SCOALA GIMNAZIALA COMUNA COLTI

CLASA A III-A

PROF. INV. PRIMAR,

SCUTARU ELENA

1
 PROGRAMA PENTRU ACTIVITATEA
OPŢIONALĂ

Denumirea opţionalului: “ Călătorie în lumea poveştilor şi a

poeziilor pentru copii ”

Tipul opţionalului:
La nivelul mai multor arii curriculare

 Limbă şi comunicare

 Om şi societate

 Arte şi tehnologii

Grup ţintă: Elevii clasei A III-A

Durata: 1 an
An şcolar 2021-2022

Argument
Vom urma poveţele lui Alexandru Vlahuţă şi vom porni într-o „Călătorie
în lumea poveştilor şi a poeziilor pentru copii”:
“Învaţă-l pe şcolar să construiască frumos şi solid. Arată-i ce-i urât şi ce-i
frumos.
Povăţuieşte pe şcolar şi fă-l să-şi scalde, ca într-un izvor limpede şi
răcoritor, tinerile lui gânduri. Pune-i un model dinaintea ochilor. Aţâţă-l,
înfierbântă-l, fă-l român dezgheţat, destoinic şi semeţ, râvnitor şi statornic în a
lui spre bine îndeletnicire…”
Creativitatea constituie o disponibilitate, o potenţialitate a întregii
personalităţi, fiind una din cele mai mari producătoare de valori umane, sociale
şi educaţionale.

2
 La vârsta de 6 ani este perioada care se caracterizează printr-un
remarcabil potenţial creativ. Acum copiii dobândesc deprinderea de a-şi exprima
ideile, impresiile, gândurile, dorinţele într-o formă nouă, inteligentă, cursivă,
creatoare. Dacă această perioadă nu este fructificată, pierderile ce se produc vor
fi mari, iar recuperările ulterioare vor fi parţiale şi adesea minime.
,,Există, adesea, în prima copilărie – spunea Gaston Berger – o
prospeţime a imaginaţiei, o curiozitate neobosită, un fel de geniu poetic, pe
care savanţii sau artiştii, ajunşi la maturitate, nu le pot regăsi decât cu
mare greutate.”
Limbajul copilului se realizează pe baza unui sistem de reguli achiziţionat
prin imitare de la cei din jur şi se dezvoltă pe baza unui complex de situaţii
implicate de procesul comunicării. Limbajul reprezintă modul cel mai direct şi
adesea cel mai la îndemâna şcolarilor de exprimare a creativităţii. Pornind de la
memorarea, la început mecanică şi apoi tot mai conştientă a cuvintelor,
expresiilor, copiii ajung să le folosească în contexte noi, atât cu sensul lor real,
dar şi cu sens figurat. În acest ultim caz putem vorbi de tendinţa clară a
preşcolarului de a inventa, de a crea în materie de comunicare.
Dar pentru a crea în mod conştient,copilul trebuie să aibă exemple, să
trăiască printre poveşti, povestiri, poezie de calitate. Literatura pentru copii este
foarte bogată şi oferă posibilităţi nemăsurate de receptare, de înţelegere şi
interpretare, de influenţare pozitivă.
Lecturile bunicilor, părinţilor sau ale învăţătorilor constituie cea mai bună
modalitate de a stabili primele contacte ale copiilor cu cărţile. Când intră în
contact cu texte sau mai ales cu vorbitori, achiziţiile unor elemente noi se fac pe
baza nativului existent, producându-se o dezvoltare a acestuia.
Astfel, dezvoltarea posibilităţilor de exprimare a copilului se realizează cu
eficienţă maximă în orele de literatură română, în general şi literatura pentru
copii în mod deosebit, prin studierea de texte specifice vârstei, ce pun în valoare
întregul sistem lingvistic.
Prin convorbiri, povestiri, repovestiri, memorizări, lectura unor texte,
precum şi prin jocurile didactice realizate în ore, se va urmări dezvoltarea
capacităţii de a comunica şi de a scrie.
Pentru ca apropierea de cărţi să devină o deprindere zilnică, iar
deprinderea de a citi o necesitate, este nevoie ca şcoala şi familia să se implice
activ în apropierea elevului de miracolul cărţii.
Lectura expresivă şi metodele care-i fac pe elevi descoperitori ai unui
imens tezaur de informaţii, de experienţe umane, de modele morale, de emoţii şi
sentimente, vor impune, în cele din urmă, literatura în atenţia lor.

