MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI INOVARII

Şcoala cu cls. I-VIII Pogonesti

CURRICULUM LA DECIZIA SCOLII

Programa scolara
Literatura. Teatru. Film
1 ora/ saptamana – clasa a VIII-a
Anul scolar 2009-2010

Director,
Prof.Podoleanu Ioana
Prof.Pavalescu Cristina
 Argument

Literatura, teatrul si filmul reprezinta forme de comunicare artistica deoarece, asemenea obiectului estetic, sunt
destinate în primul rand sa placa. Pentru a-si atinge scopul, fiecare prezinta particularitati care transcend limbajul specific.
Modul de preluare a mesajului – vizual, auditiv sau audio-vizual – impus de tipul de imagine artistica, se defineste în
functie de relatia cu dimensiunea temporala a receptarii. Lessing facea o clasificare a artelor, în studiul Laocoon, publicat în
1765, în arte ale succesiunii si arte ale simultaneitatii. Mesajul poetic, realizat în cod verbal, poate fi receptat auditiv, atunci
cand este formulat oral, sau vizual, atunci cand este transmis scriptural, cum se întampla în cazul literaturii. Corelat unei
imagini plastice, ca în cazul caligramei, mesajul poetic este destinat exclusiv unei receptari vizuale; dar corelat cu un mesaj
melodic, ca în situatia cantecului, este destinat receptarii auditive.
Trecand la teatru, mesajul poetic, ca urmare a sincretismului de coduri, capata o structura complexa, complicand
totodata problema receptarii: daca mesajul poetic propriu-zis, realizat în cod verbal, este receptat auditiv, mesajele
complementare, care intervin prin codurile non-verbale, cum ar fi cel mimic sau kinetic, sunt destinate receptarii vizuale.
Vorbim asadar de o receptare audio-vizuala care, ca si în situatia filmului, presupune un alt mod de participare la actul
comunicarii. Receptorul devine din cititor, spectator de teatru sau film.
Cinematograful, arta sincretica, a facut saltul de la imaginea vizuala statica la imaginea vizuala dinamica. Desfasurarea
vizuala a miscarii a facut posibila o perspectiva epica, cinematograful devenind foarte repede o modalitate de a povesti cu
ajutorul imaginilor. Noua forma de comunicare a schimbat atat structura mesajului, cat si disponibilitatile enuntului, printr-o
reorganizare a situatiei de comunicare. Enuntul artistic de tipul filmului a devenit un produs colectiv, indirect si
instrumental.
Cursul de fata isi propune analiza celor trei tipuri de comunicare artistica, intelegerea punctelor de interferenta intre
acestea si a modului de transmitere a mesajului sensibil.
In egala masura, urmarim cultivarea si dezvoltarea imaginatiei audio-vizuale a copiilor prin oferirea unor proiectii
audio-vizuale a operelor literare pe care acestia vor trebui sa le lectureze in prealabil.
Consideram, de asemenea ca acest curs optional, prin felul cum este conceput, poate dezvolta dorinta elevilor pentru
lectura.
 OBIECTIVE CADRU

1. DEZVOLTAREA CAPACITǍŢII DE RECEPTATE A MESAJULUI

AUDIO-VIZUAL

2. DEZVOLTAREA CAPACITǍŢII DE EXPRIMARE ARTISTICĂ

3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI

SCRIS

4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ

 OBIECTIVE DE REFERINŢǍ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITǍŢI DE ÎNVǍŢARE

1. DEZVOLTAREA CAPACITǍŢII DE RECEPTATE

A MESAJULUI AUDIO-VIZUAL

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul anului şcolar, elevul va fi Pe parcursul anului şcolar, se

capabil: recomandă următoarele activităţi:

1.1. să identifice informaţiile - exerciţii de ascultare a unor mesaje

esenţiale dintr-un mesaj audio- audio-vizuale diverse, cu scopul de a
vizual desprinde esenţialul şi de a exprima
acest lucru la schimbarea rolului de
1.2. să înţeleagă semnificaţia receptor cu cel de emiţător
globală a mesajului audio-vizual
- participarea la interacţiuni în care
1.3. sa-şi concentreze atenţia să dovedească înţelegerea replicilor
pentru a recepta mesajele audio- şi capacitatea de continuare a
vizuale dialogului
- exerciţii pentru dezvoltarea atenţiei
1.4. să depisteze diferenţele dintre distributive şi a capacităţii de a
opera literară şi ecranizarea ei urmări mesajul audio-vizual
- exersarea ascultării mesajelor orale
1.5. să manifeste curiozitate pentru în diverse situaţii de comunicare, în
mesajul audio-vizual scopul formarii unui comportament
de ascultător activ
- exerciţii de selectare a unor
informaţii, idei, opinii în funcţie de
substanţa mesajelor receptate
2.DEZVOLTAREA CAPACITǍŢII DE EXPRIMARE ARTISTICĂ

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul anului şcolar, elevul va fi Pe parcursul anului şcolar, se

capabil: recomandă următoarele activităţi:

1.6. să povestească justificând şi - situaţii diverse de dialog, povestire ,

explicând întâmplări personale, relatare, explicare a unor situaţii şi
evenimente etc. întâmplări personale sau pe bază de
imagini sau benzi desenate;
- exerciţii de dialog pe teme date;
- simularea de convorbiri telefonice
1.7. să relateze amănunţit sau - povestire în lanţ, intrare în
succint, corent, prin cuvinte comunicare, continuarea
proprii, fără ticuri verbale şi comunicării, previziunea unui final
pauze nejustificate între cuvinte neaşteptat;
şi idei - exerciţii de intervenţie în
1.8. să se exprime natural convorbire
pronunţând corect şi conştient - antrenament pentru exprimarea
articularea cuvintelor şi sunetelor opiniilor şi atitudinilor proprii;
1.9. să aplice în dialog salutul, - antrenament de utilizare a
formulele de politeţe, toleranţă formulelor de adresare, de menţinere
faţă de părerile partenerilor şi de închidere a unui dialog
1.10. să recite expresiv ( conversaţie în grup ).

- exerciţii de exprimare a părerilor şi

sentimentelor personale;
 - compararea şi clasificarea unor
obiecte prezentate în imagini pe baza
unor criterii stabilite de profesor;
- memorarea de poezii şi fragmente
de proză.

2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul anului şcolar, elevul va fi Pe parcursul anului şcolar, se

capabil: recomandă următoarele activităţi:

2.1. să deosebească elementele de - exerciţii de identificare a problemei

ansamblu de cele de detaliu
cadrul textului citit
2.2. să identifice modurile
expunere într-un text epic
procedeele de
2.3. să manifeste curiozitate pentru intenţiei comunicative din spatele
lectură
în principale abordate într-un text literar
(identificarea elementelor descrise şi
de a trăsăturilor obiectelor descrise, într-
şi o descriere, identificarea acţiunilor, a
participanţilor la acţiune, a timpului
şi spaţiului în care se petrec
evenimentele într-o naraţiune;
identificarea ideilor esenţiale dintr-un
anunţ sau dintr-o ştire şi sesizarea
acestora);
- exerciţii de identificare a
 caracteristicilor operelor epice (în
proză sau versuri): naraţiunea la
persoana a III-a şi la
persoana I, subiectul operei literare,
momentele subiectului, timpul şi
spaţiul în naraţiune, autor, narator,
personaj;
- exerciţii de sesizare a rolului
dialogului şi al descrierii într-o
naraţiune; sesizarea rolului descrierii
în realizarea portretului şi a
tabloului;
- observarea rolului dialogului în
caracterizarea personajelor;
- identificarea şi comentarea rolului
figurilor de stil învăţate în diferite
texte;

3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ

 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul anului şcolar, elevul va fi Pe parcursul anului şcolar, se

capabil: recomandă următoarele activităţi:

3.1. să redacteze texte cu destinaţii - exerciţii de recunoaştere a

diverse destinaţiei unui text;
3.2. să utilizeze un lexic - exerciţii de selectare a informaţiei
diversificat, recurgând la solicitate;
categoriile semantice studiate şi - exerciţii de structurare a detaliilor
la mijloacele de îmbogăţire a în jurul ideii principale;
vocabularului - exerciţii de redactare a unor scrisori
3.3. să înlănţuie corect frazele în şi a unor anunţuri;
textul redactat, utilizând corect - Exerciţii de rezumare, în scris, a
semnele ortografice şi de textelor citite; prezentarea unor
punctuaţie informaţii privitoare la realitatea
3.4. să alcătuiască rezumatul unui înconjurătoare;
text literar sau nonliterar - exerciţii de relatare a unor fapte/
întâmplări;
- exerciţii de motivare a opiniei,
pornind de la diverse teme discutate
în clasă/ aprecieri personale
referitoare la textele epice şi lirice
studiate
- exerciţii de povestire a unor texte
narative/filme văzute etc.; exerciţii
de redactare a unor descrieri de tip
tablou şi de tip portret
- exerciţii de valorificare a
posibilităţilor de exprimare nuanţată
oferite de utilizarea sinonimelor, a
antonimelor şi a omonimelor
adecvate în contexte date;
- utilizarea corectă, în propoziţie şi în
frază, a semnelor de punctuaţie
(punctul, virgula, punctul şi virgula,
linia de dialog, linia de pauză) şi a
semnelor ortografice (cratima,
punctul)
- exerciţii de aplicare a topicii
normale în propoziţie şi în frază;
- exerciţii de identificare şi ordonare
a secvenţelor narative dintr-un text
dat, în vederea rezumării acestuia;
- exerciţii de transformare a textului
dialogat în text narativ
- exerciţii de rezumare a textelor
narative
- exerciţii de povestire a unui film, a
unei piese de teatru
VALORI SI ATITUDINI

 Cultivarea placerii de a citi, de a viziona un spectacol de teatru sau de film.

 Stimularea gandirii autonome, reflexive si critice, prin lectura textului sau vizionarea spectacolului.
 Cultivarea sensibilitatii, prin receptarea operei artistice.
 Formarea unor reprezentari culturale privind evolutia si valorile literaturii, teatrului, filmului.

COMPETENTE GENERALE

 Formarea competentelor in domeniul receptarii particularitatilor si limbajului specific in literatura, teatru, film.
 Folosirea instrumentelor de analiza stilistica si structurala a diferitelor modalitati de comunicare artistica.
 Argumentarea, in scris sau oral, a propriilor opinii asupra unui text literar, spectacol de teatru sau film.

COMPETENTE SPECIFICE

 intelegerea fenomenului de diversificare tematica si compozitionala a literaturii, teatrului si cinematografiei;

 cunoasterea principalilor reprezentanti ai literaturii, teatrului , filmului universal si romanesc;
 formarea competentei de a aprecia opera de valoare la nivelul traducerii (sau, acolo unde este posibil, la nivelul
textului original);
 compararea valorilor estetice in evolutia acestora;
 formarea capacitatii de a individualiza opera prin structura, tema, motiv, stilistica si capacitatea de stabili analogii;
 integrarea fenomenul literar in fenomenul cultural-istoric prin conexiuni cu istoria artelor (teatru, cinematograf);
 largirea sferei de interpretare a formelor de comunicare artistica prin nuantare filosofica;
 realizarea transferului de valori estetice, specific literare, din domeniul literar in celelalte arte;
 cunoasterea si intelegerea mesajului operelor literare;
 desprinderea valorilor morale care isi gasesc expresia artistica in acestea;
  sesizarea la fiecare autor a elementelor stilistice proprii;
 integrarea operelor artistice in circuitul valorilor nationale si universale;
 dezvoltarea spiritului interogativ-argumentativ despre viata si lume;
 stabilirea de legaturi tematice si de idei intre operele artistice studiate.

ACTIVITATI DE INVATARE

Pentru formarea si consolidarea competentelor specifice pot fi folosite, individual si in grupuri de lucru, activitati de
invatare asa cum sunt:
• analiza de text/ film/ spectacol de teatru
• comentariul de informatii (stiri, articole, cronici)
• simulare
• jocul de rol
• studiul de caz
• portofoliul
• brainstorming
• redactarea de articole pentru revista scolii etc.

