Deteriorarea prin oboseala (Partea 1) Notiuni de baza 5.

Deteriorarea prin oboseala (Partea 1) Notiuni de baza

Oboseala produce deterioararea mecanica predominanta dintre mecanismele fizice de deterioarare. Aceasta a produs ruperea spitelor de la bicicleta mea si zgomotul rulmentilor de la ferastrau. Este o solicitare variabila in functie de tipul piesei supuse, producand cel putin 80%(eventual 90%) din totalul deteriorarilor mecanice. Prin definitie, deterioararea la suprasarcina are loc in timpul solicitarii la sarcini egale sau mai mari decat limita de curgere a materialului. Deteriorarea prin oboseala apare in general la solicitari mai mici decat cea care provoaca deformarea si sunt necesare mai multe cicluri de solicitari pentru initierea si propagarea fisurilor. Cand se produce o deteriorare prin suprasarcina, inspectia deteriorarii indica directia fortei aplicate, viteza la care a fost aplicata si daca solicitarea care a produs deteriorarea a fost aplicata in milisecunde sau inaintea cedarii piesei. In contrast, fenomenul care a produs deteriorarea la un numar mare de cicluri putea fi aplicat initial de o suta de mii de ori, un million sau 20 de milioane de solicitari. Din fericire, inspectia atenta a piesei si zona fetelor de rupere, poate indica sarcina relativa, directia si uniformitatea aplicarii acesteia, chiar daca concentratia tensiunii are o parte importanta din multitudinea de date legate de cauze. Categoriile deteriorarilor prin oboseala Nu exista definitii pentru categoriile deteriorarilor prin oboseala, dar sunt folosite trei clasificari: 1. Oboseala la un numar mare de cicluri de solicitare peste 10000 de cicluri de solicitare pana la distrugere. Acestea reprezinta mai mult de 90 % din totalul deteriorarilor prin oboseala si sunt mai frecvente decat oricare din celelalte categorii. Numarul mare de cicluri de solicitare la deteriorarea prin oboseala are intre 100000 de cicluri pana la multe milioane de cicluri de la aplicarea fortei initiale pana la ruperea finala. 2. Oboseala la un numar mic de cicluri de solicitare cand deteriorarea prin oboseala are loc in mai putin de 10000 , dar mai mult de 25 de cicluri de solicitare de la aplicarea fortei la distrugere. In general acestea nu sunt des intalnite la echipamentele industriale si conform diagramei S-N din figura 5.1, se observa ca implica tensiuni mai mari decat la ciclurile cu numar mare de solicitare. 3. Oboseala la un numar foarte mic de cicluri de solicitare(VLCF). Un lucru interesant despre oboseala la cicluri mari si mici este ca deformatia plastica nu este vizibila pana cand piesa cedeaza si este examinata. Putem intalni o deformare a ultimului filet de pe un surub deterioarat fara a exista o deformare vizibila a acestuia. Deterioarari VLCF: a) La doar cateva aplicari ale tensiunii, de obicei mai mult de 10, de la initierea fisurii pana la ruperea finala. b) Arata deformatii vizibile in cazul materialelor ductile. c) Indica daca forta aplicata a fost oarecum mai mica decat cea care ar cauza o supraincarcare. d) Nu sunt des intalnite in echipamentele industriale, dar sunt intalnite mai des decat oboseala la un numar mic de cicluri de solicitare.

Deteriorarea prin oboseala (Partea 1) Notiuni de baza

Figura 5.1 Diagrama S/N care indic zonele pentru numar mare si mic de cicluri de solicitare prin oboseala. (VLCF ar fi in partea stng a diagramei). Deteriorarea prin oboseala nu poate aprea dintr-o solicitare de compresiune. Pentru ca oboseala s apara, piesa trebuie sa fie supusa periodic la o tensiune de intindere urmata de relaxare, si acest ciclu sa se repete de multe ori. Cat dureaz ca o fisura de oboseala s creasc intr-un un arbore sau bolt? Unele situaii cu incarcari puternice au rezistat la cateva sarcini aplicate, iar altele au progresat lent in ani. Cu toate acestea unele perspective sunt: o dat ce o fisura de oboseala devine suficient de mare pentru a fi uor de vzut cu ochiul liber (mai mult de 0,5 mm [0.020 in.]), ntotdeauna creste perpendicular pe planul de tensiune maxima. Aceast caracteristic este de nepreuit pentru capacitatea sa de a indica sursa de solicitare care a cauzat deteriorarea. Cele mai multe deteriorari prin oboseala le-am vzut pe componente cum ar fi pompe i arbori motori, care au avut nevoie de mai puin de 10,000,000 de cicluri totale de la inceput pana la ruperea finala, dar au existat si unele care au rezistat mai mult. Sub sarcini usoare si variabile, mai ales atunci cnd coroziunea este prezenta, nu este neobinuit sa vedem fisuri ce se propaga prin suprafata la 40-50 de milioane de cicluri. (Coroziunea joac un rol semnificativ deoarece reduce continuu puterea de deteriorare a materialului i dac o sarcin ciclica este prezenta, o fisura va aparea chiar sub sarcini foarte mici. Acest lucru intr-o situaie n care exist o incubaie lung nainte de a ncepe fisura i apoi o cretere extrem de lent a fisurii, propagarea fisurii in cicluri de solicitare este infinit mica.) Oboseala sau variatiile de sarcin adesea complica diagnosticul deteriorarilor prin oboseala. De exemplu, ntr-o main care vede diferite sarcini, cum ar fi un arbore care se roteste cu 100 rot/min, are pana la 144.000 de cicluri de oboseala pe zi. Dar dac acesta este puternic ncrcat 10% din timp, iar restul de timp ncrcarea este foarte usoara, se observa de fapt 14,400 de cicluri semnificative de tensiune pe zi. nainte de a ne implica in analiza deteriorarilor prin oboseal, ar fi o idee bun sa intelegem mai bine urmtoarele concepte: conceptul de concentrator de tensiune din cauza importantei intr-un procent foarte ridicat a deteriorarilor prin oboseala efectul pe care metalurgia il are la originile fisurilor prin oboseala.
2

