cu un grad înalt de umiditate. Bariera de vapori trebuie instalată în apropierea părţii incălzite a
pereţilor pentru a nu genera condesarea vaporilor de apă pe partea rece a structurii.
Ferestrele. Condensul care se instalează în jurul ferestrelor este determinat de scăpările de
aer care apar datorită unor probleme de construcţie. Problemele de condens pot fi rezolvate
prin cresterea eficienţei termice a ferestrei, reducerea pierderilor de aer din jurul ferestrei printr-
o etanşare cât mai bună, realizarea unei incălziri suplimentare a zonei, montarea unei bariere tip
termopan.
Zonele de intersecţie ale pereţilor şi tavanului. Aceste intersecţii sunt principalele
generatoare de umiditate, putând afecta structura pereţilor şi generând scăderea coeficientului
termic şi scăderea substanţială a confortului din locuinţe. O bună barieră anti - vapori poate
diminua în mare/măsură/eventualele/neajunsuri.

Mansarda şi plafonul. Scăpările de aer din mansarda şi condensul care apar ulterior pot afecta
structura generală a clădirii. O bună izolaţie exterioară, o ventilaţie eficientă şi o barieră anti-
17
vapori pot înlătura aceste neajunsuri.
Câteva imagini cu stadiile şi faze ale lucrărilor:

18
19
20
 7. Materiale utilizate
- lemn masiv de structura
- placi aglomerate
- materiale încleiate pe baza de lemn
- materiale structurale nelemnoase
- materiale nestructurale (auxiliare)
Placi aglomerate din lemn
Materiale aglomerate din lemn sub formă de plăci care se utilizează în structura de rezistenţă
a
caselor din lemn pot fi : - placi stratificate (placaj, panel)
• placi din așchii orientate de lemn (OSB)
• plăci din așchii de lemn (PAL)
• placi fibrolemnoase cu diverse densități (MDF, HDF, PFL)
Placile stratificate se compun din două straturi exterioare din furnir şi un miez, care poate fi
furnir în mai multe straturi (placaj) sau lemn încleiat (panel).
Caracteristici fizice: - densitate 0,40~0,60 g/cmc (excepţional 1,40 g/cmc)
 umiditate 5~15 %
 modificări dimensonale în funcție de umiditate – longitudinal şi transversal 0,01~0,02
%, în grosime 0,25~0,30 %
 conductivitate termica 0,15 W/mK
Plăci din aşchii de lemn se obţin prin presare de covoare realizate din așchii şi adeziv.
În funcţie de mărimea așchiilor pot fi uni sau multistratificate.

8. Avantaje

Lemnul, dintre toate materialele ce pot sta la baza construcției de locuinţe, este singurul
de natură ecologică. Datorită proprietăţilor sale este un foarte bun izolator, iar tratat ca atare cu
substanţă ignifugă poate rezista o foarte mare perioadă de timp, aceasta aducându-i şi o foarte
mare rezistenţă în faţa incendiilor. Tocmai datorită acestei calităţi casele de lemn au nevoie
pentru a se încalzii de mult mai puţină energie termică în comparaţie cu cele de altă
natură

21
 Ca şi rezistență, aceasta se dovedeşte a fi sporită datorită elasticităţii pe care structura lemnoasă
o dovedeşte, fiind foarte puţin probabilă prăbuşirea unei astfel de case în caz de cutremure.
Din punct de vedere al timpilor morţi care apar în construcţii (timp de aşteptare mai ales
pentru uscarea betoanelor şi altor materiale de această natură), lemnul iese din nou în avantaj
, aceştia reducânduse la minim, fiind necesar doar timpul de asteptare pentru uscarea
fundatiei.Un alt avandaj din punct de vedere al construcţiei este faptul că, prin natura sa,
lemnul
este un material foarte usor în comparaţie cu alte materiale de construcţii, putânduse lucra forte
lejer cu acesta. O altă calitate importantă este aceea că lemnul nu trebuie "preparat".
Din punct de vedere estetic construcţiile de această natură pot fi "imbrăcate" în funcţie de
cerinţele fiecărei familii, astfel încât nu vom putea face diferenţa între contrucţiile din lemn şi
cele de altă natură.
Nu în ultimul rând, să nu uităm de costurile de comstrucţie care se reduc simţitor în cazul unor
astfel de locuinţe, acestea ajungând cu pană la 50% mai mici faţă de casele de altă consistenţă.
Costurile se reduc începând de la materialul de bază, continuând cu timpul de construcţie şi
cheltuielile necesare ajungând în final să vorbim de costurile foarte reduse şi economia care se
poate face datorită întreţinerii de foarte mare uşurinţă a acestora.

