AVIZAT,

Inspector de specialitate,

-FIȘĂ DE AVIZARE-
A PROIECTULUI DE PROGRAMĂ PENTRU OPȚIONAL

A. Avizul școlii:
D enumirea opționalului: Literatura prin teatru şi film
T ipul: la nivelul disciplinei
C lasa: a
VIII-a D
urata: 1 an
Anul școlar 2020- 2021
N umăr ore pe săptămâna: 1
A utorul: prof. Bulgaru Daniela
A bilitatea pentru a susține cursul: profesor de Limba și literatura română
I nstituția de învățământ: Şcoala Gimnazială Nr.1 Turluianu, Com. Berești- Tazlău

B. Avizul Consiliului de Curriculum al Școlii (CCȘ)

CRITERII ȘI INDICATORI DE EVALUARE

DA, cu
DA NU
recomandare
I. Respectarea structurii standard a programei 
Argument 
Competențe specifice 
Conținuturi ( asociate competențelor) 
Valori și atitudini 
Modalități de evaluare 
II. Existența unei bibliografii 
III. Elemente de calitate 
Respectarea particularităților de vârsta ale elevilor 
Concordanța cu etosul școlii, cu interesele elevilor și cu nevoile 
comunității
Conținutul argumentului 
-oportunitatea opționalului 
-realismul în raport cu resursele disponibile 
Corelarea competențelor cu activitățile de învățare 
Corelarea competențelor cu unitățile de conținut 
Adecvarea modalităților de evaluare la demersul didactic propus 

AVIZUL CCŞ DA DA, cu recomandări NU

Avizul conducerii şcolii,

DIRECTOR,
Prof. Dan Hăulică

NOTĂ: Pentru a fi acceptat, proiectul de programă trebuie să întrunească "DA" la punctele I şi II şi cel puţin
5 "DA" / "DA cu recomandări" la punctul III.
 MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 TURLUIANU

CURRICULUM LA DECIZIA ȘCOLII

Programa școlară
Literatura- teatrul- filmul
1 oră/ săptămână – clasa a VIII-a
Anul școlar 2015-2016

Director, Profesor,
Prof. Ing. Teșulă Lenuța Moraru Paula
 Argument

Literatura, teatrul și filmul reprezintă forme de comunicare artistică

deoarece, asemenea obiectului estetic, sunt destinate în primul rând să placă.
Pentru a-și atinge scopul, fiecare prezintă particularități care transcend limbajul
specific.
Modul de preluare a mesajului – vizual, auditiv sau audio-vizual – impus de
tipul de imagine artistica, se defineste în functie de relatia cu dimensiunea
temporala a receptarii. Lessing facea o clasificare a artelor, în studiul Laocoon,
publicat în 1765, în arte ale succesiunii si arte ale simultaneitatii. Mesajul poetic,
realizat în cod verbal, poate fi receptat auditiv, atunci cand este formulat oral,
sau vizual, atunci cand este transmis scriptural, cum se întampla în cazul
literaturii. Corelat unei imagini plastice, ca în cazul caligramei, mesajul poetic
este destinat exclusiv unei receptari vizuale; dar corelat cu un mesaj melodic, ca
în situatia cantecului, este destinat receptarii auditive.
Trecand la teatru, mesajul poetic, ca urmare a sincretismului de coduri,
capata o structura complexa, complicand totodata problema receptarii: daca
mesajul poetic propriu-zis, realizat în cod verbal, este receptat auditiv, mesajele
complementare, care intervin prin codurile non-verbale, cum ar fi cel mimic sau
kinetic, sunt destinate receptarii vizuale. Vorbim asadar de o receptare audio-
vizuala care, ca si în situatia filmului, presupune un alt mod de participare la
actul comunicarii. Receptorul devine din cititor, spectator de teatru sau film.
Cinematograful, arta sincretica, a facut saltul de la imaginea vizuala statica
la imaginea vizuala dinamica. Desfasurarea vizuala a miscarii a facut posibila o
perspectiva epica, cinematograful devenind foarte repede o modalitate de a
povesti cu ajutorul imaginilor. Noua forma de comunicare a schimbat atat
structura mesajului, cat si disponibilitatile enuntului, printr-o reorganizare a
situatiei de comunicare. Enuntul artistic de tipul filmului a devenit un produs
colectiv, indirect si instrumental.
Cursul de fata își propune analiza celor trei tipuri de comunicare artistica,
intelegerea punctelor de interferenta intre acestea si a modului de transmitere a
mesajului sensibil.
In egala masura, urmarim cultivarea si dezvoltarea imaginatiei audio-
vizuale a copiilor prin oferirea unor proiectii audio-vizuale a operelor literare pe
care acestia vor trebui sa le lectureze in prealabil.
Considerăm, de asemenea, că acest curs opțional, prin felul cum este
conceput, poate dezvolta dorința elevilor pentru lectură.
 COMPETENȚE SPECIFICE