3
 Prin orele de literatură pentru copii se realizează mai multe obiective,
concretizate în:
-stimularea curiozităţii, imaginaţiei, perseverenţei, încrederii în forţele
proprii;
-formarea unei gândiri creative, flexibile;
-încurajarea unei atitudini favorabile faţă de lectură;
-stimularea interesului pentru carte şi dezvoltarea gustului pentru citit;
-formarea capacităţii de a surprinde, de a descoperi conţinuturi şi forme
ale realităţii exprimate într-o multitudine de modalităţi;
-formarea treptată a unui vocabular adecvat, a unei vorbiri fluente şi
logice.

COMPETENŢE GENERALE ŞI SPECIFICE

EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacităţii de audiere şi receptare a mesajului oral

 Familiarizarea copiilor cu unele aspecte ale limbajului artistic,din

literatura în versuri şi în proză, naţională şi universală;

COMPETENŢE SPECIFICE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1.1. Sesizarea legăturii logice între -exerciţii de ordonare a secvenţelor, a

secvenţele mesajului oral faptelor dintr-un text literar;

-selectarea unor imagini dintr-un set

pentru a indica despre ce este vorba în
text

- repovestirea unor secvenţe dintr-un text

audiat
1.2. Sesizarea mesajului, a învăţăturii -exerciţii de identificare a moralei, a

4
ce se desprinde dintr-un text literar învăţăturii ce se desprinde dintr-un text.
adecvat

2. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris

COMPETENŢE SPECIFICE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

2.1. Recunoaşterea unor detalii dintr- -exerciţii de exprimare prin cuvinte
un mesaj pe teme familiare, rostit proprii concluziile desprinse dintr-o
clar si rar operă literară cunoscută;

2.2. Identificarea unor elemente -exerciţii de identificare a timpului, a

specifice naraţiunii (timpul, locul, locului de desfăşurare a acţiunii, a
personajele) personajelor;

-exerciţii de dramatizare a unor opere

literare respectând intonaţia, accentul,
ritmul, pauzele, tonul şi nuanţa vocii;
2.3. Manifestarea interesului pentru -organizarea unor expoziţii cu desene ce
lectura unor texte literare diverse oglindesc aspecte din textele citite.

3. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

 Folosirea unei exprimări cursive, coerente şi logice,în propoziţii şi

fraze alcătuite corect din punct de vedere gramatical, cu intonaţie
variată în funcţie de momentele acţiunii;

 Stimularea şi dezvoltarea capacităţii de a reproduce prin dramatizare

conţinuturile unor poveşti, povestiri, basme, snoave, fabule, poezii;

COMPETENŢE SPECIFICE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

5
3.1. Construirea unor texte orale pe -alcătuirea unor dialoguri;
baza unui suport vizual dat sau a
-inventarea unui alt deznodământ;
unui plan propriu
-exerciţii de alcătuire a unor propoziţii
simple ordonate logic;

-exerciţii de exprimare a unor opinii

proprii în legătură cu un personaj;

3.2. Construirea unor enunţuri -completarea unor propoziţii;

corecte din punct de vedere
-rezolvarea unor rebusuri pe teme date;
gramatical
-jocuri de rol.

- exerciţii de completare a propoziţiilor

lacunare;

-exerciţii de despărţire în silabe a

cuvintelor;

-exerciţii de completare a unui rebus;

-exerciţii de folosire corectă a semnelor

de punctuaţie.