Deteriorarea prin oboseala (Partea 1) Notiuni de baza

Figura 5.2 O seciune transversal a unui arbore supus sarcinii de oboseala. CONCENTRATORII DE TENSIUNE Concentratorii de tensiune sau gradientii de tensiune sunt caracteristici care multiplica tensiunea locala. De fapt, din cauza unor schimbari n forma sau in metalurgie, solicitarea efectiva n zona imediat din concentratorul de tensiune a crescut foarte mult. In figura 5.2 se prezint un arbore, iar diagrama urmtoare listeaz zonele cu coeficienti de concentrare de tensiune cauzati de schimbarea de forma. Aceasta tensiune ridicata apare pe suprafaa arborelui in partea superioara a punctului B i ntr-o analiz inginereasca a arborelui, campul de tensiune in punctul A ar fi multiplicat cu factorul de concentrare a tensiunii pentru a obine solicitarea reala in punctul B.

Comentnd coeficientii de concentrare a tensiunii pentru figura 5.2: 1. Uzual simbolul utilizat pentru factorul de concentrare a tensiunii este Kt. 2. Exist diferene substaniale intre factorii de concentrare a tensiunii pentru sarcinile de intindere, torsiune i incovoiere. Cauza este ca volumul arborelui la solicitare se modifica, in functie de modul in care tensiunea este aplicata. De exemplu, prin intindere, sectiunea transversala a intregului arbore in B are solicitare egala. Cu toate acestea, daca solicitarea de torsiune s-ar aplica piesei, numai fibrele exterioare ar avea tensiune maxima. 3. Concentratorii de tensiune pot fi usor calculati de majoritatea programelor de analiza cu element finit. Cu toate acestea, documentatia completa a fost realizata de R.E. Peterson, un

Deteriorarea prin oboseala (Partea 1) Notiuni de baza

inginer din Westinghouse, care intreaga sa viata a interpretat date despre factorii de concentrare a tensiunii pentru diverse geometrii ale componentelor. 4. Un punct interesant de studiu este variatia factorului efectiv de concentrare a tensiunii in vrful fisurii n funcie de lungimea fisurii i proprietile materialului, dar am vzut date care confirma c n unele materiale comune poate fi la fel de mare ca 25. Unele dintre locurile comune pentru problemele datorate concentratorilor de tensiune sunt: treptele sau canelurile la arbori suduri n zona de tensiune a unei componente guri n componente locurile cu caneluri i pene pe un bolt, trecerea la sectiunile filetate asamblare prin fixare a componentelor cu colturi ascutite suprafee aproximativ perpendiculare pe cmpul de tensiune. MODIFICARI DE STRUCTURA CAUZATE DE OBOSEALA LA UN NUMAR MARE DE CICLURI DE SOLICITARE Continuand incercarea noastra de a intelege cat mai bine cum si de ce apar deteriorarile prin oboseala la un numar mare de cicluri de solicitare, o buna intelegere a metalurgiei componentelor ar fi de ajutor. Figura 5.3 este o schi care afieaz suprafaa unei bucati de metal i structura atomic a acesteia. n mod ideal, ar fi un singur cristal perfect cu o structur uniform extinsa spre margini, dar, n realitate, exist mai multe cristale i n interiorul fiecaruia sunt un numr de grune cristaline. Din pcate, n grune exista un numr imens de dislocatii, i aceste neregularitati sunt punctele slabe din structura. Cand un metal este supus n mod repetat la solicitari, dislocrile treptate se propaga prin structura pana la limita grunilor. Cu cat materialul este solicitat, cu atat mai multe dislocatii apar si prin miscarea acestora rezulta punctele slabe. La un numar continuu de cicluri de solicitare punctul slab devine microfisura, care n cele din urm se propag n structura. Propagarea fisurii porneste lent si creste progresiv pana cand piesa cedeaza. In figura 5.4 este schia de baza a unei deteriorari prin oboseala ce prezinta o fisura de la initiere si propagare lenta in zona de tensiune, pana la ruperea finala. In acel punct, rata de cretere a fisurii se modifica de la o miime dintr-un inch pe ciclu de solicitare pana la mii de picioare pe secund i piesa cedeaza (Echivalentul n Sistemul Internaional al unui picior: 1 ft = 304,8 mm = 30,48 cm = 3,048 dm = 0,3048 m, 12 inches). DIAGNOSTICAREA UNEI DETERIORARI PRIN OBOSEALA LA UN NUMAR MARE DE CICLURI DE SOLICITARE In urmatoarea sectiune cele mai multe desene si fotografii sunt de la deterioararile arborilor, dar tehnicile de diagnosticare mentionate pot fi folosite pentru toate deterioararile prin oboseala.

Deteriorarea prin oboseala (Partea 1) Notiuni de baza

Figura 5.3 Sectiunea transversal a cristalelor de metal care arat o dislocare n structura.