DEZVOLTAREA CAPACITǍŢII DE RECEPTATE A MESAJULUI AUDIO-VIZUAL

DEZVOLTAREA CAPACITǍŢII DE EXPRIMARE ARTISTICĂ

DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS

DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ

 OBIECTIVE DE REFERINŢǍ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITǍŢI DE
ÎNVǍŢARE

1. DEZVOLTAREA CAPACITǍŢII DE RECEPTATE

A MESAJULUI AUDIO-VIZUAL

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul anului şcolar, elevul va fi Pe parcursul anului şcolar, se

capabil: recomandă următoarele activităţi:

1.1.să identifice informaţiile - exerciţii de ascultare a unor mesaje

esenţiale dintr-un mesaj audio- audio-vizuale diverse, cu scopul de a
vizual desprinde esenţialul şi de a exprima
acest lucru la schimbarea rolului de
1.2.să înţeleagă semnificaţia globală a receptor cu cel de emiţător
mesajului audio-vizual
- participarea la interacţiuni în care
1.3.să-şi concentreze atenţia pentru a să dovedească înţelegerea replicilor
recepta mesajele audio-vizuale şi capacitatea de continuare a
dialogului
1.4.să depisteze diferenţele dintre - exerciţii pentru dezvoltarea atenţiei
opera literară şi ecranizarea ei distributive şi a capacităţii de a
urmări mesajul audio-vizual
1.5.să manifeste curiozitate pentru - exersarea ascultării mesajelor orale
mesajul audio-vizual în diverse situaţii de comunicare, în
scopul formarii unui comportament
de ascultător activ
- exerciţii de selectare a unor
informaţii, idei, opinii în funcţie de
substanţa mesajelor receptate
2.DEZVOLTAREA CAPACITǍŢII DE EXPRIMARE ARTISTICĂ

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul anului şcolar, elevul va fi Pe parcursul anului şcolar, se

capabil: recomandă următoarele activităţi:

1.6.să povestească justificând şi - situaţii diverse de dialog, povestire

explicând întâmplări personale, , relatare, explicare a unor situaţii şi
evenimente etc. întâmplări personale sau pe bază de
imagini sau benzi desenate;
- exerciţii de dialog pe teme date;
- simularea de convorbiri telefonice
1.7.să relateze amănunţit sau succint, - povestire în lanţ, intrare în
corent, prin cuvinte proprii, fără comunicare, continuarea
ticuri verbale şi pauze comunicării, previziunea unui final
nejustificate între cuvinte şi idei neaşteptat;
1.8.să se exprime natural pronunţând - exerciţii de intervenţie în
corect şi conştient articularea convorbire
cuvintelor şi sunetelor - antrenament pentru exprimarea
1.9.să aplice în dialog salutul, opiniilor şi atitudinilor proprii;
formulele de politeţe, toleranţă - antrenament de utilizare a
faţă de părerile partenerilor formulelor de adresare, de menţinere
1.10. să recite expresiv şi de închidere a unui dialog
( conversaţie în grup ).

