Sunteți pe pagina 1din 4

Determinarea rezistivitatilor de volum si de suprafata ale

materialelor electrizolante
1. Chestiuni de studiat
Se vor determina rezistivitatile de volum si de suprafata ale unor
materiale electroizolante sub forma de placi.
2. Materiale utilizate:
1- Sticlotextolit 6- Textolit
2- Pertinax 7- Izolatie mixta
3- P! plastificat "- #icanita
$- P! neplastificat %- Poliamida n&lon
'- Prespan
3. Modul de experimentare:
Se trece comutatorul (
2
pe pozitia a in vederea determinarii
rezistivitatii de volum . Se aplica tensiunea de incercare de '))!.
*a masurarea rezistentelor+ citirea valorilor indicate de aparate se face
dupa un interval de timp ,bine precizat - de la aplicarea tensiunii+ deoarece
imediat dupa aplicarea tensiunii curentul din epruveta scade asimptotic
datorita unui curent anormal+ de absorbtie+ datorita polarizarii dielectricului+
prezentei sarcinii spatiale+ etc. .stfel dupa un minut de la aplicarea tensiunii
,cand in /eneral valoarea curentului nu difera cu 1)0 de valoarea de re/im
stationar- se va masura curentul I
v
in functie de care se va determina
rezistivitatea de volum astfel12
S3 suprafata electrodului e
1
4
d3/rosimea placii de material4
v
v
V
R
I
U
R =
d
S
R
V V
=
5
p
31))6 ,rezistenta de protectie-
I
v
3curentul masurat4
73tensiunea4
Se deconecteaza tensiunea de alimentare de la pupitru+ apoi se
descarca bateria de condensatoare pana cand volmetru indica o tensiune nula
la bornele circuitului+ apoi se trece comutatorul (
2
pe pozitia b in vederea
determinarii de suprafata.
Se aplica tensiunea de incercare de '))! si dupa un minut se masoara
I
t
in functie de care se determina rezistivitatea de suprafata+ astfel 4
P3lun/imea medie a coloanei circulare dintre electrozii e
1
si e
3
4
/3dinstanta dintre electrozii e
1
si e
3
.
4. Montajul utilizat:
S- sursa stabilizata in curent continuu4
!- voltmetru4
(
1
si (
2
8 comutatoare4
. 8 ampermetru4
e
1
+ e
2
si e
3
8 electrozi4
# - materialul dintre electrozi4
V
t
t
R
I
U
R =
t V
t V
s
R R
R R
R

=
g
P
R
S S
=
5. a!el de date si rezultate :
#aterial d9mm: 79!: I!9.: 5!9: !9#: It9.: 5t9: s9:
Sticlotextolit 1.6 ')) ).7;1)
-%
71$.3;1)
%
1.16;1)
12
$.$;1)
-%
113.6;1)
%
16.";1)
12
Pertinax ).6 ')) 3.1';1)
-%
1'".73;1)
%
66).'";1)
%
%.2';1)
-%
'$.)';1)
%
27.1;1)
12
P! plastificat )." ')) ).";1)
-6
62$."%;1)
6
2;1)
%
1.$;1)
-6
37.$";1)
7
2.$;1)
12
P! neplastificat 1.$ ')) ".';1)
-%
'"."2;1)
%
1)$.7;1)
%
%.%;1)
-%
').';1)
%
'3.2;1)
12
Textolit 1.' ')) ).$;1)
-6
1.2';1)
%
2.1;1)
%
).';1)
-6
1;1)
%
).66;1)
12
Izolatie mixta ).2 ')) 12';1)
-%
$;1)
%
');1)
%
1.';1)
-6
).33;1)
%
).36;1)
12
#icanita ).3 ')) $.2;1)
-%
11%.)$;1)
%
%%1.6;1)
%
6.%;1)
-%
72.$6;1)
%
11.71;1)
12
Poliamida n&lon 1.6 ')) ).$;1)
-%
1.2';1)
12
1.%';1)
12
).7;1)
-%
71$.3;1)
%
).2;1)
1'
Prespan 1.1 ')) ).'%;1)
-6
"$7.$';1)
6
1.%2;1)
%
2.)';1)
-6
).2$;1)
%
6;1)
1)
<xemplu de calcul la "zolatie mixta 2
5
!
3
V
I
U
- 5
P
3
%
1) ; 12'
'))

- 11);1)
3
3 $;1)
%
=
>
!
3 5
!
;
d
S
S 3
$
;
2
1
D
3
$
1) ; $ . '6 ; 1$ . 3
6 2
3 2$%7.)';1)
-6
m
2
>
!
3 $;1)
%
;
3
3
1) ; 2 . )
1) ; $%7 . 2

3 ');1)
%
=m
5
t
3
t
I
U
- 5
P
3
6
1) ; ' . 1
'))

- 11);1)
3
3 ).33;1)
%
=
5
S
3
t V
t V
R R
R R

;
3
33 . ) $
33 . ) ; $

;1)
%
3 ).3';1)
%

=
>
!
3 5
S
;
g
P
/ 3
2
1 3
int
D D
3
2
$ . '6 ; 1 . 7)
3 6."' mm

#. $!servatii si concluzii :
#.1. lasificarea din punct de vedere al rezistivitatii de volum 2
% poliamida n&lon
% sticlotextolit
% micanita
% pertinax
% pcv neplastificat
% izolatie mixta
% textolit
% pcv plastificat
% prespan
el mai bun isolator este poliamida n&lon iar cel mai prost material
isolator este prespanul.
&.1. lasificarea din punct de vedere al rezistivitatii de suprafata 2
- poliamida n&lon
- pcv neplstificat
- pertinax
- sticlotextolit
- micanita
- textolit
- izolatie mixta
- prespan
- pcv plastificat
el mai bun isolator este poliamida n&lon iar+ cel mai prost material
isolator este pcv plastificat.

S-ar putea să vă placă și