ARIA CURRICULARĂ:

I. LIMBĂ ŞI COMUNICARE

LUMEA CREAŢIEI LITERARE

(OPŢIONAL DERIVAT DINTR-O

DISCIPLINĂ: LIMBA ŞI LITERATURA
ROMÂNĂ)

PROPUNĂTOR:
ÎNVĂŢĂTOR: TICU IULIAN
ŞCOALA CU CLASELE I – IV NR. 2, JITIA DE
JOS
COM. JITIA
JUD. VRANCEA

1
 DISCIPLINA:
LUMEA CREAŢIEI LITERARE

LITERATURĂ PENTRU COPII

ARGUMENT
Literatura, în general, şi literatura pentru copii, în special, este o formă
de cunoaştere prin intermediul imaginii artistice, respingând schematismul de
orice fel. Ca artă, literatura are trăsături distincte, specifice. Ea „reflectă
realitatea prin intermediul imaginilor concret – senzoriale, relevabile în
conştiinţa noastră cu ajutorul forţei expresive a cuvintelor (...). Limbajul în
literatură nu este un simplu instrument sau vehicul, ci o structură în care
scriitorul îngroapă atât propria sa concepţie, cât şi pe cea a lumii.” ( I. Pascadi,
„Nivele estetice”, E. D. P., Bucureşti, 1972, pag. 195).
Reflectând realitatea prin transfigurarea artistică, şi literatura destinată
copiilor devine, implicit, o modalitate specifică de cunoaştere, elementul de
specificitate fiind dat de limbajul ei particular. Indiferent că se adresează
adulţilor sau copiilor de vârstă preşcolară sau şcolară mică, limbajul literaturii
este preponderent reflexiv, spre deosebire de cel aparţinând ştiinţei, care se
distinge prin tranzitivitate.
A dezvolta dragostea pentru literatură încă de la vârsta preşcolară şi
şcolară mică nu înseamnă a renunţa la exigenţele esteticului, sub pretextul că ne
adresăm celor mici, ci, dimpotrivă, reuşita este asigurată dacă învăţătorul ştie să

2
sensibilizeze pe micii ascultători sau cititori, prin intermediul forţei expresive a
limbajului artistic.
Aceasta presupune respectarea următoarelor cerinţe:
 asigurarea concordanţei dintre conţinutul programelor şi gradul
de accesibilitate al operelor recomandate pentru studiere;
 cunoaşterea temeinică de către elevi a conţinutului textelor
literare, a valorii lor cognitive, etice şi estetice;
 însuşirea intuitiv – practică a noţiunilor de teorie a literaturii;
 concordanţa dintre obiective, conţinuturi, strategii didactice şi
posibilităţile de învăţare, proprii copiilor, în etapele menţionate.
Pentru aceasta, volumul de informaţii, de cuvinte şi expresii din
opera comentată, prin mijlocirea lecturii explicative, nu trebuie să vină în
contradicţie cu unele principii didactice, şi anume:
- respectarea particularităţilor de vârstă şi individuale, accesibilitatea,
însuşirea conştientă şi activă a cunoştinţelor, intercondiţionarea dintre
concret şi abstract, etc.
Dintre operele lirice studiate la clasele mici se vor avea în vedere:
 creaţiile populare lirice ( cântecul de leagăn, doina, colindă);
 creaţiile lirice culte (poezia despre patrie şi eroi, poezii despre
copilărie, vieţuitoare, natură, pasteluri, etc.).
În operele aparţinând genului liric, prezenţa scriitorului este directă,
pe când în cele aparţinând genului epic această prezenţă directă alternează cu
cea indirectă, realizându-se prin intermediul personajelor.
În operele dramatice, în prim-plan apar personajele. În majoritatea
creaţiilor, aceste elemente, prezentate mai sus, interferează. Este bine ca
noţiunile de teorie a literaturii să fie cunoscute de către educatoare şi învăţător,
fără a transmite însă copiilor terminologia ca atare.