- exerciţii de exprimare a părerilor şi

sentimentelor personale;

- compararea şi clasificarea unor

obiecte prezentate în imagini pe baza
unor criterii stabilite de profesor;
- memorarea de poezii şi fragmente
de proză.
2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI
SCRIS

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul anului şcolar, elevul va fi Pe parcursul anului şcolar, se

capabil: recomandă următoarele activităţi:

2.1.să deosebească elementele de - exerciţii de identificare a problemei

ansamblu de cele de detaliu în principale abordate într-un text
cadrul textului citit literar (identificarea elementelor
2.2.să identifice de descrise şi a trăsăturilor obiectelor
modurile
expunere într-un text epic şi descrise, într-o descriere,
procedeele de identificarea acţiunilor, a
participanţilor la acţiune, a timpului
şi spaţiului în care se petrec
evenimentele într-o naraţiune;
identificarea ideilor esenţiale dintr-
2.3.să manifeste curiozitate pentru un anunţ sau dintr-o ştire şi sesizarea
lectură intenţiei comunicative din spatele
acestora);
- exerciţii de identificare a
caracteristicilor operelor epice (în
proză sau versuri): naraţiunea la
persoana a III-a şi la
persoana I, subiectul operei literare,
momentele subiectului, timpul şi
spaţiul în naraţiune, autor, narator,
personaj;
- exerciţii de sesizare a rolului
dialogului şi al descrierii într-o
naraţiune; sesizarea rolului descrierii
în realizarea portretului şi a
tabloului;
- observarea rolului dialogului în
caracterizarea personajelor;
- identificarea şi comentarea rolului
figurilor de stil învăţate în diferite
texte;
3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul anului şcolar, elevul va fi Pe parcursul anului şcolar, se

capabil: recomandă următoarele activităţi:

3.1.să redacteze texte cu destinaţii - exerciţii de recunoaştere a

diverse destinaţiei unui text;
3.2.să utilizeze un lexic diversificat, - exerciţii de selectare a informaţiei
recurgând la categoriile solicitate;
semantice studiate şi la - exerciţii de structurare a detaliilor
mijloacele de îmbogăţire a în jurul ideii principale;
vocabularului - exerciţii de redactare a unor scrisori
3.3.să înlănţuie corect frazele în şi a unor anunţuri;
textul redactat, utilizând corect - Exerciţii de rezumare, în scris, a
semnele ortografice şi de textelor citite; prezentarea unor
punctuaţie informaţii privitoare la realitatea
3.4.să alcătuiască rezumatul unui text înconjurătoare;
literar sau nonliterar - exerciţii de relatare a unor fapte/
întâmplări;
- exerciţii de motivare a opiniei,
pornind de la diverse teme discutate
în clasă/ aprecieri personale
referitoare la textele epice şi lirice
studiate
- exerciţii de povestire a unor texte
narative/filme văzute etc.; exerciţii
de redactare a unor descrieri de tip
tablou şi de tip portret
- exerciţii de valorificare a
posibilităţilor de exprimare nuanţată
oferite de utilizarea sinonimelor, a
antonimelor şi a omonimelor
adecvate în contexte date;
- utilizarea corectă, în propoziţie şi în
frază, a semnelor de punctuaţie
(punctul, virgula, punctul şi virgula,
linia de dialog, linia de pauză) şi a
semnelor ortografice (cratima,
punctul)
 - exerciţii de aplicare a topicii
normale în propoziţie şi în frază;
- exerciţii de identificare şi ordonare
a secvenţelor narative dintr-un text
dat, în vederea rezumării acestuia;
- exerciţii de transformare a textului
dialogat în text narativ
- exerciţii de rezumare a textelor
narative
- exerciţii de povestire a unui film, a
unei piese de teatru

VALORI ȘI ATITUDINI

 Cultivarea plăcerii de a citi, de a viziona un spectacol de teatru sau de

film.
 Stimularea gândirii autonome, reflexive si critice, prin lectura textului sau
vizionarea spectacolului.
 Cultivarea sensibilitatii, prin receptarea operei artistice.
 Formarea unor reprezentari culturale privind evolutia si valorile literaturii,
teatrului, filmului.

COMPETENȚE GENERALE

 Formarea competențelor în domeniul receptării particularităților si

limbajului specific în literatură, teatru, film.
 Folosirea instrumentelor de analiza stilistica si structurala a diferitelor
modalitati de comunicare artistica.
 Argumentarea, in scris sau oral, a propriilor opinii asupra unui text literar,
spectacol de teatru sau film.