EVALUARE

Modalitatile de evaluare trebuie concepute in stransa legatura cu specificul cursului optional propus. In acest sens se
impune deplasarea de accent de la metodele traditionale de evaluare la strategii de evaluare care sa ofere elevilor
posibilitatea de a demonstra:
• ceea ce stiu (ca ansamblu de cunostinte);
• ceea ce pot sa faca (utilizarea cunostintelor ca instrumente de raportare critica la medii).
In acest context, evaluarea vizeaza:
• elaborarea unor eseuri;
• realizarea unor portofolii pe teme date;
• construirea unor alternative explicative la mesajele receptate;
• dezbaterea unor probleme comunicationale sesizate de elevi;
• observarea sistematica a activitatii si comportamentului elevilor;
• autoevaluarea;
• elaborarea de proiecte pe teme date.
• transpunerea in scena a unei dramatizari de catre micii actori.
 CONŢINUTURILE ÎNVǍŢǍRII

Clasa a VIII-a
Semestrul I– 18 ore
Prezentarea programei si a obiectivelor
I. Nuvela
1.1. Ecranizarea nuvelei Două loturi
1.2. Lectura nuvelei Moara cu noroc
1.3. Vizionarea filmului Moara cu Noroc
1.4. Destinul personajelor de nuvelă
1.5. Lectura nuvelei Dincolo de nisipuri
1.6. Vizionarea ecranizării Dincolo de nisipuri
1.7. Trăsăturile nuvelei
II. Literatura SF
2.2. Vizionarea filmului Eduard – Omul foarfecă
2.3. Literatura SF – literatură de anticipaţie
III. Romanul
3.1. Lectura integrală a romanului Mara
3.2. Vizionarea filmului Mara
3.3. Destinul unei femei

Semestrul I– 17 ore
IV. Romanul
4.1. Lectura integrală a romanului Baltagul
4.2. Vizionarea filmului Baltagul
4.3. Mitul Mioriţei
V. Drama
5.1. Lectura integrală a dramei Năpasta
 5.2. Vizionarea dramatizării Năpasta
5.3. Ana şi Vitoria Lipan – două personaje dramatice
VI. Comedia
6.1. Lectura integrală a comediei O scrisoare pierdută
6.2. Vizionarea dramatizării O scrisoare pierdută
6.3. Personajele de comedie
VII. Personaje istorice în literatura română
7.1. Intocmirea fişelor istorice ale domnitorilor
7.2. Vizionarea filmului Mihai Viteazul
7.3. Vizionarea filmului Ştefan cel Mare
7.4. Vizionarea filmului Vlad Ţepeş
MINISTERUL EDUCATIEI ,CERCETARII SI INOVARII
ARIA CURRICULARA:LIMBA SI COMUNICARE
DISCIPLINA:LITERATURA,TEATRU SI FILM (OPTIONAL)
SCOALA CU CLASELE I-VIII POGONESTI
PROFESOR:PAVALESCU CRISTINA
CLASA: a VIII-a

PLANIFICARE CALENDARISTICA
ANUL SCOLAR 2009/2010

Nr. Unitatea de invatare C.S. Continuturi Nr.de Sapt. Obs.

crt. ore
alocat
Prezentarea programei si a 1 S1
obiectivelor

1. Nuvela 1.2 Ecranizarea nuvelei Două loturi 9 S2-S10

1.3 Lectura nuvelei Moara cu noroc
1.4 Vizionarea filmului Moara cu Noroc
1.5 Destinul personajelor de nuvelă
2.3 Lectura nuvelei Dincolo de
2.4 nisipuri
3.1 Vizionarea ecranizării Dincolo de
3.2 nisipuri
3.3 Trăsăturile nuvelei