Figura 5.4 Vedere plan de baza la cedarea prin oboseala de incovoiere. Analizand fisura din figura 5.4, definind zonele si caracteristicile, se pot observa urmatoarele: Originea acesta este punctul unde s-a initiat fisura de oboseala si este zona cea mai veche si lucioasa din sectiunea piesei rupte. De acolo, fisura se propaga incet in zona de tensiune, avansand lent la fiecare ciclu de solicitare. Din cauza creterii lente a fisurii, aceast zon de tensiune este relativ lucioasa, i un indiciu legat de durata de viata a fisurii este netezimea zonei de tensiune. Este necesara o examinare atenta a dimensiunilor grunilor din material, netezimea suprafetei, propagarea fisurii de oboseala si durata de viata pana la ruperea finala.

Deteriorarea prin oboseala (Partea 1) Notiuni de baza

Dac sarcina ciclica nu este constanta in timpul propagarii fisurii, rata de crestere si aspectul suprafetei se va modifica, si rezultatul modificarilor de sarcina se vor reflecta prin urmele progresive. Sunt o detaliere a modificarilor de sarcina din ciclu de viata a fisurii. Mark= semne / defecte/ zona Caracteristica ce descrie propagarea fisurii in piesa, dupa parerea nostra, este exact termenul de urma progresiva. Cnd sarcina aplicata piesei devine mai mare dect rezistenta ramasa, piesa se rupe brusc in zona de rupere instantanee(cedare rapida IZ). n ruperea finala, distrugerea poate fi ductila, dar n cele mai multe cazuri (probabil mai mult de 95% din cazuri n echipamentele industriale), zona de rupere instantanee este o cedare fragila i suprafaa este rugoasa(cu asperitati, aspect grunos) i cristalin n aparen. O indicatie valoroasa este c dimensiunea zonei de rupere instantanee indica tensiunea n momentul ruperii final. URMELE PROGRESIVE - NOTIUNI DE BAZA Urmele progresive ne spun cum s-a propagat fisura si reprezinta un instrument valoros pentru a intelege ce s-a intamplat n durata de viata a deteriorarii. In urmtoarele paragrafe se vor prezenta notiunile de baza, dar vom revizui subiectul urmelor progresive de mai multe ori in acest capitol. Pentru a nelege modul n care o urma progresiva se dezvolta, se vizualizeaza progresul fisurii in piesa. Fisura creste lent cu fiecare ciclu de solicitare, dar dac magnitudinea tensiunii scade, progresul fisurii se opreste, chiar dac piesa este ncrcata ciclic. Mai trziu, cnd sarcina crete din nou, se reia progresul fisurii. Aceast perioad descrisa de lipsa propagarii fisurii se observa in aspectul supafetei si se numeste urma progresiva. Deterioararile prin oboseala sunt cauzate de solicitarile ciclice, dar daca nu exista schimbari in intervalul solicitarilor, nu vor exista urme progresive. De exemplu, dac ampermetru de la un motor de pompa indic faptul c ncrcarea este stabil, fr modificri, nu vor fi schimbri drastice n ritmul de cretere a fisurii i fr urme progresive pe suprafata rupturii. Dar dac ampermetru (i nivelul de solicitare) variaz pe scar larg, fisura ar creste alternativ, rapid i lent, i ar fi o serie de urme progresive care ar arta o contabilizare a numarului de variatii. Exist momente cnd aceste urme pot fi urmrite pana la anumite evenimente din istoria de operare a masinii, oferind o mai bun nelegere despre cand si cum s-a dezvoltat deteriorarea. ntr-un exemplu, ne-am uitat la un arbore de compresor de 25 de cm [10-inch] care a avut trei urme progresive distincte de peste 0.5 cm [1\/4 inch], n timp ce restul suprafetei este neteda. Proprietarul a avut posibilitatea de a urmri aceste urme progresive inapoi catre la sursa deteriorarii, fiind un proces deranjant care pune unitatea ntr-o stare de suprasolicitare. Mai mult, atunci cnd analizam fortele de rupere si propagarea fisurii, cunostintele din mecanica ruperii se dovedesc a fi de ajutor. De exemplu, n aplicaiile la un numar mare de cicluri de solicitare, urmele progresive rezulta din variatiile din zona plastica, in varful fisurii, in timpul schimbarilor din domeniul de tensiune si daca rezistenta fisurii materialului este cunoscuta, poate fi calculata tensiunea exacta in timpul deteriorarii finale din dimensiunea lui IZ. Pe lng procesul menionat mai devreme, exista un al doilea mecanism care genereaz urmele progresive. n funcie de tensiunea de pe arbore i de proprietile materialelor, n etapele finale din timpul de viata a fisurii (eventual ultima sut de cicluri de oboseala) sunt momente cnd fisura creste cu o distanta vizibila cu fiecare ciclu de oboseala,
6

Deteriorarea prin oboseala (Partea 1) Notiuni de baza

rezultnd o serie de urme progresive nainte de deteriorarea finala, aa cum se arat n fotografia 5.1. Acesta este un arbore de 10 cm (4 inch) de la un ofer de troleibuz dintr-o fabric de oel. O analiz atent a artat ca initierea fisurii a fost intr-o zona cu frecare invecinata cu pana. Aceasta a crescut lent de-a lungul suprafetei rupte a piesei i apoi urmele progresive au nceput aproximativ in zona evidentiata prin sgei. Aceste semne de progresie sunt, de asemenea, striatii de oboseala si arat creterea fisurii n ultimele cicluri. (n plus, IZ mic arat c arborele a fost foarte uor ncrcat n timpul deterioararii finale.) Exista o confuzie ntre urmele progresive i striatiile de oboseala. Striatiile de oboseala arata fiecare ciclu de tensiune experimentat de piesa i pentru poriunea de ruptura de la varful sagetilor sunt, de obicei, vizibile doar sub lupa, iar urmele progresive sunt vizibile cu ochiul liber. Striatiile de oboseal, aa cum se vede n figura 5.5, se afl ntre urmele progresive.