COMPETENȚE SPECIFICE

 înțelegerea fenomenului de diversificare tematica si compozitionala a

literaturii, teatrului si cinematografiei;
 cunoasterea principalilor reprezentanti ai literaturii, teatrului , filmului
universal si romanesc;
 formarea competentei de a aprecia opera de valoare la nivelul traducerii
(sau, acolo unde este posibil, la nivelul textului original);
  compararea valorilor estetice in evolutia acestora;
 formarea capacitatii de a individualiza opera prin structura, tema, motiv,
stilistica si capacitatea de stabili analogii;
 integrarea fenomenul literar in fenomenul cultural-istoric prin conexiuni
cu istoria artelor (teatru, cinematograf);
 largirea sferei de interpretare a formelor de comunicare artistica prin
nuantare filosofica;
 realizarea transferului de valori estetice, specific literare, din domeniul
literar in celelalte arte;
 cunoasterea si intelegerea mesajului operelor literare;
 desprinderea valorilor morale care isi gasesc expresia artistica in acestea;
 sesizarea la fiecare autor a elementelor stilistice proprii;
 integrarea operelor artistice in circuitul valorilor nationale si universale;
 dezvoltarea spiritului interogativ-argumentativ despre viata si lume;
 stabilirea de legaturi tematice si de idei intre operele artistice studiate.

ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Pentru formarea si consolidarea competentelor specifice pot fi folosite,

individual si in grupuri de lucru, activitati de invatare asa cum sunt:
• analiza de text/ film/ spectacol de teatru
• comentariul de informatii (stiri, articole, cronici)
• simulare
• jocul de rol
• studiul de caz
• portofoliul
• brainstorming
• redactarea de articole pentru revista scolii etc.

EVALUARE

Modalitatile de evaluare trebuie concepute in stransa legatura cu specificul

cursului optional propus. In acest sens se impune deplasarea de accent de la
metodele traditionale de evaluare la strategii de evaluare care sa ofere elevilor
posibilitatea de a demonstra:
• ceea ce stiu (ca ansamblu de cunostinte);
• ceea ce pot sa faca (utilizarea cunostintelor ca instrumente de raportare
critica la medii).
In acest context, evaluarea vizeaza:
• elaborarea unor eseuri;
• realizarea unor portofolii pe teme date;
• construirea unor alternative explicative la mesajele receptate;
• dezbaterea unor probleme comunicationale sesizate de elevi;
• observarea sistematica a activitatii si comportamentului elevilor;
• autoevaluarea;
• elaborarea de proiecte pe teme date.
• transpunerea in scena a unei dramatizari de catre micii actori.
 CONŢINUTURILE ÎNVǍŢǍRII

Clasa a VIII-a
Semestrul I– 18 ore
Prezentarea programei si a obiectivelor
I. Nuvela
1.1. Ecranizarea nuvelei Două loturi
1.2. Lectura nuvelei Moara cu noroc
1.3. Vizionarea filmului Moara cu Noroc
1.4. Destinul personajelor de nuvelă
1.5. Lectura nuvelei Dincolo de nisipuri
1.6. Vizionarea ecranizării Dincolo de nisipuri
1.7. Trăsăturile nuvelei
II. Literatura SF
2.2. Vizionarea filmului Eduard – Omul foarfecă
2.3. Literatura SF – literatură de anticipaţie
III. Romanul
3.1. Lectura integrală a romanului Mara
3.2. Vizionarea filmului Mara
3.3. Destinul unei femei

Semestrul II– 17 ore

IV. Romanul
4.1. Lectura integrală a romanului Baltagul
4.2. Vizionarea filmului Baltagul
4.3. Mitul Mioriţei
V. Drama
5.1. Lectura integrală a dramei Năpasta
5.2. Vizionarea dramatizării Năpasta
5.3. Ana şi Vitoria Lipan – două personaje dramatice
VI. Comedia
6.1. Lectura integrală a comediei O scrisoare pierdută
6.2. Vizionarea dramatizării O scrisoare pierdută
6.3. Personajele de comedie
VII. Personaje istorice în literatura română
7.1. Intocmirea fişelor istorice ale domnitorilor
7.2. Vizionarea filmului Mihai Viteazul
7.3. Vizionarea filmului Ştefan cel Mare
7.4. Vizionarea filmului Vlad Ţepeş
MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
ARIA CURRICULARĂ: LIMBĂ ȘI COMUNICARE
DISCIPLINA: LITERATURA- TEATRU L- FILMUL (OPȚIONAL)
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 TURLUIANU
PROFESOR: MORARU PAULA
CLASA: a VIII-a