2. Literatura SF 2.3 Vizionarea filmului Eduard – 2 S11-

2.2 Omul foarfecă S12
 2.4 Literatura SF – literatură de
3.1 anticipaţie
3.2
3. Romanul 1.2 Lectura integrală a romanului Mara 9 S13-
1.3 Vizionarea filmului Mara S21
1.4 Destinul unei femei
1.5 Lectura integrală a romanului
2.1 Baltagul
2.2 Vizionarea filmului Baltagul
2.3 Mitul Mioriţei
3.1
3.4
4. Drama 1.2 Lectura integrală a dramei Năpasta 4 S22-
1.3 Vizionarea dramatizării Năpasta S25
1.4 Ana şi Vitoria Lipan – două
1.5 personaje dramatice
2.4
2.5
5. Comedia 1.2 Lectura integrală a comediei O 4 S26-
1.3 scrisoare pierdută S29
1.4 Vizionarea dramatizării O
1.5 scrisoare pierdută
1.6 Personajele de comedie
2.3
2.2
3.2
3.3
6. Personaje istorice în 1.2 Intocmirea fişelor istorice ale 6 S30-
literatura română 1.3 domnitorilor S35
1.4 Vizionarea filmului Mihai Viteazul
1.5 Vizionarea filmului Ştefan cel
2.1 Mare
2.2 Vizionarea filmului Vlad Ţepeş
2.3 Ora la dispozitia profesorului
2.4
2.5
MINISTERUL EDUCATIEI ,CERCETARII SI INOVARII
ARIA CURRICULARA:LIMBA SI COMUNICARE
DISCIPLINA: LITERATURA,TEATRU SI FILM
SCOALA CU CLASELE I-VIII POGONESTI
PROFESOR:PAVALESCU CRISTINA
CLASA: a VIII-a

PLANIFICAREA SEMESTRIALA PE UNITATI DE INVATARE

SEMESTRUL I , ANUL SCOLAR 2009/2010

Nr. Unitatea de Detalieri de continut C.S. Activitati de invatare Resurse Mijloace de Nr. Sapt./ Obs
crt. invatare evaluare ore data .
1. Prezentarea Prezentarea programei si -prezentarea programei - -observatia
programei si a a obiectivelor si a planificarii dupa bibliotec sistematica;
obiectivelor care vom desfasura a scolara -evaluarea 1 S1
orele de optional; si reciproca;
-procurarea cartilor personal
necesare din biblioteca a;
scolii;
2. Nuvela Ecranizarea nuvelei 1.1 -realizarea unei piese -camera -joc de rol ; 2 S2-
„Două loturi” de 1.2 filmate; de -observarea S3
I.L.Caragiale 1.3 -exercitii de filmat; sistematica;
1.4 interpretarea a unor -costume -
2.1 roluri; si autoevaluar
2.2 elemente e
 de décor
specifice
piesei;
Lectura nuvelei „Moara 1.2 -exercitii de lecturarea -volumul -observarea 1 S4
cu noroc” de Ioan Slavici 1.3 a nuvelei; nuvelei” sistematica;
1.4 -caracterizarea Moara -portofoliul;
1.5 personajelor; cu
2.1 -exprimarea parerilor noroc”;
2.2 in legatura cu subiectul -fise de
2.3 si cu evenimentele din lucru;
2.4 nuvela;
Vizionarea filmului 2.2 -vizionarea filmului; -DVD-ul -observarea 1 S5
Moara cu Noroc 2.3 -exercitii de stabilire a cu sistematica;
2.4 asemanarilor si filmul; -evaluarea
2.5 diferentelor dintre film -fise de reciproca;
3.1 si carte; lucru;
3.2 -exprimarea parerilor
3.4 cu privire la modul
cum a fost conceput
filmul;
Destinul personajelor 2.2 -exprimarea opiniei -volumul -portofoliul; 2 S6-
de nuvelă 2.3 personale cu privire la nuvelei; -observarea S7
2.4 destinul tragic al -fise de sistematica;
2.5 personajelor; lucru; -evaluarea
3.1 -caracterizarea reciproca;
3.2 personajelor;
-interpretarea artistica a
unui fragment sau
 scene din nuvela;
Lectura nuvelei 1.2 -lecturarea nuvelei -volumul -observarea 1 S8
Dincolo de nisipuri 1.3 “Dincolo de nisipuri ” nuvelei; sistematica;
1.4 de Fanus Neagu -fise de
1.5 lucru;
2.1
2.2
2.3
Vizionarea ecranizării 2.2 -vizionarea ecranizarii -DVD-ul -observarea 1 S9
Dincolo de nisipuri 2.3 nuvelei; cu sistematica;
-stabilirea unor filmul; -portofoliul;
asemanari si deosebiri -jocul de
intre film si carte; rol;
-prezentarea viziunii
personale a
transpunerii scenice a
nuvelei;
Trăsăturile nuvelei 1.2 -definirea nuvelei pe -fise de -portofoliul; 1 S10
1.3 baza caracteristicilor lucru; -evaluarea
1.4 reiesite din cele doua reciproca;
2.1 opera studiate ;
2.2 -stabilirea trasaturilor
2.3 specifice acestei piese;
3. Literatura SF Vizionarea filmului 1.2 -vizionarea filmului -DVD-ul -observarea 1 S11
Eduard – Omul foarfecă 1.3 -povestirea celor cu sistematica;
1.4 vizionate; filmul; -portofoliul;
1.5 -exprimarea parerilor -fise de
 personale in legatura lucru;
cu filmul vizionat;
Literatura SF – 2.3 -definirea literaturii SF; -fise de -portofoliul; 1 S12
literatură de anticipaţie 2.4 -stabilirea lucru; -evaluarea
caracteristicilor reciproca;
generale;
Romanul Lectura integrală a 1.2 -lecturarea romanului ; -volumul -portofoliul; 1 S13
romanului „Mara” de Ioan 1.3 -povestirea acestuia pe romanul -evaluarea
Slavici momentele subiectului; ui; reciproca;
-caracterizarea -fise de -observatia
personajelor; lucru; sistematica;
1.4
1.5
2.1
2.2
2.3
3.1
3.4
Vizionarea filmului 2.1 -vizionarea filmului; -DVD-ul -observarea 2 S14
Mara 2.2 -compararea filmului cu sistematica; S15
2.3 cu cartea si stabilirea filmul; -portofoliul;
3.1 caraceristicelor -fise de
acestuia; lucru;
Destinul unei femei 2.1 -caracterizarea -fise de -portofoliul; 2 S16-
2.2 personajelor principale; lucru; -observarea S17
2.3 -exprimarea parerii in -costume sistematica;
3.1 legatura cu destinul si décor ;
 Marei;
-interpretarea artistica a
unui fragment din
roman ;
Ora la dispozitia 1 S18
profesorului
 PLANIFICAREA SEMESTRIALA PE UNITATI DE INVATARE
SEMESTRUL II , ANUL SCOLAR 2009/2010