Foto 5.1 Aceasta deteriorare prin oboseal a nceput la canalul de pana. Suprafata rupturii este relativ neteda pana la terminarea celor doua sageti. De acolo pana la ruperea finala urmele progresive sunt usor vizibile.

Figura 5.5 Urmele progresive sunt caracteristici vizibile pe suprafata rupturii, striatiile sunt, n general, vizibile sub lupa.
7

Deteriorarea prin oboseala (Partea 1) Notiuni de baza

n unele aliaje precum aluminiu, sunt relativ uor de vizualizat ntruct n alte aliaje cum ar fi cele din oel inoxidabil, sunt aproape imposibil de gsit chiar i cu un microscop. (Ar trebui s repetm c urmele progresive menionate n paragraful anterior, cele care apar n ultima sut de cicluri nainte de deteriorarea finala ar trebui, de asemenea, considerate striatii de oboseala.) Dac exist o nevoie real de a nelege ct timp s-a scurs de la initierea fisurii pana la deteriorarea finala, o tehnic comun este de a privi suprafata rupturii folosind un microscop performat, de obicei, ntre 500 i 3000 X, i de o scanare lenta pe suprafata rupturii. Atunci cnd striatiile de oboseala sunt gsite n mai multe zone, rata de cretere a fisurii n aceste zone este calculat i integrata pe suprafaa ntregii rupturi, permitand o aproximare rezonabila a ratei de cretere i a timpului de la iniierea fisurii pana la deteriorarea finala. PROPAGAREA FISURILOR SI INTELEGEREA SURSELOR DE TENSIUNE INCOVOIERE ROTATIVA vs. INCOVOIERE PLANA. Din fericire din punctul de vedere al diagnosticului, exist o diferen substanial n aparen ntre distrugerea la incovoiere plana i distrugerea la incovoiere rotativa. In distrugerea la incovoiere plana, cum ar avea loc la incovoierea unidirectionala de la o foaie de arc sau la o placa de scufundari(trambulina de piscina), fisura se propaga dupa cum se observa in figura 5.4. Cu toate acestea, dac exist incovoiere rotativa, fisura se propaga asimetric i suprafata rupturii va arata ca cea prezentat n figura 5.6. Un exemplu de oboseala ciclica cauzata de o sarcin de incovoiere rotativa poate fi la arborele unui motor cu curea de actionare sau la un reductor cu transmisie prin lant. Vizualizand arborele intre incarcare si prima incovoiere, observam ca pe masura ce arborele se roteste, solicitarea variaza in fiecare punct de pe suprafata arborelui, primul fiind de compresiune, si o jumatate de rotatie mai tarziu de intindere. Aceast intindere si compresiune ciclica, va rezulta n deplasarea dizlocarilor ce contribuie la initierea fisurii de oboseala.

Figura 5.6 Ruperea prin incovoiere rotativa, bisectoarei zonei de rupere instantanee nu indic originea.

Deteriorarea prin oboseala (Partea 1) Notiuni de baza

O comparaie ntre aceste dou rupturi arat c: 1. La deterioararea prin incovoiere plana, figura 5.4, bisectoarea din IZ indica originea fisurii. Dar la deterioararea prin incovoiere rotativa(figura 5.6), datorit schimbrilor n distribuia tensiunii pe masura ce arborele se roteste, fisura se propaga inegal si bisectoarea nu indica originea fisurii. (Acest unghi este indicat ca 15 dar va varia n funcie de miscarea de rotatie relativa si de sarcina de incovoiere plana. De exemplu, dac exist o component mare a sarcinii de oboseala la incovoiere plana si o componenta mica a sarcinii de incovoiere rotativa, unghiul va fi aproape de 0.) 2. Ca urmare a creterii inegale a fisurii, este posibil s spunem direcia componentei de rotatie. 3. In cazul n care vor exista urme progresive, acestea vor reflecta propagarea fisurii i vor crete inegal. Exist un numr aproape infinit de variatii n aspectul deteriorarilor prin oboseala. Dar vom ncepe cu o serie de exemple de baz i vom introduce treptat mai multe incertitudini n procedurile de diagnosticare. Mai jos sunt dou fotografii cu suprafata rupturii. Fotografia 5.2 arata o poriune din zona de oboseala care este, n esen, o deterioarare prin incovoiere plana. Este evidenta originea fisurii datorita urmelor progresive ce cresc pe arbore. De asemenea, schimbare de rugozitate a suprafeei este unul dintre instrumentele importante pentru identificarea deteriorarilor prin oboseala, adic, pe masura ce se propaga fisura in arbore, suprafaa devine progresiv mai dura datorita ratei de cretere a fisurii. De fapt, a fost un arbore de agitator rotativ i o inspecie atent arat c urmele de progresie sunt usor n cretere pe o parte decat pe alt parte, pentru c a fost o component mica a solicitarii de incovoiere rotativa ce a afectat arborele. Fotografia 5.3 este o vizualizare a unei deteriorari prin incovoiere rotativa. Inspecia a aratat c: 1. Urmarind urmele progresive, se observa ca initierea fisurii a inceput in coltul din stanga sus a canalului de pana. 2. Urmele progresive s-au propagat inegal in arbore si bisectoarea din IZ nu indica originea fisurii. 3. Arborele a fost rotit n sensul acelor de ceasornic. 4. Multe urme progresive arat c au existat un numr mare de modificri de solicitare in arbore. Spunem c arborele a fost rotit in sensul acelor de ceasornic si este dificil de explicat de ce fisura se propaga inegal, dar este uor de vizualizat cu un experiment simplu.

Deteriorarea prin oboseala (Partea 1) Notiuni de baza

Foto 5.2 Deteriorare prin oboseala cu originea evidenta i o serie de urme progresive bine definite.