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
ANUL ȘCOLAR 2015/2016

Nr. Unitatea de C.S. Conținuturi Nr.de Sapt. Obs.

crt. învățare ore
alocat
Prezentarea 1 S1
programei si a
obiectivelor

1. Nuvela 1.2 Ecranizarea 9 S2-

1.3 nuvelei Două loturi S10
1.4 Lectura nuvelei
1.5 Moara cu noroc
2.3 Vizionarea
2.4 filmului Moara cu
3.1 Noroc
3.2 Destinul
3.3 personajelor de
nuvelă
Lectura nuvelei
Dincolo de nisipuri
Vizionarea
ecranizării Dincolo
de nisipuri
Trăsăturile
nuvelei

2. Literatura SF 2.3 Vizionarea 2 S11-

2.2 filmului Eduard – S12
2.4 Omul foarfecă
3.1 Literatura SF –
3.2 literatură de
anticipaţie
3. Romanul 1.2 Lectura integrală 9 S13-
1.3 a romanului Mara S21
 1.4 Vizionarea
1.5 filmului Mara
2.1 Destinul unei
2.2 femei
2.3 Lectura integrală
3.1 a romanului Baltagul
3.4 Vizionarea
filmului Baltagul
Mitul Mioriţei

4. Drama 1.2 Lectura integrală 4 S22-

1.3 a dramei Năpasta S25
1.4 Vizionarea
1.5 dramatizării Năpasta
2.4 Ana şi Vitoria
2.5 Lipan – două
personaje dramatice

5. Comedia 1.2 Lectura 4 S26-

1.3 integrală a comediei S29
1.4 O scrisoare pierdută
1.5 Vizionarea
1.6 dramatizării O
2.3 scrisoare pierdută
2.2 Personajele de
3.2 comedie
3.3
6. Personaje 1.2 Intocmirea 6 S30-
istorice în 1.3 fişelor istorice ale S35
literatura 1.4 domnitorilor
română 1.5 Vizionarea
2.1 filmului Mihai
2.2 Viteazul
2.3 Vizionarea
2.4 filmului Ştefan cel
2.5 Mare
Vizionarea
filmului Vlad Ţepeş
Ora la dispozitia
profesorului
 PLANIFICAREA SEMESTRIALĂ PE UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
SEMESTRUL I , ANUL ȘCOLAR 2015/2016

