ŞCOALA GIMNAZIALĂ PISCU VECHI

CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII

An şcolar 2023/ 2024

Programa şcolară

Opţional:
„Literatura. Teatru. Film”

1 oră / săptămână – clasa a VIII-a

 1.Notă de prezentare

Programa şcolară pentru Literatura. Teatru. Film reprezintă o ofertă curriculară

centrală de disciplină opţională pentru clasa a VIII-a, proiectată pentru un buget de timp de
1 oră/săptămână, pe durata unui an școlar.
Această programă de opţional propune activităţi de învăţare inedite, solicitând
gândirea, imaginaţia, creativitatea elevilor.
Prezenta programă școlară are ca principale finalități:
-dezvoltarea la elevi a deprinderilor de gândire creativă prin formarea și
utilizarea unor deprinderi de judecată critică;
-dezvoltarea unei gândiri analitice și de exprimare personală;
-dezvoltarea la elevi a capacității de abordare a diverselor texte literare și nonliterare;
-dezvoltarea capacității de redactare a diverselor texte cu destinații diferite;
-obținerea unor rezultate mulțumitoare la examenul de Evaluare Națională la disciplina
limba și literatura română prin raportarea la operele școlare studiate în ceea ce privește partea
de literatură.
Structura programei şcolare include următoarele elemente:
1.Nota de prezentare
2.Competențe generale
3.Competențe specifice și activități de învățare
4.Conținuturi
5.Modalități de evaluare
6.Valori și atitudini
7.Sugestii metodologice
8.Bibliografie
 Argument
Opţionalul de faţă îşi propune dezvoltarea aptitudinilor creatoare ale elevilor,
dezvoltarea abilităţilor de viaţă prin lectură susţinută, prin implicare artistică şi prin abordare
personală a realităţii înconjurătoare.
Literatură, teatrul şi filmul reprezintă principalele forme de comunicare artistică,
menite să influențeze din punct de vedere cultural parcursul unui elev.
Lectura este un obicei fundamental pentru dezvoltarea personală, educaţionala,
profesională şi emoţională a oricărei persoane, cărțile fiind acele mici universuri pe care le
putem încorpora în gândirea noastră în orice moment şi loc. De asemenea, are numeroase
implicaţii utile pentru fiecare individ, deoarece ajută la reducerea stresului, menţinându-i
atenţia asupra a ceea ce citește şi lăsând deoparte grijile şi alte nevoi pe care le are.
Teatrul, ca ipostază a literaturii, formează tinerilor o extraordinară capacitate de
percepere, înţelegere, observare, perseverare şi explorare a simţului abstractizării.
De asemenea, teatrul, filmul pot contribui la îmbogăţirea culturii elevilor, la
dezvoltarea gustului lor pentru arta autentică, la educarea posibilităţii de a înţelege, de a
pătrunde profunzimea, frumuseţile şi subtilităţile operelor marilor autori, de a emite judecaţi
de valoare, dezvoltarea spiritului colectiv, trezirea spiritului de iniţiativă şi a
responsabilităţilor.
Principalele avantaje sunt diversitatea, atât în ceea ce privește abordarea, cât și
tematica, dar și integrarea tuturor elevilor în organizarea unor activităţi de ordin educativ, care
să permită tuturor elevilor să se manifeste sub aspect cultural, oferindu-i elevului şansa liberă
spre vocaţia multidimensională.
Totodată, acest opțional urmărește cultivarea şi dezvoltarea imaginaţiei audio-vizuale
a copiilor prin oferirea unor proiecţii audio-vizuale a operelor literare pe care aceştia vor
trebui să le lectureze în prealabil. Astfel, implementarea acestui opţional poate fi considerată o
necesitate pentru elevii dotaţi, capabili de a organiza diferite activităţi de ordin educativ:
activităţi conexe, concursuri, carnavale, dramatizări, imitaţie, vizionări de filme, teatru, etc.
Un alt punct forte este formarea unor capacităţi de receptare a textelor scrise, care este
o componentă esenţială a competenţei de comunicare, cu rol major în dezvoltarea dimensiunii
cognitive şi afective a elevului.
De asemenea, competenţa focalizată asupra identității lingvistice și culturale proprii
urmărește dezvoltarea personală a elevilor, prin conștientizarea profilului identitar. Formarea
acestei competenţe presupune explorarea unor realități lingvistice și culturale care au modelat
și modelează limba pe care o vorbim și cultura în care trăim. Explorarea și înțelegerea acestor
realități presupun lectura unor grupaje de texte/fragmente de texte literare sau/și nonliterare ce
reflectă epoci culturale diferite.
Acest opţional pune în valoare dezvoltarea competenţei de comunicare prin lărgirea
orizontului de cunoştinţe în domenii multiple: limba şi literatura română, literatura universală,
folclor literar, istorie, teatru, educaţie muzicală, educaţie artistico-plastică.