Foto 5.3 Urmele progresive arata ca deteriorarea a nceput la colul din stnga sus a canalului de pana, dar zona de rupere instantanee nu indica originea fisurii, aratand cauza: incovoierea rotativa. Se ia o teava laminata sau ceva similar si se roteste cu mainile in acelasi mod in care s-ar roti arborele in functiune. Apoi, marcati o fisura n centrul sectiunii arborelui i perpendicular pe axa lung. Apoi vizualizati tensiunea de incovoiere in fisura arborelui in timp ce se roteste. Se observa cum pe masura ce arborele se roteste i fisura simulata se rotete n perspectiva, fisura ar avea un efect redus asupra solicitarii n jumatate de arbore. Dar pe masura ce arborele se roteste, efectul creste substantial. Acelai experiment putea fi efectuat cu un traductor(marca tensometrica) pentru a arata exact cum sarcina de rotatie a fisurii arborelui creste inegal.

10

Deteriorarea prin oboseala (Partea 1) Notiuni de baza

ntotdeauna priviti deteriorarea i cutai urmele progresive sau alte indicii la arborele in rotaie. Pompele centrifuge vor pompa i ventilatoarele cu infasurare in colivie de veverita(in scurtcircuit) vor sufla aer, chiar dac se rotesc n direcia greit, i ansa de a conecta motorul electric in sensul de rotaie corect este de 50%. Am vzut multe deteriorari n cazul n care operatorii sau personalul de ntreinere au crezut c aceasta a fost n direcia bun dar niciodat verificat atent. ntr-un caz, o instalatie a trecut prin 5 ani de probleme de performan cu un sistem de tratare a aerului. Apoi, am fost chemat sa echilibrez ventilatorul pentru a reduce vibraiile i atunci cnd tehnicianul nostru a spus ca functiona n direcia greit, au spus: "Nu poate fi! Nimeni nu a lucrat pe ea de 5 ani!" Suportul continuu pe aceast nevoie de analiz a direcia de rotaie... Un bun prieten de-al nostru, care a fost un mare consultant de motoare pentru un producator de echipamente electrice, o dat a spus c peste 40% din deteriorarile motoarelor pe care el le-a vzut (el a definit aceste motoare mari ca fiind cele de la ventilatoarele de rcire separate) au infasurarile in colivie functionand n direcia greit. Direcia greit de rotaie rezulta n mai puin aer racit. Rezultatul reducerii aerului racit la in infasurarea in colivie de veverita la temperaturi mari, dup regula lui Arrhenius, se instaleaza rapid degradarea si se scurteaza durata de viata a motorului. URMELE PROGRESIVE SI NIVELUL SOLICITARII VARIABILE Un detaliu important este c urmele progresive trebuie examinate intotdeauna pentru a intelege modul in care fortele de rupere se modifica n timpul functionarii. Dupa cum s-a observat, la o deteriorare prin incovoiere plana, urmele progresive se vor propaga uniform in piesa, pe cand la o deteriorare de incovoiere rotativa se observa cresteri asimetrice. Dac forele de pe o parte se schimba n timpul funcionrii, forma urmelor progresive se va schimba.

Figura 5.7 In acest exemplu schimbarea n modul de propagare a urmelor progresive e datorata schimbarii fortelor din piesa.

11

Deteriorarea prin oboseala (Partea 1) Notiuni de baza

Figura 5.8 Zona fisurata din figura 5.7 arata ca forta mare ce a produs fisura a fost de la incovoierea rotativa, care putea proveni numai de la angrenaje. Figura 5.7 prezinta un arbore cu urme progresive neregulate, adic, fisura se propaga mai intai asimetric si apoi drept de-a lungul arborelui. Controlul suprafetelor cu deteriorari prezinta fisura care s-a initiat n primul rnd din cauza incovoierii cu rotatie si apoi, ca fisura sa se propage in arbore, s-au schimbat caracteristicile de exploatare i fora motoare in urma incovoierii plane. Importana inspectiei atente i nelegerea urmelor progresive poate fi dificil de neles, dar exemplul urmtor o va ilustra. Ruperea din figura 5.7 a fost de fapt una din o serie de deteriorari de duzina la un grup de maini similare. Analiza celor sase fisuri a artat caracteristici aproape identice. Bisectoarea din IZ nu a indicat originea fisurii i primele etape ale deteriorarii, urmele progresive, au crescut excentric. Mai tarziu, pe masura ce fisura a ajuns la jumtatea distanei arborelui, urmele progresive au crescut drept fata de arbore. Arborele a fost pe o masina de taiat i o schita a mainii este n figura 5.8. Aceasta a fost folosita pentru ajustarea unui produs de consum i a avut un cutit care a lovit rola nicovala la fiecare rotatie. Ingineri de instalatii i de supraveghere au fost de acord c piesele montate incorecte pe rola de taiere au cauzat deteriorarea i au realizat proceduri foarte detaliate de instalare cu personalul lor. Dar setarea jocului zero la angrenaje a fost lasata in seama operatorilor. Inspecia urmelor progresive din figura 5.7 ne spune c forele care au initiat deteriorarea au fost de oboseala la incovoierea rotativa care puteau proveni de la angrenaje i fortele de la incovorerea plana nu au un rol semnificativ pana cand jumatate din arbore s-a deteriorat. URMELE PROGRESIVE SI CONCENTRATORII DE TENSIUNE O caracteristic confuza a urmelor progresive apare atunci cnd concentratorii de tensiune sunt prezenti pe suprafata solicitata la deteriorarea prin incovoiere. n figura 5.9 sunt seciunile a doi arbori cu exemple de urme progresive.