EXEMPLE DE COMPORTAMENTE:

 Să urmărească linia unei poveşti, concomitent cu imaginile din carte, ori

ascultând povestea spusă/citită de educatoare sau înregistrate pe diferite
suporturi magnetice;

 Să asculte şi să reacţioneze adecvat la poveşti, poezii, alte tipuri de text

(ghicitori, glume, informaţii) transmise fie prin citire sau povestire de
către un adult, fie prin mijloace audio-vizuale (disc, casetă audio sau
video, diafilm etc);
 Să dobândească informaţii prin ascultarea cu atenţie a mesajului;

 Să demonstreze înţelegerea textului apelând la diferite modalităţi de

6
 redare sau rememorare a acestuia (repovestire, dramatizare, desen etc.);

 Să primească mesaje, să îndeplinească instrucţiuni simple;

 Să răspundă adecvat (verbal sau comportamental) la ceea ce i se spune;

 Să se exprime coerent pentru a se face înţeles;

 Să solicite ajutorul adultului atunci când nu înţelege un mesaj;

 Să manifeste iniţiativă în comunicarea orală şi interes pentru semnificaţia

cuvintelor;

 Să înveţe cuvinte noi în cadrul jocurilor sau activităţilor de învăţare

propriu-zisă;

 Să prezinte (colegilor, adulţilor) cuvinte noi în cadrul jocurilor sau

activităţilor de învăţare propriu-zisă;

 Să intuiască sensul unui cuvânt în cadrul jocurilor, situaţiilor de învăţare;

 Să utilizeze cuvintele noi în contexte adecvate;

 Să alcătuiască propoziţii simple şi dezvoltate (despre obiecte şi fiinţe

familiare, personaje din poveşti, aspecte ale vieţii sociale etc.);

 să solicite explicarea unui cuvânt necunoscut.

 Să reţină expresii ritmate şi rimate, să recite poezii cu respectarea

intonaţiei, ritmului, pauzei, în concordanţă cu mesajul transmis;

 Să utilizeze calităţile expresive ale limbajului oral şi ale celui corporal în

transmiterea unor idei şi sentimente;

 Să realizeze mini-dramatizări sau jocuri de rol pornind de la textul unei

povestiri sau poezii, utilizând vorbirea dialogată, nuanţarera vocii,
intonaţia, cu sprijinul educatoarei şi folosind indicaţiile sugerate de text;

 Să participe la crearea cadrului estetic specific ambiental;

 Să exprime ceea ce simte privind imagini, tablouri, fotografii artistice ;

 Să redea prin realizarea unor lucrări artistico-plastice imagini şi personaje

7
 îndrăgite din textele literare cunoscute;

 Să exprime stări afective sau comportamente, folosindu-se de mişcare;

 Să execute exerciţii euritmice coordonându-şi mişcările corporale cu

ritmul muzicii sau cu ritmul exprimării verbale şi mesajul transmis.

METODE ŞI MIJLOACE DE REALIZARE:

conversaţia, dialogul, observaţia, explicaţia, audiţia, lectura invatatoarei,

expunerea, povestirea, memorizarea, demonstraţia, exerciţiul, jocul didactic,
brainstormingul, dramatizarea, jocul de rol.

MODALITǍŢI DE EVALUARE:
Probe orale
- convorbiri
- povestiri
- argumentări
- interpretare scenică

Probe practice
- dramatizări
- şezătoare literară
- ecranizarea textului literar
- Spectacole cu dramatizări după texte literare aparţinând autorilor consacraţi;
- O expoziţie cu lucrări artistico-plastice ale copiilor „În lumea poveştilor” .

