MINISTERUL EDUCATIEI I CERCETARII coala gimnazial nr.1 Valea Dragului Jud.

Giurgiu CURRICULUM LA DECIZIA SCOLII

Programa scolara Literatura. Teatru. Film 1 ora/ saptamana clasele V-VIII

Prof. Diaconu Eliza

An scolar 2013/2014

Argument Literatura, teatrul si filmul reprezinta forme de comunicare artistica deoarece, asemenea obiectului estetic, sunt destinate n primul rand sa placa. Pentru a-si atinge scopul, fiecare prezinta particularitati care transcend limbajul specific. Modul de preluare a mesajului vizual, auditiv sau audio-vizual impus de tipul de imagine artistica, se defineste n functie de relatia cu dimensiunea temporala a receptarii. Lessing facea o clasificare a artelor, n studiul Laocoon, publicat n 1765, n arte ale succesiunii si arte ale simultaneitatii. Mesajul poetic, realizat n cod verbal, poate fi receptat auditiv, atunci cand este formulat oral, sau vizual, atunci cand este transmis scriptural, cum se ntampla n cazul literaturii. Corelat unei imagini plastice, ca n cazul caligramei, mesajul poetic este destinat exclusiv unei receptari vizuale; dar corelat cu un mesaj melodic, ca n situatia cantecului, este destinat receptarii auditive. Trecand la teatru, mesajul poetic, ca urmare a sincretismului de coduri, capata o structura complexa, complicand totodata problema receptarii: daca mesajul poetic propriu-zis, realizat n cod verbal, este receptat auditiv, mesajele complementare, care intervin prin codurile nonverbale, cum ar fi cel mimic sau kinetic, sunt destinate receptarii vizuale. Vorbim asadar de o receptare audio-vizuala care, ca si n situatia filmului, presupune un alt mod de participare la actul comunicarii. Receptorul devine din cititor, spectator de teatru sau film. Cinematograful, arta sincretica, a facut saltul de la imaginea vizuala statica la imaginea vizuala dinamica. Desfasurarea vizuala a miscarii a facut posibila o perspectiva epica, cinematograful devenind foarte repede o modalitate de a povesti cu ajutorul imaginilor. Noua forma de comunicare a schimbat atat structura mesajului, cat si disponibilitatile enuntului, printro reorganizare a situatiei de comunicare. Enuntul artistic de tipul filmului a devenit un produs colectiv, indirect si instrumental. Cursul de fata isi propune analiza celor trei tipuri de comunicare artistica, intelegerea punctelor de interferenta intre acestea si a modului de transmitere a mesajului sensibil. In egala masura, urmarim cultivarea si dezvoltarea imaginatiei audio-vizuale a copiilor prin oferirea unor proiectii audio-vizuale a operelor literare pe care acestia vor trebui sa le lectureze in prealabil. Consideram, de asemenea ca acest curs optional, prin felul cum este conceput, poate dezvolta dorinta elevilor pentru lectura.

OBIECTIVE CADRU

1. DEZVOLTAREA CAPACITII DE RECEPTATE A MESAJULUI AUDIOVIZUAL 2. DEZVOLTAREA CAPACITII DE EXPRIMARE ARTISTIC 3. DEZVOLTAREA CAPACITII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS 4. DEZVOLTAREA CAPACITII DE EXPRIMARE SCRIS

CLASELE V-VIII OBIECTIVE DE REFERIN I EXEMPLE DE ACTIVITI DE NVARE 1. DEZVOLTAREA CAPACITII DE RECEPTATE A MESAJULUI AUDIO-VIZUAL

Obiective de referin
La sfritul anului colar, elevul va fi capabil:

Exemple de activiti de nvare

Pe parcursul anului colar, se recomand urmtoarele activiti:

s identifice informaiile eseniale dintr-un - exerciii de ascultare a unor mesaje audiomesaj audio-vizual vizuale diverse, cu scopul de a desprinde esenialul i de a exprima acest lucru la s neleag semnificaia global a schimbarea rolului de receptor cu cel de mesajului audio-vizual emitor sa-i concentreze atenia pentru a recepta - participarea la interaciuni n care s mesajele audio-vizuale dovedeasc nelegerea replicilor i capacitatea de continuare a dialogului s depisteze diferenele dintre opera literar - exerciii pentru dezvoltarea ateniei i ecranizarea ei distributive i a capacitii de a urmri mesajul audio-vizual s manifeste curiozitate pentru mesajul - exersarea ascultrii mesajelor orale n audio-vizual diverse situaii de comunicare, n scopul formarii unui comportament de asculttor activ - exerciii de selectare a unor informaii, idei, opinii n funcie de substana mesajelor receptate