Nr. Unitatea de Detalieri de continut C.S. Activitati de invatare Resurse Mijloace de Nr. Sapt./ Obs
crt. invatare evaluare ore data .
1. Romanul Lectura integrală a 2.1 -lecturarea romanului; -volumul -portofoliul; 1 S1
romanului Baltagul 2.2 -povestirea acestuia pe romanul -observarea
2.3 momentele subiectului; ui; sistematica;
3.1 -caracterizarea -fise de -evaluarea
personajelor; lucru; reciproca;
Vizionarea filmului 2.1 -vizionarea filmului; -DVD-ul -portofoliul; 2 S2
Baltagul 2.2 -compararea filmului cu -jocul de S3
2.3 cu cartea si stabilirea filmul; rol;
3.1 asemanarilor si -fise de -observarea
deosebirilor; lucru; sistematica;
-exprimarea parerii
personalecu privire la
ecranizarea romanului;
Mitul Mioriţei 2.1 -lectura baladei; -volumul -portofoliul; 1 S4
2.2 -caracterizarea cu -observarea
2.3 personajelor; balada; Sistematica;
3.1 -expunerea parerilor in -fise de
 legatura cu moartea lucru;
vazuta ca o nunta de
catre ciobanel;
2. Drama Lectura integrală a 1.2 - lecturarea operei; -volumul -portofoliul; 1 S5
dramei Năpasta 1.3 -povestirea acesteia pe operei; -observarea
1.4 momentele subiectului; -fise de sistematica;
1.5 -caracterizarea lucru; -evaluarea
2.4 personajelor; reciproca
2.5
Vizionarea 1.2 -vizionarea filmului; -DVD-ul -portofoliul; 2 S6
dramatizării Năpasta 1.3 -compararea filmului cu -jocul de S7
1.4 cu cartea si stabilirea filmul; rol;
1.5 asemanarilor si -fise de -observarea
2.4 deosebirilor; lucru; sistematica;
2.5 -exprimarea parerii
personale cu privire la
ecranizarea piesei;
Ana şi Vitoria Lipan – 1.2 -caracterizarea in -fise de -portofoliul; 1 S8
două personaje dramatice 1.3 parallel a celor doua lucru; -jocul de
1.4 personaje; rol;
1.5 -exprimarea parerii in -observarea
2.4 legatura cu destinul sistematica
2.5 celor doua personaje
feminine;