3
 Legătura permanentă dintre problemele specifice literaturii pentru
copii şi metodologia corespunzătoare, care să contribuie la înţelegerea acestei
specificităţi, poate asigura succesul scontat.
Gustul pentru frumos, pentru lectură se dezvoltă prin grija
învăţătorului.
Având în vedere funcţia cognitivă şi formativ-educativă, a literaturii
pentru copii, la toate vârstele, în special la clasele I –IV, când afectivitatea este
predominantă, copilul trebuie deprins şi cu tehnica efectuării unei lecturi
funcţionale valorificând astfel, particularităţile artistice ale operei.
Astfel, studiul literaturii pentru copii, la clasele I – IV, contribuie la
„cultivarea gustului estetic, discernământului critic, în virtutea căruia să emită
judecăţi de valoare”.
( Constantin Parfene, „Literatura în şcoală”, E. D. P., Bucureşti, 1977, pag. 25).

4
 LUMEA CREAŢIEI LITERARE
I. OBIECTIVE CADRU:
1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral;
2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală;
3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris.

II. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

1.1 – să-şi lărgească orizontul de - exerciţii de ascultare şi de confirmare

cunoaştere; a înţelegerii mesajului ascultat;
- jocuri de rol de tipul „emiţător –
ascultător” vizând formarea
comportamentului de ascultător;
1.2 – să sesizeze succesiunea logică a - exerciţii de ordonare temporală a
secvenţelor dintr-un mesaj oral; secvenţelor unui mesaj oral;
1.3 – să afle unele răspunsuri la - formulări de răspunsuri la întrebările
întrebările care-i frământă adresate;
- formularea unor întrebări în legătură
cu mesajul ascultat;
1.4 – să-şi educe/ cultive spiritul pentru - antrenament pentru exprimarea
muncă şi respectul pentru diverse opiniilor proprii vis-a-vis de anumite
profesii; profesii şi instituţii;

5
 - exerciţii de dialog: conversaţii în
grup pe teme curente;
1.5 – să-şi îmbogăţească vocabularul; - conversaţii în grup pe teme date;
- exerciţii de dezvoltare a iniţiativei de
comunicare;
1.6 – să semnaleze prin mijloace - exerciţii de mimă;
verbale şi nonverbale (gesturi, mimică) - exerciţii de sesizare a corespondenţei
înţelegerea unui mesaj transmis; elementelor verbale şi cele nonverbale
(gesturi, mimică).

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

2.1 – să-şi organizeze ideile într-un - exerciţii de identificare a elementelor

plan simplu şi să construiască pe baza semnificative dintr-un mesaj ascultat;
acestuia un text oral; - exerciţii de discriminare a
elementelor esenţiale de cele de
detaliu;
- exerciţii de reformulare a unui mesaj;
- exerciţii de stabilire a ideilor în jurul
cărora se organizează o temă dată;
- exerciţii de realizare orală a unui plan
simplu de idei;
- activităţi de comunicare pe baza unui
plan de idei realizat anterior;
2.2 – să alcătuiască rezumatul oral al - exerciţii de trecere de la vorbirea
unor texte dialogate; directă la vorbirea indirectă;
- povestirea unor texte citite;

6
2.3 – să rostească mesaje, utilizând - exerciţii de dicţie şi ortoepie;
intonaţia adecvată; - jocuri de cuvinte: ex. de rostire
corectă a cuvintelor cu probleme de
accentuare;
- antrenament de corectare a
pronunţării regionale;
- exerciţii de reglare a intonaţiei, a
tonului şi a vitezei proprii de a vorbi;
- exerciţii de recitare a unor poezii;
- exerciţii de punere în scenă a unor
poveşti, etc.;
2.4 – să utilizeze în mod corect/ - antrenament pentru exprimarea
conştient vocabularul în exprimarea opiniilor copiilor şi atitudinilor proprii
orală; vis-a-vis de mesajul (textul)
recepţionat.