12

Deteriorarea prin oboseala (Partea 1) Notiuni de baza

Figura 5.9 Se observa cum urmele progresive ce ne conduc pn la zona de rupere instantanee difer ntre deteriorarea prin incovoiere rotativa i cea plana cu mari concentratori de tensiune. Ambii arbori arat urme progresive care sunt concave, iar diferena este c urmele progresive la incovoierea rotativa sunt excentrice bisectoarei, pe cand la deteriorarea prin incovoiere plana urmele sunt, n esen, simetrice. Motivul pentru inclinarea urmelor progresive de la incovoierea plana sunt concentratorii de tensiune mari(creste tensiunea locala) ce cauzeaza cresterea rapida a fisurilor la margini. Dou zone comune n care acest tip de urme progresive la solicitarea de incovoiere plana se gasec la organele de fixare (cu o concentrare mare de tensiune la primul filet) i la arborii care au o caneluri ascuite. URME RADIALE Daca o pies este solicitata n mod repetat la un nivel de tensiune mai ridicat decat rezistenta la oboseal, se va dezvolta n cele din urm o fisura de oboseala si ruperea finala. Cu toate acestea, pentru c a fost o incarcare usoara, la piesele din fotografia 5.3 i figura 5.7, fisurarea va ncepe numai ntr-un loc din exteriorul piesei, intr-un punct n care exista unele slabiciuni. Cu toate acestea, in partea carea a fost mai puternic solicitata, fisurile se vor initia in mai multe locuri aproape simultan, dup cum se observa n fotografia 5.4, unde sagetile indica originile a trei fisuri separate. Pe masura ce tensiunea efectiva creste, exista mai multe zone in care rezistenta la oboseala locala este depasita in acelasi timp. Privind la aceast fotografie, se poate vedea c ntre aceste trei origini sunt dou urme radiale. Cele trei fisuri nu s-au initiat in acelasi plan pe axa arborelui i urmele radiale sunt, n esen, limitele intre planele fisurilor. Pe masura ce fisurile se propaga in interior si planele fisurilor se unesc, urmele radiale dispar. Prezena multor urme radiale este de obicei un indicator al concentratiei ridicate de tensiune. De exemplu, urmele de la suruburile de fixare din fotografia 5.4 sunt concentratorii de tensiune care au produs fisurile initiate in acele puncte. Cu toate acestea, atentie la mijloacele de diversiune. Urmele de la suruburile de fixare din arbore nu au legatura cu deteriorarea. Urma neagra din partea stanga a arborelui este o urma de crestatura(taietura in diagonala) de la supraincalzirea cuzinetilor din arbore. Atunci cnd cuzinetii s-au supraincalzit, nclzirea inegal a arborelui a cauzat o incovoiere permanenta i acest lucru a rezultat din oboseala ciclica a arborelui pe masura ce se roreste in functiune. Nu spunem ca este imposibil s taiem un cuzinet de pe un arbore cu un arzator fara sa indoim axul; doar ca nu am realizat niciodata aceste incercri multiple. Taind lagarele de pe un arbore cu un arzator este o tehnic comun n multe instalatii i singura modalitate de a spune cu exactitate dac arborele a fost ndoit este de a verifica uzura inainte i dup tiere. Cele mai multe fisuri de oboseala au unele urme radiale vizibile. n unele cazuri, de exemplu atunci cnd acestea apar dup ce fisura a fost propagata, ele nu ne spun foarte multe i pot fi ignorate, dar sunt si alte situatii cnd putem nva de la ele. Dou exemple sunt: frecvent, direcia de cretere a urmelor radiale este importanta. Atunci cnd dou urme radiale cresc n direcii diferite, originea se afl ntre ele. Fotografia 5.5 prezinta un angrenaj cu roata dintata. Rugozitatea suprafeei arat c fisura a crescut rapid i c este o oboseala la un numar mic de cicluri de solicitare. O inspectie atenta arat c urmele radiale din centrul
13

Deteriorarea prin oboseala (Partea 1) Notiuni de baza

dintelui au crescut n direcii opuse i originea primar se afl de-a lungul marginii superioare a dintelui, la sgeata. Dac s-ar efectua o analiz metalurgica detaliat, acesta ar fi momentul. Cnd o deteriorare are un numar mare de urme radiale, cauza este data de concentratorii de tensiune ridicati.

Fotografia 5.4 Acelea sunt originile deteriorarilor de la varful celor trei sgei. ntre origini sunt urmele radiale, rezultantele celor trei origini fiind in planuri diferite.

Fotografia 5.5 Faptul c urmele radiale de pe aceasta fisura de oboseal cresc n diferite directii arata ca originea se afla intre ele.