Nr. Unitatea de Detalieri de continut C.S. Activitati de invatare Resurse M

crt. învățare e
1. Prezentarea Prezentarea programei si -prezentarea programei - -o
programei si a a obiectivelor si a planificarii dupa bibliotec si
obiectivelor care vom desfasura a scolara -e
orele de optional; si re
-procurarea cartilor personal
necesare din biblioteca a;
scolii;
2. Nuvela Ecranizarea nuvelei 1.1 -realizarea unei piese -camera -j
„Două loturi” de 1.2 filmate; de -o
I.L.Caragiale 1.3 -exercitii de filmat; si
1.4 interpretarea a unor -costume -
2.1 roluri; si au
2.2 elemente e
de décor
specifice
piesei;
Lectura nuvelei „Moara 1.2 -exercitii de lecturarea -volumul -o
cu noroc” de Ioan Slavici 1.3 a nuvelei; nuvelei” si
1.4 -caracterizarea Moara -p
1.5 personajelor; cu
2.1 -exprimarea parerilor noroc”;
2.2 in legatura cu subiectul -fise de
2.3 si cu evenimentele din lucru;
2.4 nuvela;
Vizionarea filmului 2.2 -vizionarea filmului; -DVD-ul -o
Moara cu Noroc 2.3 -exercitii de stabilire a cu si
2.4 asemanarilor si filmul; -e
2.5 diferentelor dintre film -fise de re
3.1 si carte; lucru;
3.2 -exprimarea parerilor
3.4 cu privire la modul
cum a fost conceput
filmul;
Destinul personajelor 2.2 -exprimarea opiniei -volumul -p
de nuvelă 2.3 personale cu privire la nuvelei; -o
 2.4 destinul tragic al -fise de si
2.5 personajelor; lucru; -e
3.1 -caracterizarea re
3.2 personajelor;
-interpretarea artistica a
unui fragment sau
scene din nuvela;
Lectura nuvelei 1.2 -lecturarea nuvelei -volumul -o
Dincolo de nisipuri 1.3 “Dincolo de nisipuri ” nuvelei; si
1.4 de Fanus Neagu -fise de
1.5 lucru;
2.1
2.2
2.3
Vizionarea ecranizării 2.2 -vizionarea ecranizarii -DVD-ul -o
Dincolo de nisipuri 2.3 nuvelei; cu si
-stabilirea unor filmul; -p
asemanari si deosebiri -jocul de
intre film si carte; rol;
-prezentarea viziunii
personale a
transpunerii scenice a
nuvelei;
Trăsăturile nuvelei 1.2 -definirea nuvelei pe -fise de -p
1.3 baza caracteristicilor lucru; -e
1.4 reiesite din cele doua re
2.1 opera studiate ;
2.2 -stabilirea trasaturilor
2.3 specifice acestei piese;
3. Literatura SF Vizionarea filmului 1.2 -vizionarea filmului -DVD-ul -o
Eduard – Omul foarfecă 1.3 -povestirea celor cu si
1.4 vizionate; filmul; -p
1.5 -exprimarea parerilor -fise de
personale in legatura lucru;
cu filmul vizionat;
Literatura SF – 2.3 -definirea literaturii SF; -fise de -p
literatură de anticipaţie 2.4 -stabilirea lucru; -e
caracteristicilor re
generale;
Romanul Lectura integrală a 1.2 -lecturarea romanului ; -volumul -p
romanului „Mara” de Ioan 1.3 -povestirea acestuia pe romanul -e
Slavici momentele subiectului; ui; re
-caracterizarea -fise de -o
 personajelor; lucru; si
1.4
1.5
2.1
2.2
2.3
3.1
3.4
Vizionarea filmului 2.1 -vizionarea filmului; -DVD-ul -o
Mara 2.2 -compararea filmului cu si
2.3 cu cartea si stabilirea filmul; -p
3.1 caraceristicelor -fise de
acestuia; lucru;
Destinul unei femei 2.1 -caracterizarea -fise de -p
2.2 personajelor principale; lucru; -o
2.3 -exprimarea parerii in -costume si
3.1 legatura cu destinul si décor ;
Marei;
-interpretarea artistica a
unui fragment din
roman ;
Ora la dispozitia
profesorului
PLANIFICAREA SEMESTRIALĂ PE UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE SEMESTRUL
al II- lea , ANUL ȘCOLAR 2015/2016

Nr. Unitatea de Detalieri de conținut C.S. Activități de învățare Resurse M

crt. învățare e
1. Romanul Lectura integrală a 2.1 -lecturarea romanului; -volumul -p
romanului Baltagul 2.2 -povestirea acestuia pe romanul -o
2.3 momentele subiectului; ui; si
3.1 -caracterizarea -fise de -e
personajelor; lucru; re
Vizionarea filmului 2.1 -vizionarea filmului; -DVD-ul -p
Baltagul 2.2 -compararea filmului cu -j
2.3 cu cartea si stabilirea filmul; ro
3.1 asemanarilor si -fise de -o
deosebirilor; lucru; si
-exprimarea parerii
personalecu privire la
ecranizarea romanului;
Mitul Mioriţei 2.1 -lectura baladei; -volumul -p
2.2 -caracterizarea cu -o
2.3 personajelor; balada; Si
3.1 -expunerea parerilor in -fise de
legatura cu moartea lucru;
vazuta ca o nunta de
catre ciobanel;
2. Drama Lectura integrală a 1.2 - lecturarea operei; -volumul -p
dramei Năpasta 1.3 -povestirea acesteia pe operei; -o
1.4 momentele subiectului; -fise de si
1.5 -caracterizarea lucru; -e
2.4 personajelor; re
2.5
Vizionarea 1.2 -vizionarea filmului; -DVD-ul -p
dramatizării Năpasta 1.3 -compararea filmului cu -j
1.4 cu cartea si stabilirea filmul; ro
1.5 asemanarilor si -fise de -o
2.4 deosebirilor; lucru; si
2.5 -exprimarea parerii
personale cu privire la
ecranizarea piesei;
 Ana şi Vitoria Lipan – 1.2 -caracterizarea in -fise de -p
două personaje dramatice 1.3 parallel a celor doua lucru; -j
1.4 personaje; ro
1.5 -exprimarea parerii in -o
2.4 legatura cu destinul si
2.5 celor doua personaje
feminine;