3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris

3.1 – să identifice ideile principale - exerciţii de delimitare a unui text

dintr-un text narativ citit; narativ în fragmente logice;
- exerciţii de povestire a fiecărui
fragment;
- exerciţii de formulare a ideilor
principale într-o succesiune logică;
3.2 – să identifice caracteristici fizice - selectarea pe text a caracteristicilor
şi morale ale personajelor din texte; personajelor;
- grupări de personaje în funcţie de

7
 anumite caracteristici;
3.3 – să citească fluent şi expresiv un - exerciţii de citire fluentă şi expresivă
scurt text necunoscut; a unor texte la prima vedere, cu
respectarea semnelor de punctuaţie.

III. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

I. 1. FOLCLORUL COPIILOR:
 CÂNTECE RECITATIVE: „Lună, lună nouă”
„Auraş, păcuraş”
„Melc, melc”
 NUMĂRĂTORI LUDICE: „Zece negri mititei”
„Una este luna”
„Un elefant”
 FRĂMÂNTĂRI DE LIMBĂ: „Capra negră-n piatră calcă,
piatra-n patru laturi crapă”.
„Stanca stă-n castan ca Stan”
„Dă-mi un pic de pic să pic pe picătura de pe plic”

I. 2. FOLCLORUL LITERAR:
 PLUGUŞORUL: „Vasile Sfântul”, Bădica Traian”
 LEGENDA: „Legenda rândunicăi”
„Legenda tricolorului”
„Legenda cucului”
„Legenda albinei”
 BASMUL: „Greuceanu”
„Pipăruş Petru şi Florea Înfloritul”

8
 „Tinireţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”
 DOINA: „Doina”
 BALADE: „Toma Alimoş”

I. 3. LITERATURA CULTĂ:
 POVESTIREA: „Puiul”, de Al. B. Voineşti
„Creanga de alun”, Lev N. Tolstoi
„Un om necăjit”, M. Sadoveanu
 BASMUL: „Lebedele”, H. Ch. Andersen
„Degeţel”, Ch. Perrault
„Ţugulea, fiul Unchiaşului şi al Mătuşei”, P. Ispirescu
„Croitoraşul cel viteaz”, Fraţii Grimm
 POVESTEA: „Soacra cu trei nurori”, I. Creangă
„Ciuboţelele ogarului”, C. Gruia
„Motanul încălţat”, Ch. Perrault
 FABULA: „Câinele şi căţelul”, Gr. Alexandrescu
„Corbul şi vulpea”, La Fontaine
 VERSURI: „ Zdreanţă”, T. Arghezi
„Căţeluşul şchiop”, E. Farago
„Gândăcelul”, E. Farago
„Iarna pe uliţă”, G. Coşbuc
„Vara”, N. Labiş
„Pentru tine, primăvară”, O. Cazimir

II. VIZITE LA BIBLIOTECĂ SAU DIFERITE CENACLURI

LITERARE

9
III. VIZIONĂRI DE SPECTACOLE (BAZATE PE
LECTURILE STUDIATE LA ORE)
PROIECŢII (DIAFILME ŞI DIAPOZITIVE CU
IMAGINI DIN POVEŞTI)

IV. VIZITE LA DIFERITE CASE MEMORIALE.

IV. MODALITĂŢI DE EVALUARE ORALĂ

1. JOCURI DIDACTICE: „Recunoaşte personajul”

„Spune replica personajului preferat”
2. REPOVESTIRI: redarea (orală) a unor fragmente sau chiar a întregii opere
studiate
3. DRAMATIZĂRI: teatru de păpuşi sau cu măşti
4. MONTAJE LITERARE – ARTISTICE: - recitări
- versuri celebre puse pe note
(cântece)
5. EVALUARE PE BAZĂ DE ITEMI (ÎNTREBĂRI/ RĂSPUNSURI, PE
CALE ORALĂ).