1. DEZVOLTAREA CAPACITII DE EXPRIMARE ARTISTIC

Obiective de referin
La sfritul anului colar, elevul va fi capabil:

Exemple de activiti de nvare

Pe parcursul anului colar, se recomand urmtoarele activiti:

s povesteasc justificnd i explicnd - situaii diverse de dialog, povestire , ntmplri personale, evenimente etc. relatare, explicare a unor situaii i ntmplri personale sau pe baz de imagini sau benzi desenate; - exerciii de dialog pe teme date; s relateze amnunit sau succint, corent, - simularea de convorbiri telefonice prin cuvinte proprii, fr ticuri verbale i - povestire n lan, intrare n comunicare, pauze nejustificate ntre cuvinte i idei continuarea comunicrii, previziunea unui s se exprime natural pronunnd corect i final neateptat; contient articularea cuvintelor i sunetelor - exerciii de intervenie n convorbire s aplice n dialog salutul, formulele de - antrenament pentru exprimarea opiniilor politee, toleran fa de prerile i atitudinilor proprii; partenerilor - antrenament de utilizare a formulelor de s recite expresiv adresare, de meninere i de nchidere a unui dialog ( conversaie n grup ). - exerciii de exprimare a prerilor i sentimentelor personale; - compararea i clasificarea unor obiecte prezentate n imagini pe baza unor criterii stabilite de nvtor; - memorarea de poezii i fragmente de proz. 2. DEZVOLTAREA CAPACITII DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS

Obiective de referin
La sfritul anului colar, elevul va fi capabil: s deosebeasc elementele de ansamblu de cele de detaliu n cadrul textului citit s identifice modurile de expunere ntr-un text epic i procedeele de

Exemple de activiti de nvare

Pe parcursul anului colar, se recomand urmtoarele activiti: - exerciii de identificare a problemei principale abordate ntr-un text literar (identificarea elementelor descrise i a trsturilor obiectelor descrise, ntr-o descriere, identificarea aciunilor, a participanilor la aciune, a timpului i spaiului n care se petrec evenimentele ntr-o naraiune; identificarea ideilor eseniale dintr-un anun sau dintr-o tire i sesizarea inteniei comunicative din spatele acestora);

s manifeste curiozitate pentru lectur

- exerciii de identificare a caracteristicilor operelor epice (n proz sau versuri): naraiunea la persoana a III-a i la persoana I, subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul i spaiul n naraiune, autor, narator, personaj; - exerciii de sesizare a rolului dialogului i al descrierii ntr-o naraiune; sesizarea rolului descrierii n realizarea portretului i a tabloului; - observarea rolului dialogului n caracterizarea personajelor; - identificarea i comentarea rolului figurilor de stil nvate n diferite texte; 3. DEZVOLTAREA CAPACITII DE EXPRIMARE SCRIS

Obiective de referin
La sfritul anului colar, elevul va fi capabil: s redacteze texte cu destinaii diverse s utilizeze un lexic diversificat, recurgnd la categoriile semantice studiate i la mijloacele de mbogire a vocabularului s nlnuie corect frazele n textul redactat, utiliznd corect semnele ortografice i de punctuaie s alctuiasc rezumatul unui text literar sau nonliterar

Exemple de activiti de nvare

Pe parcursul anului colar, se recomand urmtoarele activiti: - exerciii de recunoatere a destinaiei unui text; - exerciii de selectare a informaiei solicitate; - exerciii de structurare a detaliilor n jurul ideii principale; - exerciii de redactare a unor scrisori i a unor anunuri; - Exerciii de rezumare, n scris, a textelor citite; prezentarea unor informaii privitoare la realitatea nconjurtoare; - exerciii de relatare a unor fapte/ ntmplri; - exerciii de motivare a opiniei, pornind de la diverse teme discutate n clas/ aprecieri personale referitoare la textele epice i lirice studiate - exerciii de povestire a unor texte narative/filme vzute etc.; exerciii de redactare a unor descrieri de tip tablou i de tip portret - exerciii de valorificare a posibilitilor de exprimare nuanat oferite de utilizarea sinonimelor, a antonimelor i a omonimelor adecvate n contexte date; - utilizarea corect, n propoziie i n fraz, a semnelor de punctuaie (punctul, virgula, punctul i virgula, linia de dialog, linia de

pauz) i a semnelor ortografice (cratima, punctul) - exerciii de aplicare a topicii normale n propoziie i n fraz; - exerciii de identificare i ordonare a secvenelor narative dintr-un text dat, n vederea rezumrii acestuia; - exerciii de transformare a textului dialogat n text narativ - exerciii de rezumare a textelor narative - exerciii de povestire a unui film, a unei piese de teatru

VALORI SI ATITUDINI Cultivarea placerii de a citi, de a viziona un spectacol de teatru sau de film. Stimularea gandirii autonome, reflexive si critice, pin lectura textului sau vizionarea spectacolului. Cultivarea sensibilitatii, prin receptarea operei artistice. Formarea unor reprezentari culturale privind evolutia si valorile literaturii, teatrului, filmului.