COMPETENȚE GENERALE

1. DEZVOLTAREA CAPACITǍŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI AUDIO-

VIZUAL

2. DEZVOLTAREA CAPACITǍŢII DE EXPRIMARE ARTISTICĂ

3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS

4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ

 CLASA a VIII-a

COMPETENȚE SPECIFICE ŞI EXEMPLE DE ACTIVITǍŢI DE ÎNVǍŢARE

1. DEZVOLTAREA CAPACITǍŢII DE RECEPTARE

A MESAJULUI AUDIO-VIZUAL

COMPETENȚE SPECIFICE Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul anului şcolar, elevul va fi Pe parcursul anului şcolar, se recomandă

capabil: următoarele activităţi:

1.1. să identifice informaţiile esenţiale - exerciţii de ascultare a unor mesaje audio-

dintr-un mesaj audio-vizual;
1.2. să înţeleagă semnificaţia globală a
mesajului audio-vizual;
1.3. să-şi concentreze atenţia pentru a
recepta mesajele audio-vizuale;
1.4. să depisteze diferenţele dintre opera
literară şi ecranizarea ei;
1.5. să manifeste curiozitate pentru mesajul
audio-vizual;
vizuale diverse, cu scopul de a desprinde
esenţialul şi de a exprima acest lucru la
schimbarea rolului de receptor cu cel de
emiţător;
- participarea la interacţiuni în care să
dovedească înţelegerea replicilor şi
capacitatea de continuare a dialogului;
- exerciţii pentru dezvoltarea atenţiei
distributive şi a capacităţii de a urmări
mesajul audio-vizual;
- exersarea ascultării mesajelor orale în
diverse situaţii de comunicare, în scopul
formarii unui comportament de ascultător
activ;
- exerciţii de selectare a unor informaţii,
idei, opinii în funcţie de substanţa
mesajelor receptate;
2. DEZVOLTAREA CAPACITǍŢII DE EXPRIMARE ARTISTICĂ
COMPETENȚE SPECIFICE
La sfârşitul anului şcolar, elevul va fi
capabil:
2.1. să povestească justificând şi explicând
întâmplări personale, evenimente etc.;
2.2. să relateze amănunţit sau succint,
coerent, prin cuvinte proprii, fără ticuri
verbale şi pauze nejustificate între
cuvinte şi idei;
2.3. să se exprime natural, pronunţând
corect şi conştient articularea
cuvintelor şi sunetelor;
2.4. să aplice în dialog salutul, formulele de
politeţe, toleranţă faţă de părerile
partenerilor;
2.5. să recite expresiv;
Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul anului şcolar, se recomandă
următoarele activităţi:
- situaţii diverse de dialog, povestire ,
relatare, explicare a unor situaţii şi
întâmplări personale sau pe bază de imagini
sau benzi desenate;
- exerciţii de dialog pe teme date;
- povestire în lanţ, intrare în comunicare,
continuarea comunicării, previziunea unui
final neaşteptat;
- exerciţii de intervenţie în convorbire
- antrenament pentru exprimarea opiniilor
şi atitudinilor proprii;
- antrenament de utilizare a formulelor de
adresare, de menţinere şi de închidere a
unui dialog ( conversaţie în grup ).
- exerciţii de exprimare a părerilor şi
sentimentelor personale;
- compararea şi clasificarea unor obiecte
prezentate în imagini pe baza unor criterii
stabilite de profesor;
- memorarea de poezii şi fragmente de
proză.
3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS
COMPETENȚE SPECIFICE
La sfârşitul anului şcolar, elevul va fi
capabil:
3.1. să deosebească elementele de
ansamblu de cele de detaliu în cadrul
textului citit;
3.2. să identifice modurile de expunere într-
un text ;
3.3. să manifeste curiozitate pentru lectură;
Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul anului şcolar, se recomandă
următoarele activităţi:
- exerciţii de identificare a problemei
principale abordate într-un text literar
(identificarea elementelor descrise şi a
trăsăturilor obiectelor descrise, într-o
descriere, identificarea acţiunilor, a
participanţilor la acţiune, a timpului şi
spaţiului în care se petrec evenimentele
într-o naraţiune; identificarea ideilor