V. BIBLIOGRAFIE

1. „Programa şcolară pentru învăţământul primar”, Bucureşti, 2004;

2. „Literatură pentru copii”, disciplină opţională, editura Petrion, - Aurelia
Firăscu, Ana Lapoviţă;

10
3. „Texte literare pentru învăţământul primar”, editura Didactică şi Pedagogică,
1994, - Vasile Molan, M. Peneş;
4. „Literatura pentru copii”, manuale pentru clasa a XII – a şi a XIII – a şcoli
normale;
5. „Cartea cu poveşti”, editura Ion Creangă;
6. „Poezii pentru copii”, editura Aramis.

11
 PLANIFICARE CALENDARISTICĂ

DISCIPLINA: Lumea creaţiei literare

ÎNVĂŢĂTOR: Ticu Iulian
ŞCOALA CU CLASELE I-IV NR. 2, JITIA DE JOS
CLASELE: I – IV
NR. ORE SĂPTĂMÂNAL: 1 ore

NR. UNITATEA DE OB. CONŢINUTURI NR. PERIOADA OBS.

CRT. ÎNVĂŢARE DE ORE
REF.
1. „Un prim pas în 1.1. 1) Cântece recitative: 1ore
folclorul copiilor 1.5. „Auraş păcuraş”, „Lună,
2.3. lună nouă”, „Melc, melc”.
2) Numărători ludice: „Zece 1ore
negri mititei”, „Una este
luna”, „Un elefant”.
3) Frământări de limbă: 1ore
„Capra neagră-n piatră
calcă, piatra-n patru laturi
crapă”/ Stanca stă-n castan
ca Stan”/, „Dă-mi un pic de
pic să pic pe picătura de pe
plic”, / „Un vultur stă pe
pisc c-un pix în plisc”.
2. „În lumea 1.1. 1) Pluguşorul: „Vasile 1ore
folclorului literar” 1.2. Sfântul”, „Bădica Traian”.

12
 1.3. 2) Legenda: „Legenda 4 ore
1.6. rândunicăi”, „Legenda
2.1. tricolorului”, „Legenda
2.2. cucului”, „Legenda albinei”.
3) Basmul „Greuceanu”, 3 ore
„Pipăruş Petru şi Florea
Înfloritul”, „Tinereţe fără
bătrâneţe şi viaţă fără de
moarte”.
4) Doina: „Doina” 1 ore
5) Balada: „Toma Alimoş”. 1 ore
3. „Să dezlegăm 1.1. 1) Povestirea: „Puiul”, I. Al. 3 ore
tainele literaturii 1.2. B. Voineşti, / „Creanga de
culte” 2.1. alun”, L. N. Tolstoi, / „Un
2.2. om necăjit”, M. Sadoveanu.
2.3. 2) Basmul: „Lebedele”, H. 4 ore
2.4. Ch. Andersen, / „Degeţel”,
3.1. Ch. Perrault, / „Ţugulea, fiul
3.2. unchiaşului şi al mătuşei”,
3.3. P. Ispirescu, / „Croitoraşul
cel viteaz”, Fraţii Grimm.
3) Povestea: „Soacra cu trei 3 ore
nurori”, Ion Creangă /
„Ciuboţelele ogarului”, C.
Gruia, / „Motanul Încălţat”,
Ch. Perrault.
4) Fabula: „Câinele şi 2 ore
căţelul”, Gr. Alexandrescu, /
„Corbul şi vulpea”, La

13
 Fontaine.
5) Versuri: „Zdreanţă”, T. 6 ore
Arghezi, / „Căţeluşul
şchiop”, „Gândăcelul”, E.
Farago, / „Iarna pe uliţă”, G.
Coşbuc, / „Pentru tine,
primăvară”, O. Cazimir, /
„Vara”, N. Labiş.
4. „Cartea – prietena 1.1. 1) Vizită la biblioteca 1 ore
mea” comunală
2) Vizionarea unor 2 ore
spectacole sau organizarea
unor şezători literare
3) Vizite la diferite Case 1 ore
Memoriale.