14

Deteriorarea prin oboseala (Partea 1) Notiuni de baza

Fotografia 5.6 Aceste multiple urme radiale ne conduc la mai multe origini ale fisurilor fie de la o tensiune mare si/sau de la concentratorii de tensiune mari. Un exemplu de concentratori de tensiune mari i urme radiale pot fi vzute n fotografia 5.6 ,care arat o mic parte din deteriorarea prin oboseala la diametru de 45 cm (18inch) la un arbore de rotatie de la un cuptor. Suprafata a fost curatata prin periere cu srm i mutiplele urme radiale sunt usor vizibile. Ele arata ca au existat numeroase originile ale deteriorarilor si indica fie o tensiune ridicata de operare sau concentratori de tensiune ridicati. Cu toate acestea: Acestea ncep chiar sub stratul de la suprafaa, care arat c materialul arborelui variaz, cu un alt strat de pe suprafaa sa. Nu sunt urme progresive ceea ce indica ca tensiunea de pe arbore a fost constant. Au existat unele ciupituri i alte deteriorari ale suprafetei, care pot fi observate n fotografie. IZ a fost foarte mic, putin peste 13 cm (5 inch) i sub 7% din suprafaa total, care arat c tensiunea pe arbore la momentul deteriorarii a fost sczuta. De ce nu a cedat arborele? Acesta a fost montat prin sudare, fr o preocupare sau o nelegere a incarcarilor, a concentratorilor de tensiune, rezistenta sudurii, sau tensiunile reziduale. DETERIORAREA PRIN INCOVOIERE ROTATIVA AVAND ORIGINI MULTIPLE Dupa cum s-a menionat mai devreme, cnd o parte, cum ar fi un arbore motor, este supus la o tensiune de incovoiere rotativa si tensiunea este mai mare decat rezistenta la oboseala, in cele din urma arborele cedeaza. Dac ncrcarea este relativ uoar, rezistenta la oboseala este depit doar intr-un punct slab, fisura pornind dintr-un singur loc i exist o singur origine, ca n figura 5.6. Cu toate acestea, daca aceeasi piesa s-ar roti cu o incarcarea mai puternica, fisurile ar incepe in mai multe puncte din jurul perimetrului i aspectul s-ar schimba drastic dupa cum se poate vedea n fotografia 5.7. Aceasta arat o deteriorare de oboseala la incovoiere rotativa unde fisurile au nceput n jurul intregului perimetrului. Fisurile au crescut spre interior lasand un IZ relativ mic. Aceasta fotografie este un bun exemplu de caracteristici de analiz a fisurilor de oboseala n care: nu sunt urme progresive, care arat c ncrcarea nu variaz n durata de viata a fisurii. IZ este mic, indicand c ncrcarea a fost relativ uoar.
15

Deteriorarea prin oboseala (Partea 1) Notiuni de baza

Avnd n vedere c sarcina este relativa i constanta, ntrebarea este: "De ce piesa s-a fisurat?" O inspectie a piesei arata o raz ascutita la o trecere din arbore provocand un concentrator de tensiune mare. Cu solicitarea actuala multiplicata de concentratorul de tensiune, tensiunea efectiva n raza de racordare a fost suficienta pentru a provoca multe origini de fisuri. La o atenta inspectie se va observa c arborele din fotografia 5.6 arata dovezile unei reparatii prin sudare. Cu toate acestea, problema major a fost o raz de racordare la o trecere din arbore.

Fotografia 5.7 Deteriorarea prin incovoiere rotativa are origini multiple n jurul perimetrului. IZ mic indic faptul arborele a fost uor ncrcat n timpul deteriorarii finale.

Fotografia 5.8 Acest arbore motor a cedat dupa 24 ore de functionare.

16

Deteriorarea prin oboseala (Partea 1) Notiuni de baza

Fotografia 5.8 Acest arbore a cedat dupa doar 12 ore de functionare. RECUNOASTEREA EFECTELOR TENSIUNII SI CONCENTRATORILOR DE TENSIUNE Cele dou fotografii, 5.8 si 5.9, arat doi arbori care au provenit de la aceeasi instalatie cu motor de 900 rot/min. Primul a cedat dupa 24 h, pe cand cel de al doilea dupa doar 12 h. Comparandu-le putem vedea diferena dintre nivelul campului de tensiune pe arbore si efectul concentratorilor de tensiune. Privind la piesa din fotografia 5.8 (i ignornd petele - efectul de trenaj orizontal): IZ este foarte mic, deci a fost o incarcare uoar n timpul deteriorarii finale. Nu sunt urme progresive, artnd ca ncrcarea a fost constant. Nu sunt un numr foarte mare de urme radiale, cu originea fisurilor intre fiecare pereche. Faptul c au fost mai multe origini de fisuri cu o incarcare relativ uoar indic ca exista concentratori de tensiune ridicati. Apoi, privind la piesa din fotografia 5.9, vom vedea ca: IZ este mult mai mare, indicand ca incarcarea era mai mare n timpul deteriorarii finale. Din nou, nu sunt urme progresive, artnd ca ncrcarea a fost constant. Sunt mai puine urme radiale, de aceea sunt putine origini ale fisurilor. Comparnd cele dou fotografii, observam ca arborele din fotografia 5.9 are incarcarea mai mare, dar concentratori de tensiune mai putini. Dac am fi avut cei doi arbori in maini, se putea observa ca raza de racordare a arborelui la prima deteriorare a fost aproape de zero, pe cand la cea de-a doua deteriorare raza de racordare a fost de 1 mm (0.04 in.). Din pcate, incarcarea de pe arbore la a doua deteriorare a fost extraordinar de mare. Nu exist o formul exact, dar putei vedea c dac un arbore este incarcat usor i sunr multe origini ale fisurilor, trebuie s existe un concentrator de tensiune ridicat pentru ca rezistenta la oboseala sa fie depasita simultan n multe zone. Invers, dac ncrcarea este

17

Deteriorarea prin oboseala (Partea 1) Notiuni de baza

usoara i exist doar una sau dou origini de fisuri, factorul concentratorului de tensiune este foarte mic. PERIMETRUL SUPRAFETEI RUPTURII SI CONCENTRATORII DE TENSIUNE Un alt indiciu legat de gravitatea concentratorilor de tensiune este perimetrul suprafetei rupturii. Pastrand n vedere faptul c fisura se propaga ntotdeauna perpendicular pe suprafata de tensiune maxima, ca in figura 5.10. Observai c fisura este concava si panta curbei fisurii, forma, unghiurile din A si B, indica faptul ca solicitarea a fost intensificata la trecerea de dimensiune fiind un concentrator de tensiune substantial. Ca o comparaie, ntr-o component in care concentratorul de tensiune este mult mai scazut, importanta concavitatilor ar fi mult mai mica. De exemplu, seciunea arborelui indicat n fotografia 5.10 are o fisura de oboseala care s-a propagat aproape peste tot. Privind la forma fisurii, este mult mai plata dect cea indicata n figura 5.10 deoarece concentratorul de tensiune este mult mai mic. Kt calculat pentru arborele din fotografie este 2.1.