COMPETENTE GENERALE Formarea competentelor in domeniul receptarii particularitatilor si limbajului specific in literatura, teatru, film. Folosirea instrumentelor de analiza stilistica si structurala a diferitelor modalitati de comunicare artistica. Argumentarea, in scris sau oral, a propriilor opinii asupra unui text literar, spectacol de teatru sau film.

COMPETENTE SPECIFICE intelegerea fenomenului de diversificare tematica si compozitionala a literaturii, teatrului si cinematografiei; cunoasterea principalilor reprezentanti ai literaturii, teatrului , filmului universal si romanesc; formarea competentei de a aprecia opera de valoare la nivelul traducerii (sau, acolo unde este posibil, la nivelul textului original); compararea valorilor estetice in evolutia acestora; formarea capacitatii de a individualiza opera prin structura, tema, motiv, stilistica si capacitatea de stabili analogii; integrarea fenomenul literar in fenomenul cultural-istoric prin conexiuni cu istoria artelor (teatru, cinematograf); largirea sferei de interpretare a formelor de comunicare artistica prin nuantare filosofica; realizarea transferului de valori estetice, specific literare, din domeniul literar in celelalte arte; cunoasterea si intelegerea mesajului operelor literare; desprinderea valorilor morale care isi gasesc expresia artistica in acestea;

sesizarea la fiecare autor a elementelor stilistice proprii; integrarea operelor artistice in circuitul valorilor nationale si universale; dezvoltarea spiritului interogativ-argumentativ despre viata si lume; stabilirea de legaturi tematice si de idei intre operele artistice studiate.

ACTIVITATI DE INVATARE Pentru formarea si consolidarea competentelor specifice pot fi folosite, individual si in grupuri de lucru, activitati de invatare asa cum sunt: analiza de text/ film/ spectacol de teatru comentariul de informatii (stiri, articole, cronici) simulare jocul de rol studiul de caz portofoliul brainstorming redactarea de articole pentru revista scolii etc. EVALUARE Modalitatile de evaluare trebuie concepute in stransa legatura cu specificul cursului optional propus. In acest sens se impune deplasarea de accent de la metodele traditionale de evaluare la strategii de evaluare care sa ofere elevilor posibilitatea de a demonstra: ceea ce stiu (ca ansamblu de cunostinte); ceea ce pot sa faca (utilizarea cunostintelor ca instrumente de raportare critica la medii). In acest context, evaluarea vizeaza: elaborarea unor eseuri; realizarea unor portofolii pe teme date; construirea unor alternative explicative la mesajele receptate; dezbaterea unor probleme comunicationale sesizate de elevi; observarea sistematica a activitatii si comportamentului elevilor; autoevaluarea; elaborarea de proiecte pe teme date. transpunerea in scena a unei dramatizari de catre micii actori.

CONINUTURILE NVRII

Clasa a V-a Semestrul I 18 ore Prezentarea programei si a obiectivelor I. Momente si schite de I.L. Caragiale Lectura interactiva a schitelor lui I.L. Caragiale. Vizionarea schitelor Bubico, Vizita, Caldura mare Dezbateri pe marginea ecranizarilor vizionate. Dezvoltarea mijloacelor paraverbale. Improvizatia II. Amintiri din copilarie de Ion Creanga Lectura integrala a operei Vizionarea ecranizarii dupa Amintirile lui Creanga Amintirile din copilarie Romanul copilului universal III. Basmul Lectura integrala a 5 basme. Filmul de desen animat Praslea cel voinic si merele de aur Ecranizarea basmului Aleodor Imparat Ecranizarea basmului Sarea in bucate Filmul de desen animat Povestea porcului Trasaturile basmului IV. Snoava Lectura unor snoave avndu-l ca personaj pe Pcal Vizionarea filmului Pcal Pcal omul din popor V. Romanul pentru copii Lectura integral a romanului Cirearii Vizionarea ecranizrii dup romanul Cirearii Romanul cu personaji copii Semestrul II 17 ore VI. Personajul istoric Documentarea selectiv cu privire la viata lui Mihai Viteazul Vizionarea filmului Mihai Viteazul Creionarea portretului eroului istoric VII. Romanul de aventuri Lectura romanului Toate pnzele sus Vizionarea filmului toate pnzele sus Realizarea succesiv a planului de idei i rezumatului VIII. Romanul de aventuri cu personaje imaginare Istoria lui Pinochio Vizionarea filmului Pinochio Realizarea unui portret IX. Romanul de ficiune Vizionarea filmului Fabrica de ciocolat delimitarea realitii de ficiune Evaluare

