Sunteți pe pagina 1din 2

BARIERE IN COMUNICAREA DIDACTICA

Comunicarea poate fi OBSTRUCTIONATA sau doar perturbata de o serie de


FACTORI care se interpun ntre semnificatia intentionata si cea perceputa putnd fi legati
de oricare dintre componentele comunicarii (emitator, mesaj, canal, receptor), sau de
interactiunea lor.
Dintre acestia cei mai importanti sunt :

1. Efectele de statut uneori statutul prea nalt al emitatorului n raport cu receptorul
pot cauza rastalmaciri ale mesajului de catre acesta din urma.
2. Probleme semantice specialistii au tendinta sa foloseasca un jargon
profesional, creznd ca si ceilalti l pot ntelege; persoanele cu statut mai ridicat au tendinta
de a se exprima ntr-un mod mai sofisticat, greu de nteles pentru persoane cu un nivel de
scolarizare scazut.
3. Distorsiuni perceptive cnd receptorul are o imagine despre sine nerealista si este
lipsit de deschidere n comunicare, neputndu-i ntelege pe ceilalti n mod adecvat.
4. Diferente culturale persoane provenite din medii culturale, cu valori, obiceiuri si
simboluri diferite.
5. Alegerea gresita a canalelor sau a momentelor trebuie alese canalele corecte
pentru fiecare informatie si de asemenea si momentul trebuie sa fie bine ales o situatie
urgenta nu are sorti sa fie ndeplinita daca este ceruta la sfritul orelor de program sau la
sfrsitul saptamnii.
6. Lungimea excesiva a canalelor o retea organizationala complicata duce la o
comunicare lenta.

FACTORI FIZICI PERTURBATORI iluminatul necorespunzator, zgomote
parazite, temperaturi excesiv de coborte/ridicate, ticuri, elemente ce distrag atentia
telefon, cafea, ceai etc.

BARIERE UMANE in cadrul unei comunicari eficiente sunt :
- fizice: deficiente verbale, acustice, amplasament, lumina, temperatura, ora din zi,
durata intlnirii, etc.
- semantice: vocabular, gramatica, sintaxa, conotatii emotionale ale unor cuvinte.
- determinate de factori interni: implicare pozitiva (ex: Imi place Ion, deci il ascult);
implicare negativa (ex: Mirela m-a brfit acum 1 an, deci interpretez tot ce spune ca fiind
mpotriva mea).
- frica
- diferentele de perceptie
- concluzii grabite
- lipsa de cunoastere
- lipsa de interes (una din cele mai mari bariere ce trebuiesc depasite este lipsa de
interes a interlocutorului fata de mesajul emitatorului).
- emotii (emotia puternica este raspunzatoare de blocarea aproape completa a
comunicarii).
- blocajul psihic
- tracul

Blocajele de comunicare, sau distorsiunea informaiei se pot produce atunci cnd:
emitorul (profesorul) nu stpnete coninutul mesajului didactic transmis;
acesta nu este expus clar, inteligibil i sistematizat;
emitorul vorbete prea ncet, prea tare sau prea repede;
nu prezint la nceput scopul mesajului i nu creeaz motivaii pentru a trezi
interesul pentru comunicare;
emitorul nu sincronizeaz diferitele tipuri de comunicare (verbal, paraverbal,
nonverbal, vizual etc.);
mesajul transmis nu corespunde cu interesele elevilor sau cu problemele ce le au de
rezolvat;
mesajul didactic este prea cunoscut sau prea abstract i nu trezete interes,
producnd plictiseal;
comunicarea este numai unidirecional, producnd pasivitate;
elevii nu sunt angajai n comunicare prin dialog sau prin ntrebri retorice;
eficiena comunicrii este blocat si de fondul stresant creat de emitor (plictiseal,
oboseal, nerbdare, teama de a nu grei n expunere etc.);
elevii nu au cunotinele necesare pentru a inelege mesajul didactic sau acestea nu
au fost fixate temeinic i ca urmare se produc interferene.



Intre obstacolele ce apar mai frecvent n comunicarea didactic, menionm:
suprancrcarea (determinat de criza de timp, dar i de dorina unor profesori de a
nu omite lucruri importante);
utilizarea unui limbaj ncifrat, inaccesibil (sau greu accesibil) elevilor; dozarea
neuniform, n timp, a materialului de predat;
starea de oboseal a elevilor /studenilor sau indispoziia profesorului; climatul
tensionat sau zgomotos.

Pentru perfectionarea comunicrii didactice, este necesar cunoaterea respectarea
unor reguli de ctre profesori, ntre care menionm:
vorbirea corect, deschis i direct (care previne sau reduce distorsiunea
mesajelor);
ncurajarea feedback-ului din partea elevilor (pentru a cunoate n ce msur
mesajele transmise au fost corect recepionate i nelese);
ascultarea atent, rbdtoare i ncurajatoare a mesajelor primite din partea elevilor,
concomitent cu efortul de a nelege exact sensul acestor mesaje;
folosirea mai multor forme de comunicare didactic pentru acelai tip de mesaje (de
regul, oral i vizual, concomitent);
repetarea mesajelor mai complexe