esenţiale dintr-un anunţ sau dintr-o ştire şi
sesizarea intenţiei comunicative din spatele
acestora);
- exerciţii de identificare a caracteristicilor
operelor epice (în proză sau versuri):
naraţiunea la persoana a III-a şi la
persoana I, subiectul operei literare,
momentele subiectului, timpul şi spaţiul în
naraţiune, autor, narator, personaj;
- exerciţii de sesizare a rolului dialogului şi
al descrierii într-o naraţiune; sesizarea
rolului descrierii în realizarea portretului şi
a tabloului;
- observarea rolului dialogului în
caracterizarea personajelor;
- identificarea şi comentarea rolului
figurilor de stil învăţate în diferite texte;
-exercitii de expimarea opiniei;
-interpretarea, selectarea unor texte
traditionale ca: uraturi, bocete, balade
populare, doine, colinde;
-improvizarea unor secvențe din opere
literare;
-comunicarea unor informații despre
folclor, tradiții, obiceiuri, limbă și
literatură, texte funcționale;
-compunerea de poezii, proză, texte pe
diverse teme;
-alcătuirea de afișe, postere, scenarii pe
teme literare, educative;
4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ
COMPETENȚE SPECIFICE
La sfârşitul anului şcolar, elevul va fi
capabil:
4.1. să redacteze texte cu destinaţii diverse;
4.2. să utilizeze un lexic diversificat,
recurgând la categoriile semantice
studiate şi la mijloacele de îmbogăţire
a vocabularului;
4.3. să înlănţuie corect frazele în textul
redactat, utilizând corect semnele
ortografice şi de punctuaţie;
4.4. să alcătuiască rezumatul unui text
literar sau nonliterar;
Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul anului şcolar, se recomandă
următoarele activităţi:
- exerciţii de recunoaştere a destinaţiei unui
text;
- exerciţii de selectare a informaţiei
solicitate;
- exerciţii de structurare a detaliilor în jurul
ideii principale;
- exerciţii de redactare a unor scrisori şi a
unor anunţuri;
- exerciţii de rezumare, în scris, a textelor
citite; prezentarea unor informaţii
privitoare la realitatea înconjurătoare;
- exerciţii de relatare a unor fapte/
întâmplări;
- exerciţii de motivare a opiniei, pornind de
la diverse teme discutate în clasă/ aprecieri
personale referitoare la textele epice şi
lirice studiate
- exerciţii de povestire a unor texte
narative/filme văzute etc.; exerciţii de
redactare a unor descrieri de tip tablou şi de
tip portret
- exerciţii de valorificare a posibilităţilor de
exprimare nuanţată oferite de utilizarea
sinonimelor, a antonimelor şi a
omonimelor adecvate în contexte date;
- utilizarea corectă, în propoziţie şi în frază,
a semnelor de punctuaţie (punctul, virgula,
punctul şi virgula, linia de dialog, linia de
pauză) şi a semnelor ortografice (cratima,
punctul)
- exerciţii de aplicare a topicii normale în
propoziţie şi în frază;
- exerciţii de identificare şi ordonare a
secvenţelor narative dintr-un text dat, în
vederea rezumării acestuia;
- exerciţii de transformare a textului
dialogat în text narativ
- exerciţii de rezumare a textelor narative
- exerciţii de povestire a unui film, a unei
piese de teatru
VALORI SI ATITUDINI
 Cultivarea plăcerii de a citi, de a viziona un spectacol de teatru sau de film.
 Stimularea gândirii autonome, reflexive și critice, prin lectura textului sau vizionarea
spectacolului.
 Cultivarea sensibilității, prin receptarea operei artistice.
 Formarea unor reprezentări culturale privind evoluția și valorile literaturii, teatrului,
filmului.

COMPETENȚE GENERALE
 Formarea competențelor în domeniul recepării particularităților și limbajului specific
în literatură, teatru, film.
 Folosirea instrumentelor de analiza stilistică și structurală a diferitelor modalități de
comunicare artistică.
 Argumentarea, în scris sau oral, a propriilor opinii asupra unui text literar, spectacol de
teatru sau film.