Figura 5.10 Perimetrul suprafetei rupturii ntotdeauna este perpendicular pe zona de maxima tensiune. Acest profil al perimetrului zonei rupturii sugereaz un concentrator de tensiune foarte mare.

Foto 5.10 Concentratorul de tensiune calculat pentru acest arbore motor este de 2.1. INTERPRETAREA FORMEI ZONEI DE RUPERE INSTANTANEE Zona IZ este ultima parte a piesei pana la deteriorarea finala si forma ne poate arata fortele care actionau in partea respectiva de dinaintea rupturii.

18

Deteriorarea prin oboseala (Partea 1) Notiuni de baza

Dimensiunea lui IZ ne ofera informatii asupra forelor in momentul deteriorarii, daca nu sunt urme progresive si este un bun indicator al initierii fortelor. n plus, n figura 5.12 i figura 5.13, pentru diferitele categorii de deteriorari, retinem: Deteriorarile prin indoirea plana si indoirea inversa forma conturului lui IZ va fi, n general, convexa n ultima jumtate a deteriorarii. Prezena modificrilor ascuite, lng suprafaa exterioar a piesei este o indicaie asupra concentratorilor ridicati de tensiune. Incovoierea rotativa n general, cu cat tensiunea este mai mare, cu atat mai bine centrat este IZ. Cauze multiple O sarcina de rotatie pura va avea ca rezultat un IZ rotund. Cu cat alungirea este mai mare, cu atat creste proportia sarcinii de incovoiere. GHIDURI DE INTERPRETARE A PERIMETRULUI SUPRFETEI DETERIORATE In prima diagram, figura 5.11, este un ghid general pentru interpretarea deteriorarilor prin oboseala. Folosind diagrama i dou ghiduri, figura 5.12 i figura 5.13, diagnosticul la cele mai multe deteriorari de oboseala ar trebui s fie mult simplificat. REZOLVAREA UNEI DETERIORARI Aplicand aceste ghiduri, vom gsi mai frecvent urme radiale distincte decat cele vizualizate in cele trei figuri. O verificare a fotografiei 5.11 prezinta unele dintre caracteristicile care sunt vzute n ncercarea de a rezolva problemele zonei. Privind la acest arbore din otel inoxidabil, putem observa: 1. Exista zone netede si rugoase, FZ i IZ, ce indica o deteriorare prin oboseala. (Schimbarea de rugozitate a suprafeei indic faptul c fisura a crescut cu viteze diferite i dovedete c deteriorarea nu s-a ntmplat ntr-un timp foarte scurt.) 2. Zona FZ inconjurand zona IZ, indica o deteriorare de incovoiere rotativa. 3. Prile uniforme, netede din zona de deteriorare FZ sunt pe fiecare parte a canalului de pana, arata unde s-a initiat deteriorarea. 4. Canalul de pana este o trecere in arbore, multiplicand concentratorii de tensiune i producand deteriorarea arborelui. 5. Zona IZ relativ mica, arat c ncrcarea n momentul deteriorarii finale nu a fost excesiv de mare. Nu numai ca vom vedea c ultima sarcina a fost sczut, dar tim, de asemenea, din lipsa de urme progresive ca sarcina nu s-a schimbat n timp. 6. Exist mai multe semne radiale indicate de sgei. Ele indic, n general, cresterea concentratorilor de tensiune i acest lucru este sustinut de zona IZ mica. Exist, de asemenea, mai multe semne radiale n jumtatea de jos a suprafetei rupturii, dar acestea nu sunt un motiv real de ngrijorare deoarece s-au produs cu mult timp inaintea initierii fisurii. 7. Zona IZ ovala, nu rotunda. Aceasta ne spune c o componenta substantiala a forei care a cauzat deteriorarea a fost de la incovoierea plana. Un rezumat, dup cteva minute de analiz a arborelui din fotografia 5.11, tim c arborele nu s-a deteriorat in timpul duratei de viata din cauza supraincarcarii instantanee. Vom vedea, de asemenea, c nu a fost puternic ncrcat, dar proiectarea a fost slaba, deoarece canalul de pana a fost n poziia greit i raza de racordare a fost mica si slab prelucrata. Din aceasta analiza am putea, n cteva minute, schimba proiectarea desenului i preveni in viitor deteriorarile similare. Cu toate acestea, n analiza desenului ar trebui, de asemenea, sa studiem de ce incovoierea plana este prezenta si daca exist o specificaie cu privire la caracterul concentric al celor doua suprafete.

19

Deteriorarea prin oboseala (Partea 1) Notiuni de baza

FIGURA 5.11 Primii pasi intr-o analiza a deteriorarilor prin oboseala.

20

Deteriorarea prin oboseala (Partea 1) Notiuni de baza

Figura 5.12 Suprafata rupturii pentru deteriorarile de incovoiere plana si rotativa.

21

Deteriorarea prin oboseala (Partea 1) Notiuni de baza

Figura 5.13 Suprafata rupturii de torsiune si alte cazuri de solicitari compuse.

22

Deteriorarea prin oboseala (Partea 1) Notiuni de baza

Foto 5.11 Un arbore de rotatie care a cedat. Poziia canalului de pana, urmele radiale i forma zonei IZ ne ofera indicii legat de cauza deteriorarii.

23