3. Comedia Lectura integrală a 1.2 -lecturarea comediei; -volumul -portofoliul; 1 S9

comediei”O scrisoare 1.3 -povestirea acesteiape operei; -observarea
 pierdută” de I.L.Caragiale 1.4 momentele subiectului; -fise de sistematica;
1.5 -caracterizarea lucru; -evaluarea
personajelor; reciproca
Vizionarea dramatizării O -vizionarea filmului; -DVD-ul -portofoliul; 2 S10
scrisoare pierdută 2.3 -compararea filmului cu -jocul de
2.2 cu cartea si stabilirea filmul; rol; S11
3.2 asemanarilor si -fise de -observarea
3.3 deosebirilor; lucru; sistematica;
-exprimarea parerii
personale cu privire la
ecranizarea piesei;
Personajele de comedie 1.2 -caracterizarea -fise de -portofoliul; 1 S12
1.3 personajelor principale; lucru; -observarea
1.4 -compararea acestora sistematica;
1.5 cu alte personaje din
1.6 comediile lui caragiale;
2.3
2.2
3.2
3.3
4. Personaj Intocmirea fişelor 1.2 -realizarea fiselor -carti de --observarea 2 S13
e istorice în istorice ale domnitorilor 1.3 biografice ale istorie; sistematica;
literatura 1.4 domnitorilor; - -portofoliul; S14
română 1.5 -exercitii de stabilire a internetu
trasaturilor acestora pe l
baza fiselor biografice; -volume
de opera
literare
 in care
sunt
prezentat
e
portretel
e
domnitor
ilor;
Vizionarea filmului 1.2 -vizionarea filmului -DVD-ul --observarea 1 S15
Mihai Viteazul 1.3 Mihai Viteazul; cu sistematica;
1.4 -exercitii de expunere a filmul;
2.1 parerilor cu privire la
2.2 personaj;
2.3 -exercitii de comparare
a parerii pe care o au
elevii despre personaj
din operele literare si
din film;
Vizionarea filmului 1.2 -vizionarea filmului -DVD-ul -observarea 1 S16
Ştefan cel Mare 1.4 Stefan cel Mare; cu filmul sistematica;
1.5 -compararea portretului Stefan -evaluarea
2.1 voievodului din film cu cel reciproca;
2.2 portretul care reiese din Mare;
2.4 operele literare si -fise de
2.5 biografii; lucru;
-transpunerea scenica a
unor piese de teatru;
Vizionarea filmului 2.1 -vizionarea filmului -DVD-ul -observarea 1 S17
Vlad Ţepeş 2.2 Vlad Tepes; cu filmul sistematica;
2.3 -compararea portretului Vlad -evaluarea
2.4 voievodului din film cu Tepes; reciproca;
2.5 portretul care reiese din -fise de
operele literare si lucru;
biografii;
-transpunerea scenica a
unor piese de teatru;
 Bibliografie

*** Film critic. Revista de cultura si informatie

cinematografica
Alin Cristea Postmodernismul in cinema, Editura AquaForte, Cluj,
2001
C. Corciovescu, Cinema… un secol si ceva, Editura Curtea Veche, 2003
V. Rapeanu
Calin Caliman Istoria filmului romanesc 1897-2000, Editura Fundatiei
Culturale romane, 2001
Calinescu, G. Studii si conferinte, ESPLA, Bucuresti, 1956
Calinescu, G. Scriitori straini, Ed. pentru literatura universala,
Bucuresti, 1967
Drimba, Ovidiu Teatrul de la origini si pana azi, Ed. Albatros, 1973
Gheorghiu, Mihnea Orientari in literatura straina, ESPLA, Bucuresti, 1958
Gheorghiu, O. Istoria teatrului universal, Ed. Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1960
Jean Louis Leutrat Cinematograful de-a lungul vremii, Editura ALL, 2000
Marian Tutui Istoria filmului romanesc, in Revista filmului romanesc
Pippidi, D.M. Antologie de literatura universala, ESPLA, Bucuresti,
1956
Savel Stiopul Incursiune in istoria filmului romanesc,Editura Antet,
2002
Vianu, Tudor Studii de literatura universala si comparata, Bucuresti,
1963