COMPETENȚE SPECIFICE
 înțelegerea fenomenului de diversificare tematică și compozitională a literaturii,
teatrului și cinematografiei;
 cunoașterea principalilor reprezentanți ai literaturii, teatrului, filmului universal și
românesc;
 formarea competenței de a aprecia opera de valoare la nivelul traducerii (sau, acolo
unde este posibil, la nivelul textului original);
 compararea valorilor estetice în evoluția acestora;
 formarea capacității de a individualiza opera prin structură, temă, motiv, stilistică și
capacitatea de a stabili analogii;
 integrarea fenomenul literar în fenomenul cultural-istoric prin conexiuni cu istoria
artelor (teatru, cinematograf);
 lărgirea sferei de interpretare a formelor de comunicare artistică prin nuanțare
filosofică;
 realizarea transferului de valori estetice, specific literare, din domeniul literar în
celelalte arte;
 cunoașterea și înțelegerea mesajului operelor literare;
 desprinderea valorilor morale care își găsesc expresia artistică în acestea;
 sesizarea la fiecare autor a elementelor stilistice proprii;
 înțegrarea operelor artistice în circuitul valorilor naționale și universale;
 dezvoltarea spiritului interogativ-argumentativ despre viață și lume;
 stabilirea de legături tematice și de idei între operele artistice studiate.

ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
Pentru formarea și consolidarea competențelor specifice pot fi folosite, individual și în
grupuri de lucru, activități de învățare și metode așa cum sunt:
• analiza de text/ film/ spectacol de teatru
• comentariul de informații (știri, articole, cronici)
• simulare
• jocul de rol
 • studiul de caz
• portofoliul
• brainstorming
• metoda lecturii explicative
• improvizație
• recitare
• interpretare
• descriere
• povestire
• exemplul
• dramatizare
• metoda proiectului
• dezbateri

MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT: laptop, dvd, filme, cd audio, postere, fișe de lucru,

planșe, costume pentru dramatizari, microfoane, obiecte populare, cărți/literatura de
specialitate

EVALUARE
Modalitățile de evaluare trebuie concepute în stransă legatură cu specificul cursului
opțional propus. În acest sens se impune deplasarea de accent de la metodele tradiționale de
evaluare la strategii de evaluare care să ofere elevilor posibilitatea de a demonstra:
• ceea ce știu (ca ansamblu de cunoștințe);
• ceea ce pot sa facă (utilizarea cunoștințelor ca instrumente de raportare critică la
medii).
În acest context, evaluarea vizează:
• elaborarea unor eseuri;
• realizarea unor portofolii pe teme date;
• construirea unor alternative explicative la mesajele receptate;
• dezbaterea unor probleme comunicaționale sesizate de elevi;
• observarea sistematică a activității și comportamentului elevilor;
• autoevaluarea;
• elaborarea de proiecte pe teme date;
• transpunerea în scena a unei dramatizari;
• realizarea de mici spectacole, scenete;
• realizarea unor machete, pagini de jurnal, felicitări.

7.Sugestii metodologice
Sugestiile metodologice au în vedere modul de organizare a activităţii didactice în vederea
formării la elevi a competenţelor formulate în programa şcolară. Dezvoltarea competenţelor
cheie, considerarea elevului ca subiect al activităţii instructiv-educative şi orientarea
acestuia spre formarea competenţelor specifice, accentuarea caracterului practic-aplicativ al
disciplinei presupun respectarea unor exigenţe ale învăţării durabile, printre care:
 utilizarea unor strategii didactice care să pună accent pe:
-construcţia progresivă a cunoştinţelor, consolidarea continuă a capacităţilor,
dezvoltarea creativităţii elevilor;
-cultivarea capacităţii elevului de a se autoevalua, a spiritului reflexiv şi autoexigenţei;
-abordări flexibile şi parcursuri didactice diferenţiate;
  utilizarea unor metode active (de exemplu: învăţarea prin descoperire,
învăţarea problematizată, învăţarea prin cooperare, jocul didactic, analiza de text,
metode de gândire critică, realizarea de portofolii), care pot contribui la
-crearea acelui cadru educaţional care încurajează interacţiunea socială pozitivă;
-exersarea lucrului în echipă, a îndeplinirii unor roluri specifice în grupuri de lucru, a
cooperării cu persoane diferite în realizarea unei sarcini de lucru;
-înlăturarea stereotipurilor, a automatismelor de gândire, precum şi cultivarea spiritului
tolerant;
 utilizarea unor strategii didactice care să permită alternarea formelor de
activitate (individuală, pe perechi şi în grupuri mici);
 utilizarea, în activitatea didactică, a calculatorului ca mijloc modern de instruire, care
să permită subordonarea utilizării tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor, în
vederea desfăşurării unor lecţii interactive, atractive.
Conținuturile vor fi predate prin mijloace de învățare preponderent aplicative, având în
vedere interesul major al elevului –familiarizarea cu tipurile de texte și deprinderea
abilităților de lucru cu textul literar/nonliterar.
Ora de opţional va insista mai puțin pe repere teoretice și mai mult pe aspecte practice.
 CONŢINUTURILE ÎNVǍŢǍRII
Clasa a VIII-a