Probe scrise
- desene realizate de elevi
- realizarea unei mape cu texte

CONŢINUTURI

8
 1. Biblioteca şcolară – prietena elevilor – sursă de cunoaştere

2. Poveştile copilăriei

3. Anotimpuri

4. Din lumea animalelor

5. Desaga cu învăţături

SUGESTII PENTRU ALEGEREA LECTURILOR

 ,,Ursul păcălit de vulpe” - Ion Creangă
 ,,Albă –ca-Zăpada,,- Fraţii Grimm
 ,,Scufiţa Roşie,,-Charles Perrault
 „Cei trei purceluşi”
 ,,Punguţa cu doi bani” - Ion Creangă
 ,,Fata babei şi fata moşneagului” - Ion Creangă
 ,,Motanul încălţat,,- Charles Perrault
 „Aladdin şi lampa fermecată” – după Hans Christian Andersen
 „Lupul şi capra” – de Lev Tolstoi
 „Povestea curcubeului”
 „Întâlnirea cu broasca ţestoasă” – de Alexei Tolstoi
 „Ridichea uriaşă”
 „Lupul la stână” – de Ion Creangă
 „Zile de toamnă” - de George Coşbuc
 „Pace” – de Octavian Goga
 „Cântec” – de George Topârceanu
 „Primăvara” - de George Topârceanu
 „Livada” – de Ion Creangă
 „Cu penetul ca sideful” – de Mihai Eminescu
 Din folclorul copiilor (poezii-numărători,,cântece,jocuri,ghicitori despre
anotimpuri şi vieţuitoare)
 Proverbe,zicători,ghicitori

9
 BIBLIOGRAFIE

 FIERĂSCU,AURELIA ; LAPOVIŢĂ, ANA - LITERATURA PENTRU

COPII (DISCIPLINE OPŢIONALE), E. PETRION, BUCUREŞTI –
2001;
 PÎRÎIALĂ, OLGA LITERATURA PENTRU COPII (DISCIPLINE
OPŢIONALE ) ED.ARAMIS, BUCUREŞTI – 2003;
 ŞERDEAN, IOAN DIDACTICA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE
ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR, EDITURA CORINT – BUCUREŞTI
– 2007.
 GRIGORE, ADINA; ZMĂRĂNDESCU, NELA; TĂNASE, ILEANA;
…. - PE ARIPILE CUVINTELOR, LITERATURĂ PENTRU COPII,
EDITURA ARS LIBRI, COSTEŞTI, 2008.
 “LITERATURA PENTRU COPII” – MANUAL PENTRU LICEE
PEDAGOGICE, EDITURA DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ,
BUCUREŞTI, 1980
 AURELIA ANA, ZOE IVĂNUŞ, „ACTIVITĂŢI OPŢIONALE
PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ŞI PRIMAR”, EDITURA
ASTRA, DEVA, 2005
 LAURENŢIU CULEA, FILOFTEIA GRAMA, STELA ANGHEL,
„CULEGERE DE TEXTE LITERARE PENTRU COPII”, VOL. I,
E.D.P.,BUCUREŞTI,1994
 MAGDALENA DUMITRANA, „EDUCAREA LIMBAJULUI
PREŞCOLAR”, VOL.I ŞI II, EDITURA DIDACTICĂ
„COMPANIA”,1999

10
 PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ A MATERIEI

Nr. Unitatea de O.R. Conţinuturi Nr. Data

crt. învăţare ore
Ursul păcălit de vulpe, după Ion Creangă 2
1. POVEŞTILE 1.1. Albă-ca-Zăpada şi cei 7 pitici, după Fraţii 2
COPILĂRIEI 1.2. Grimm
2.1. Scufiţa Roşie, după Charles Perrault 2
2.2 Cei trei purceluşi 2
3.1. Punguţa cu doi bani, după Ion Creangă 2
3.2. Fata babei şi fata moşului, după Ion 2
Creangă

ANOTIMPURI 1.1. Zile de toamnă, de George Coşbuc 1

2. 1.2. Pace, de Octavian Goga 2
2.1. Cântec, de George Topîrceanu 1
2.2. Primăvara, de George Topîrceanu 2
3.1. Livada, de Ion Creangă 1

1.1.
3. DIN LUMEA 1.2. Lupul şi capra, de Lev Tolstoi 1
ANIMALELOR 2.1. Povestea curcubeului 1
2.2. Întâlnirea cu broasca ţestoasă, de Alexei 2
3.1. Tolstoi
3.2. Ridichea uriaşă 2

1.1.
4. DESAGA CU Aladdin şi lampa fermecată, după Hans 2
1.2.
ÎNVĂŢĂTURI Christian Andersen
2.1.
2.2.
Motanul încălţat, după Charles Perrault 2
2.3.
3.1.
Lupul la stână, de Ion Creangă 2
3.2.

5. EVALUARE Fişe de lectură, miniproiecte, şezători 4

literare, serbare

11