Clasa a VI-a Semestrul I 18 ore Prezentarea programei si a obiectivelor I. Momente si schite de I.L. Caragiale Lectura interactiva a schitelor lui I.L. Caragiale Vizionarea schitelor Dl. Goe, Un pedagog de scoala noua, Lantul slabiciunilor Dezbateri pe marginea ecranizarilor vizionate Dezvoltarea mijloacelor paraverbale. Improvizatia II. Romanul copilriei 3.1. Lectura integral a Amintirilor din Copilrie de Ion Creang 3.2. Vizionarea filmului Amintiri din copilrie 3.3. Romanul copilului universal III. Romanul universal pentru copii 3.1. Lectura romanului Tom Sawyer 3.2. Vizionarea ecranizrii Tom Sawyer 3.3. Rezumatul romanului 3.4. Lectura romanului Huckleberry Finn 3.5. Vizionarea filmului 3.6. Copilrie aventuroas Semestrul II 17 ore IV. Haiducul personajul baladei 2.1. Lectura baladei Pintea Viteazul 2.2. Vizionarea filmului Pintea Viteazul 2.3. Realizarea portretului haiducului V. Fabula Lectura selectiv a unor fabule Ecranizarea unei fabule cu Toma Caragiu Greierele i Furnica, personajele fabulei universale Dramatizare Greierele i Furnica VI. Romanul de aventuri 5.1. Lectura romanului Toate pnzele sus de Radu Tudoran 5.2. Vizionarea filmului toate pnzele sus 5.3. Realizarea succesiv a planului de idei i rezumatului Evaluare

Clasa a VII-a Semestrul I 18 ore Prezentarea programei si a obiectivelor I. Povestirea n ram Lectura selectiv din 1001 de nopi, aventurile Sheherezadei Ascultarea a dou povestiri Structura povestirii n ram II. Romanul copilriei Lectura integral a Amintirilor din Copilrie de Ion Creang Vizionarea filmului Amintiri din copilrie Romanul copilului universal III. Prietenia a doi scriitori ntocmirea fielor biografice pentru Ion Creang i Mihai Eminescu Vizionarea filmului Un bulgre de hum ntocmirea fielor bibliografice ale celor doi scriitori IV. Personajele istorice in literatura romn Documentarea istoric despre Mihai Viteazul Vizionarea ecranizrii Mihai Viteazul Oglindirea imaginii personajului istoric n literatura romn Semestrul II 17 ore ntocmirea fiei biografice a lui tefan cel Mare Vizionarea filmului tefan cel Mare Ctitoririle marelui domnitor V. Lumea lui Caragiale Lectura integral a nuvelei Dou Loturi Vizionarea ecranizrii Dou Lozuri Destinul personajelor VI. Nuvela istoric Lectura integral a nuvelei Alexandru Lapuneanu Vizionarea ecranizrii Intoarcerea lui Alexandru Lapusneanu Oglindirea adevrului istoric n opera literar VII. Caractere umane n literatur Lectura nuvelei Hagi Tudose Vizionarea dramatizrii Hagi Tudose Lectura romanului Avarul de Moliere Vzionarea filmului Avarul Imaginea avarului n literatura universal

Bibliografie

*** Alin Cristea C. Corciovescu, V. Rapeanu Calin Caliman Calinescu, G. Calinescu, G. Drimba, Ovidiu Gheorghiu, Mihnea Gheorghiu, O. Jean Louis Leutrat Marian Tutui Pippidi, D.M. Savel Stiopul Vianu, Tudor

Film critic. Revista de cultura si informatie cinematografica Postmodernismul in cinema, Editura AquaForte, Cluj, 2001 Cinema un secol si ceva, Editura Curtea Veche, 2003 Istoria filmului romanesc 1897-2000, Editura Fundatiei Culturale romane, 2001 Studii si conferinte, ESPLA, Bucuresti, 1956 Scriitori straini, Ed. pentru literatura universala, Bucuresti, 1967 Teatrul de la origini si pana azi, Ed. Albatros, 1973 Orientari in literatura straina, ESPLA, Bucuresti, 1958 Istoria teatrului universal, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1960 Cinematograful de-a lungul vremii, Editura ALL, 2000 Istoria filmului romanesc, in Revista filmului romanesc Antologie de literatura universala, ESPLA, Bucuresti, 1956 Incursiune in istoria filmului romanesc,Editura Antet, 2002 Studii de literatura universala si comparata, Bucuresti, 1963