I. Literatura populară.
Prezentarea programei şi a obiectivelor.
Lectura unor texte din folclorul românesc: doina populară, balada populară,
basmul popular (Doina, Monastirea Argeşului, Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă
fără de moarte, Zâna Zorilor, Doi feți cu stea în frunte)
II. Poezia contemporană. Analiza literară a unei poezii. Audiţie poezii
Atelier de scriere creativă
III. Literatura SF. Lectura integrală a romanului Douăzeci de mii de leghe sub mări
mări de Jules Verne
Vizionarea filmului cu același nume
IV. Personajul. Tipuri de personaje. Caracterizarea unui personaj
V. Teatru. Vizionare film: Colind de Crăciun ecranizare dupa cartea scrisă de
Charles Dickens
„Tradiţii şi obiceiuri de iarnă la români” – documentar
Sceneta „Noapte de vis!”
VI. Literatura și filmul
Lectura Moromeţii (2 vol.) de Marin Preda
Vizionare film: Moromeții
VII. Ziua Culturii Naționale- 15 ianuarie. Recitarea poeziilor lui Mihai Eminescu
Recitarea poeziilor lui Mihai Eminescu. Scriitori și critici literari despre poetul
național al românilor. Eminescu ,,azi”

VIII. Romanul copilăriei

Lectura integrală a operei Amintiri din copilărie de Ion Creangă
Vizionarea filmului Amintiri din copilărie
IX. Critica literar – artistică. Sărbători și teatru
Dezbatere „Dragobetele româneşti versus Valentine’s day”. Legende populare:
despre mărţişor, primăvară
Vizionare piesa de teatru O noapte furtunoasă de I. L. Caragiale
X. Filmul de animaţie
Cocoșatul de la Notre Dame, ecranizare după romanul omonim, scris de Victor
Hugo
XI. Romanul de aventuri
Lectura romanului Toate pânzele sus de Radu Tudoran. Vizionarea filmului Toate
pânzele sus
XII. Literatura și artele plastice
Flori de mac, Lucian Blaga
Tablu cu maci, Ștefan Luchian
Letopisețul țării Moldovei de Grigore Ureche (fragment cu descrierea lui Ștefan cel Mare)
Ștefan cel Mare, Theodor Aman
Evaluare
 Bibliografie

Anexa nr. 2 la Ordinul Ministrului Educației nr. 3393/28.02.2017 (Programa școlară

pentru disciplina Limba și literatura română, Clasele V-VIII)
Alina Pamfil, Limba şi literatura română în gimnaziu, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2004
Alina Pamfil, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise,
Ed. Paralela 45, Piteşti, 2008
Alin Cristea, Postmodernismul în cinema, Editura AquaForte, Cluj, 2001
C. Corciovescu, Constantin Cucoș, Pedagogie, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Ed.
Polirom, 2006
Calin Caliman, Istoria filmului românesc 1897-2000, Editura Fundației Culturale
Române, 2001
Drimba, Ovidiu, Teatrul de la origini și până azi, Ed. Albatros, 1973
Gheorghiu, Mihnea, Orientări în literatura străină, ESPLA, București, 1958
Gheorghiu, O.,Istoria teatrului universal, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti,1960
Jean Louis Leutrat, Cinematograful de-a lungul vremii, Editura ALL, 2000
Marian Tutui, Istoria filmului românesc, in Revista filmului romanesc
Savel Stiopul, Incursiune în istoria filmului românesc ,Editura Antet, 2002
V. Rapeanu, Cinema… un secol si ceva, Editura Curtea Veche, 2003
Vianu, Tudor, Studii de literatură universală și comparată, Bucuresti, 1963
*** Film critic. Revista de cultură și informație cinematografica