Alte avantaje:
 rapiditatea executiei: Comparativ cu construcţiile clasice, durata de realizare a unei
construcţii pe structură de lemn este considerabil mai redusă.
În medie este nevoie de doar 3-4 luni de la data semnării contractului pentru execuţia unei
case până la predarea “la cheie”.
 preţul accesibil: Construcţiile realizate pe structură de lemn au un preţ mult mai redus
decât cosntrucţiile clasice, costul total pentru realizarea unei astfel de case fiind aproximativ
50% din cel al caselor din cărămidă sau bca.
▪ materiale ecologice: Casele de lemn se pot monta în zone în care nu se acordă avizul de

22
 mediu pentru o locuinţă clasică deoarece casele din lemn sunt ecologice.
▪ izolare termică şi fonică: Coeficientul de conductivitate termică al unui metru pătrat de
perete din lemn este mai mică, asigurând astfel o izolaţie termică excelentă. Comparativ, un
perete din beton, pentru a atinge aceleaşi caracteristici de izolare termică ar trebui să aibă o
grosime mult mai mare.
Cheltuielile pentru încalzire în timpul iernii sau pentru aer condiţionat vara într-o locuinţă pe
structură de lemn sunt considerabil mai reduse decât în cazul construcţiilor executate din
materiale clasice. Confortul locuinţei este completat de izolarea fonică, direct proportională în
cazul construcţiilor din lemn cu cea termică.
▪ durabilitatea: Casele pe structură de lemn au o durată de viaţă apropiată de cea a
construcţiilor clasice. În Transilvania există nenumărate case executate pe structură de lemn
care au o vechime de peste 100 ani şi care se prezintă încă bine, cu atât mai mult cu cât la data
construirii lor nu existau soluţiile moderne de astăzi de tratare a lemnului împotriva
dăunatorilor (antiseptice) sau propagării incendiilor (ignifuge), soluţii pe care societatea noastră
le aplică în mod curent şi care contribuie în mod evident la cresterea duratei de folosinţă
a acestui tip de construcţie.
Într-un mileniu în care betonul şi zidul gri dictează legea abuziv pe piaţa construcţiilor,
construcţiile din lemn nu încetează să se remarce constant prin simplitatea care atrage după
sine multe alte avantaje:
 asigură ocupanţilor toate cerinţele de confort;
 suportă ajustări de orice natură (izolare termică, fonică, extensie, suplimentare de
camere etc.);
 sut uşor de întreţinut;
 cheltuieli energetice şi de întreţinere reduse;
 se adaptează oricărui stil arhitectural (traditional dar şi futurist);
 permit economisirea unor sume considerabile din stadiul de construcţie până după
finalizarea proiectului faţă de construcţiile din materiale traditionale (caramida, BCA,
beton);
 umiditate interioară optimă - lemnul este un material ecologic natural, care absoarbe si
 elimină umiditatea din interior;
 elasticitatea lemnului conferă construcţiilor din lemn rezistenţă mare la cutremure;
23
 constructiile din lemn sunt 100% ecologice din materiale natural.

9. Concluzii:

 Casele din lemn sunt considerate de foarte mulţi medici ca fiind sănatoase pentru
organismul uman;

 Oferă un confort deosebit prin aspect, culoare, miros;

 Sunt călduroase iarna şi răcoroase vara, lemnul fiind un foarte bun izolator termic;

 Scăpăm de stresul de a organiza şi monitoriza un şantier pe un teren destul de mare;

 Raportul preţ-calitate este foarte avantajos;

 Rezistență la cutremur.

24
 Bibliografie

[1] Jake's -Treasure Beach, Jamaica - www.islandoutpost.com;

[2] http://www.arhitecturaecologica.ro;
[3] Coman, M., 2009, Management ecologic, Editura Risoprint, Cluj Napoca;
[4] Filip, G., 2008, Curs de tehnologii, poluanţi şi protecţia mediului în industria
energetică şi a materialelor de construcţii
[5] Oros,V., 2006, Evaluarea impactului asupra mediului, Editura Risoprint, Cluj-Napoca
[6] Podariu, M., 2007, Curs de reciclarea, tratarea şi depozitarea deşeurilor industriale;
[7] Legea 10/1995 Legea calităţii în construcţii;
[8] Legea nr. 372/2005 privind eficienţa energetică a clădirilor;
[9] OUG 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări de Legea 265/2006;
[10] Ordinul Nr. 1383/2002 pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ privind
proiectarea clădirilor de locuinţe (revizuire NP 01696)", indicativ NP 05702;
[11] Directiva 85/337/CEE (Directiva EIA) privind evaluarea efectelor anumitor proiecte
publice şi private asupra mediului, modificată prin Directiva 97/11/CE şi prin Directiva
2003/35/CE privind participarea publicului la elaborarea anumitor planuri şi programe;
[12] www.caribbeanlandandproperty.com;
[13] www.ecomagazin.ro/casa-ecologica-casa-viitorului;
[14] http://education.inflpr.ro;
[15] http://paulismelo.blogspot.ro/2011/08/proyecto-feria-de-la-ciencia-casa.html;
[16] www.caribbeanlandandproperty.com;
[17] www.consulente-energia.com/casa_ecologica_rinnovabile.html;
[18] www.magazinuldecase.ro
[19] Argumente pentru reabilitarea statutului materialelor locale, ecologice, în dezvoltarea
sustenabilă a construcţiilor în România - dr. ing. Constantin Miron;
[20] Dykema K., Interpolated Free Group Factors. Pacific. J. Math., (1994);
[21] Cordelia Sealy, Materials today, 2003, April 2. Semida Silveira, Buildings
Sustainable Energy Systems, 2001, Svenskbyggtjänst & Swedish National Energy
Administration ;
[22] John Connaughton, Real low-energy buildings: the energy cost of materials,
Blackwell Scientific Publications, 1992;
[23] www.constructiicaseecologice.ro;
[24] www.case-ecologice.eu/sistem-integrat-de-constructii;
[25] www.case-ecologice;
[26] www.case-ecologice.eu/produse/constructii-pe-structura-din-lemn;
[27] education.inflpr.ro/res/Fibo_CC_Prezentari/PurcareaV.pdf

25