14
 PROIECTAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE

DISCIPLINA: Lumea creaţiei literare

ÎNVĂŢĂTOR: Ticu Iulian
ŞCOALA CU CLASELE I-IV NR. 2, JITIA DE JOS
CLASELE I – IV
NR. ORE SĂPTĂMÂNAL: 1 oră

Nr. Ob.
crt. Conţinuturi de ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE Data Resurse Evaluare
ref.
1. Cântece recitative: 1.1. - ex. de dicţie şi ortoepie;
„Auraş păcuraş”, 1.5. - jocuri de cuvinte;
„Lună, lună nouă”, 2.3. - ex. de rostire corectă a cântecelor
„Melc, melc”. recitative;
- ex. de numărare crescătoare şi
descrescătoare puse pe note;
jocuri ludice de numărare;
2. Numărători ludice: - ex. de rostire corectă a cuvintelor;
„Zece negri - antrenament de corectare a pronunţării
mititei”, „Una este
luna”, „Un
elefant”.
3. Frământări de
limbă: „Stanca stă-
n castan ca Stan”,
Capra neagră-n
pitră calcă, piatra-
n patru laturi

15
 crapă”, Dă-mi un
pic de pic să pic pe
picătura de pe
plic”, „Un vultur
stă pe pisc c-un pix
în plisc”.
4. Povestirea: 1.1. - ex de ascultare şi de confirmare a
„Puiul”, I. A. B. 1.2. înţelegerii mesajului ascultat;
Voineşti 1.3. - formulare de întrebări şi răspunsuri în
1.6. legătură cu textul;
2.1. - povestirea textului;
2.2. - ex. de recitare şi memorizare;
5. Basmul: 1.1. - ex de ascultare şi de confirmare a
„Greuceanu” 1.2. înţelegerii mesajului ascultat;
1.3. - formulare de întrebări şi răspunsuri în
1.6. legătură cu textul;
2.1. - povestirea textului;
2.2 - ex. de recitare şi memorizare;
6. Versuri: 1.1. - ex de ascultare şi de confirmare a
„Zdreanţă”, T. 1.2. înţelegerii mesajului ascultat;
Arghezi 1.3. - formulare de întrebări şi răspunsuri în
1.6. legătură cu textul;
2.1. - povestirea textului;
2.2 - ex. de recitare şi memorizare;
7. „Legenda 2.3. ex. de ascultare, de delimitarea textului pe
rândunicăi” 2.4. fragmente şi de povestire;
8. Povestea: „Soacra 3.1. - ex. de caracterizare a personajelor;
cu trei nurori”, I. 3.2. - ex. de recitare şimemorizare;
Creangă 3.3. - ex. de ascultare şi confirmare a
9. Fabula: „Câinele şi înţelegerii;
căţelul”, Gr. - ex. de citire a unui text la prima vedere;
Alexandrescu - ex. de răspuns şi formulare de întrebări;
10. Basmul: - ex. de ordonare temporală a secvenţelor
„Lebedele”, H. Ch.