3. Comedia Lectura integrală a 1.2 -lecturarea comediei; -volumul -p

comediei”O scrisoare 1.3 -povestirea acesteiape operei; -o
pierdută” de I.L.Caragiale 1.4 momentele subiectului; -fise de si
1.5 -caracterizarea lucru; -e
personajelor; re
Vizionarea dramatizării O -vizionarea filmului; -DVD-ul -p
scrisoare pierdută 2.3 -compararea filmului cu -j
2.2 cu cartea si stabilirea filmul; ro
3.2 asemanarilor si -fise de -o
3.3 deosebirilor; lucru; si
-exprimarea parerii
personale cu privire la
ecranizarea piesei;
Personajele de comedie 1.2 -caracterizarea -fise de -p
1.3 personajelor principale; lucru; -o
1.4 -compararea acestora si
1.5 cu alte personaje din
1.6 comediile lui caragiale;
2.3
2.2
3.2
3.3
4. Intocmirea fişelor 1.2 -realizarea fiselor -carti de --
Personaje istorice ale domnitorilor 1.3 biografice ale istorie; si
istorice în 1.4 domnitorilor; - -p
literatura 1.5 -exercitii de stabilire a internetu
română trasaturilor acestora pe l
baza fiselor biografice; -volume
de opera
literare
in care
sunt
prezentat
e
portretel
 e
domnitor
ilor;
Vizionarea filmului 1.2 -vizionarea filmului -DVD-ul --
Mihai Viteazul 1.3 Mihai Viteazul; cu si
1.4 -exercitii de expunere a filmul;
2.1 parerilor cu privire la
2.2 personaj;
2.3 -exercitii de comparare
a parerii pe care o au
elevii despre personaj
din operele literare si
din film;
Vizionarea filmului 1.2 -vizionarea filmului -DVD-ul -o
Ştefan cel Mare 1.4 Stefan cel Mare; cu filmul si
1.5 -compararea portretului Stefan -e
2.1 voievodului din film cu cel re
2.2 portretul care reiese din Mare;
2.4 operele literare si -fise de
2.5 biografii; lucru;
-transpunerea scenica a
unor piese de teatru;
Vizionarea filmului 2.1 -vizionarea filmului -DVD-ul -o
Vlad Ţepeş 2.2 Vlad Tepes; cu filmul si
2.3 -compararea portretului Vlad -e
2.4 voievodului din film cu Tepes; re
2.5 portretul care reiese din -fise de
operele literare si lucru;
biografii;
-transpunerea scenica a
unor piese de teatru;
 Bibliografie

*** Film critic. Revista de cultura si informatie

cinematografica
Alin Cristea Postmodernismul in cinema, Editura AquaForte, Cluj,
2001
C. Corciovescu, Cinema… un secol si ceva, Editura Curtea Veche, 2003
V. Rapeanu
Calin Caliman Istoria filmului romanesc 1897-2000, Editura Fundatiei
Culturale romane, 2001
Calinescu, G. Studii si conferinte, ESPLA, Bucuresti, 1956
Calinescu, G. Scriitori straini, Ed. pentru literatura universala,
Bucuresti, 1967
Drimba, Ovidiu Teatrul de la origini si pana azi, Ed. Albatros, 1973
Gheorghiu, Mihnea Orientari in literatura straina, ESPLA, Bucuresti, 1958
Gheorghiu, O. Istoria teatrului universal, Ed. Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1960
Jean Louis Leutrat Cinematograful de-a lungul vremii, Editura ALL, 2000
Marian Tutui Istoria filmului romanesc, in Revista filmului romanesc
Pippidi, D.M. Antologie de literatura universala, ESPLA, Bucuresti,
1956
Savel Stiopul Incursiune in istoria filmului romanesc,Editura Antet,
2002
Vianu, Tudor Studii de literatura universala si comparata, Bucuresti,
1963