16
 Andersen unui mesaj;
„Legenda - ex. de povestire şi caracterizare;
11. tricolorului”, - antrenament pentru exprimarea opiniei
Andrei Ciurunga proprii vis-a-vis de text;
- ex. de identificare a elementelor
semnificative din text;
- ex. de reformulare a unui mesaj pe baza
Poveste: unor întrebări şi răspunsuri;
12. „Ciuboţelele - ex. de ascultare şi receptare a unui
ogarului”, C. mesaj;
Gruia - ex. de ordonare temporală a secvenţelor
textului;
- caracterizarea personajelor principale
Pluguşorul: „Vasile - ex. de repovestire;
13. Sfântul”, „Bădica - ex. de recitare şi memorizare;
Traian” - ex de reglare a intonaţiei, a tonului şi a
Versuri: „Iarna pe vitezei de a vorbi;
14. uliţă”, G. Coşbuc - ex de ascultare şi confirmare a
înţelegerii;
Basmul: „Pipăruş - ex. de recitare şi memorizare;
15. Petru şi Florea - ex. de ascultare, de delimitarea textului
Înfloritul”, Ion Pop pe fragmente logice şi de povestire;
Reteganul - ex. de caracterizare (grupare) a
Balada: „Toma personajelor;
16. Alimoş” - ex. de ascultare şi confirmare a
„E şezătoare-n înţelegerii;
17. clasă!” - ex. de reglare a intonaţiei, a tonului şi a
vitezei proprii de a vorbi;
- ex. de recitare de poezii şi ghicitori
(proverbe);
Povestirea: - ex. de povestire şi caracterizare;
18. „Creanga de alun”, 1.1. - ex. de identificare a elementelor
L. N. Tolstoi 1.2. semnificative din text;
Fabula: „Corbul şi - ex. de reformulare a unui mesaj pe baza

17
 vulpea”, La 1.3. unor întrebări şi răspunsuri;
19. Fontaine 1.6. - ex. de ascultare şi receptare a unui
Poveste: „Motanul 2.1. mesaj;
Încălţat”, Ch. 2.2 - ex. de ordonare temporală a secvenţelor
20. Perrault 2.3. textului;
„Legenda cucului” 2.4. - caracterizarea personajelor principale
Versuri: „Pentru 3.1. - ex. de repovestire;
21. tine, primăvară”, 3.2. - ex. de recitare şi memorizare;
22. O. Cazimir 3.3. - ex de reglare a intonaţiei, a tonului şi a
Basmul: „Ţugulea, vitezei de a vorbi;
fiul Unchiaşului şi - ex de ascultare şi confirmare a
23. al Mătuşii”, P. înţelegerii;
Ispirescu - ex. de recitare şi memorizare;
Doina: „Doina” - ex. de ascultare, de delimitarea textului
Basmul: pe fragmente logice şi de povestire;
24. „Croitoraşul cel - ex. de caracterizare (grupare) a
25. viteaz”, Fraţii personajelor;
Grimm - ex. de ascultare şi confirmare a
Versuri: înţelegerii;
„Căţeluşul şchiop”, - ex. de reglare a intonaţiei, a tonului şi a
26. E. Farago vitezei proprii de a vorbi;
Povestirea: „Un om - ex. de povestire şi caracterizare;
necăjit”, M.
27. Sadoveanu
Basmul: „Degeţel”,
Ch. Perrault
28. Vizită la biblioteca
comunală - observarea cărţilor din bibliotecă;
29. Versuri:
„Gândăcelul”, E. - ex. de recitare şi memorizare;
30. Farago - ex de reglare a intonaţiei, a tonului şi a
„Legenda albinei” vitezei de a vorbi;
Basmul: „Tinereţe - ex de ascultare şi confirmare a
fără bătrâneţe şi

18
31. viaţă fără de înţelegerii;
32. moarte”, P. - ex. de recitare şi memorizare;
Ispirescu - ex. de ascultare, de delimitarea textului
Versuri: „Vara”, pe fragmente logice şi de povestire;
N. Labiş - ex. de caracterizare (grupare) a
personajelor;
33. - ex. de ascultare şi confirmare a
înţelegerii;
- ex. de reglare a intonaţiei, a tonului şi a
Vizită la Casa vitezei proprii de a vorbi;
Memorială Anghel - ex. de povestire şi caracterizare;
Saligny - vizită cu observarea Casei Memoriale
34. Evaluare finală Anghel Saligny

35.

19