REGULI DE DESFASURARE A ACTIVITATII IN LABORATORUL DE MATERIALE ELECTROTEHNICE

I. 2. Prezenta la program, la ora fixata In orar. Se cere un caiet de laborator (sau dosar), In care se noteaza toata activitatea desfasurata In timpul lucrarilor. Rezultatele obtinute de fiecare student vor fi verificate de cadrul didactic indrumator la sfarsitul fiecarei sedinte de laborator. referatului:

3. Continutul a) b) c) d) e)

Nume, prenume si grupa ~i numele cadrului didactic indrurnator Titlul lucrarii Chestiuni studiate Schema montajului Tabel de date si rezultate f) Exernplu de calcul g) Diagrarne, grafice (printre puncte) h) Interpretarea rezultatelor (cornparatie cu datele existente In bibliografie, privind rezultatele obtinute) urrnatoarei

explicatii Nu

4.

Predarea referatului de laborator se face inainte de inceperea sunt adm isi In laborator studenti i care nu au predat referatul.

sedinte de laborator.

5. Notarea referatelor de laborator se face de la [ la 10. Se acorda maxim 7 puncte daca In referat nu se interpreteaza rezultatele obtinute (lipseste partea rezervata discutiilor si eoncluziilor). Referatele de laborator nu se refac. 6. Fiecare student are obi igatia sa faca un grup de masuratori cornplet si ea!culele aferente acestora in timpul sedintei de laborator, Studentii care nu vor respecta aceasta regula vor f declarati absenti. u exists sedinta de refaeeri. Refacerea unei lucrari se poate face cu alta grupa, numai cu cadrul didactic eu care era program at sa efectueze lucrarea. La fiecare sedinta de laborator se dau teste din proprietatile si utilizarile materialelor electrotehnice: a) Notiuni de structura (ex: tipul de retea cristalina), densitate, temperatura de topire, prelucrabilitate, proprietati mecanice, etc ... b) Proprietati electrice (specifice claselor de materiale): utetale (p); semiconductor! (p, s, w.); izolatori (Ps, pv, e., Em, tgo); inateriale magnetice (H(, Bs, Br (BH)Il1<lx,~Lr, t~,temperatura Curie 8). c) Utilizari. Testele de proprietati nu pot f refacute.

7. 8.

9. In tirnpul desfasurari i ~ed intei de laborator, studenti i au obi igatia sa ramana In permanents la masa de lucru. Parasirea mesei de lucru sau a laboratorului Tara acordul cadrului didactic indrumator este interzisa. Studenti i care nu VOl' respecta aceasta regula vor fi declarati absenti. Fiecare grupa poate sa primeasca (contra cost) un dosar care contine foile de platforma pentru toate lucrarile desfasurate In laboratorul de materiale electrotehnice. Pentru aceasta, seful grupei se va adresa personalului de laborator (sala EB 119). II. Bibliografie: "Materiale pcntru clectrotchnica", P.Y. otingher, Editira Politehnica Press, :W05, "Materiale Electrotehnice", Curs, A. I frirn, P. Y. otingher, EDP, Bucuresti 1992; "llldr-umar de laborator de Marcr iale Electrotehnice", A. Ifrim, Y. Notingher, D. Stanciu, Institutul Politehnic Bucuresti, Facultatea Electrotehnica, 1985. "Materia Ie pentru electrotehnica. Culcgerc de problcme", P. Y. Notingher, F. Ciuprina, L.M. Durnitran, Editura MatrixRom, 2005.

LABORATOR

DE MATERIALE

ELECTROTEHNICE

Lucrarile de laborator
pentru studentii din anul II - Inginerie Electrica

CICLUL
1.1. Determinarea rezistivitatii electroizolante solide.

I
a materialelor

de volum $i de suprafata

Materiule de studiat: policlorura de vinil (PCV), mica si produse pe baza de midi.

1.2. Determinarea permitivitatii electroizo lante so Iide.

si a factorului

de pierderi

pentru

materialele

Materiale de studiat: rdsini epoxidice, materiale stratificate, polietilena

(PE).

!.3. Determinarea

rigiditatii

dielectrice

a unor materiale

electroizolante.

Materiale de studiat: uleiuri minerale (ulei de transformator), sintetice (clorurat, siliconic) si carton efectrotehnic (prespan).

CICLUL
11.1. Masurarea unor parametri

II
semiconductoare.

electrici ai materialelor

Materia/e de studiat: germaniu si siliciu.

11.2. Determinarea

unor proprietati

magnetice

ale materialelor

magnetice

moi.

Materia/e de studlat: aliaje cu permeabilitate

magneticd mare, tabla silicioasa.

II.3. Determinarea

proprietatilor

principale

ale feritelor magnetic

moi.

Materia/e de studiat: ferite magnetic moi.

Punctaj:

Laborator:
Seminar:

20%. (colocviu 10%, referate 5%, teste proprietati 5%) 10'Yo (terna de casa 3%, activitate 5%, prezenta 2%)

1.1
DETERMINAREA REZISTIVITATILOR DE VOLUM SI DE SUPRAFATA ALE 111ATERIALELELOR ELECTROIZOLANTE. ,.
.

1. Ch e s t i u n i

de

studiat:
ale .unor materiale

Se vor determina rezistivitatile de volum si de suprafata electroizolante solide sub forma de placi. 2. Mat

e ria leu

t i l i z ate :
5 - Textolit
6 - Izolatie mixta

1 - Sticlotextolit
2 - Pertinax 3 - PCY plastifiat 4 - PCY neplastifiat

7 - Micanita 8 - Prespan i men

3. Mod

u l d e ex per

tar e :
de volum p, si a rezistivitatii de suprafata

Determinarea experirnentala

a rezistivitatii

Ps se face utilizand instalatia prezentata in fig. 1 ale carei cornponente principale sunt: aparatul de masura Hioki 3455 dotat cu sursa de tensiune continua reglabila 0,25 -5kY; sistemul de electrozi de rnasura e1, e2 si e3.

, ,

,-------:---,

,
~------------------------. I I

I ,

I
Ia

, , I I I

I I b I I ,
Hioki - HV Tester 3455

---------~
Fig.!. Schema de principiu a instalatiei utilizate pentru determinarea suprafata. rezistivitatilor de volum si de

In vederea obtinerii rezistivitatii de volum p, se va masura intensitatea curentului electric l , care strabate esantionul de la electrodul
el

la electrodul

e2.

In aceasta situatie

comutatorul k se va fixa pe pozitia a, conectand astfel eJectrodul e) 1a potentialu! electric 1a electrodului el si impiedicand astfel aparitia cureruilor de fuga pe suprafata probei (in aceasta situatie electrodul e) poarta numele de electrod de gardd). Determinarea rezistivitatii de suprafata p, se face pe baza intensitatii curentului 1, care se scurge pe suprafata probei intre electrozii e] si e3. Pentru aceasta comutatorul k se fixeaza pe pozitia b, conectand electrodul e3 la potentialul electric al electrodului e-, In aceasta situatie, aparatul de rnasura va indica intensitatea curentului total II = I; + Is, din care, pe baza valorii lui L; determinata anterior se poate obtine Is.

Observatie La mdsurarea intensitdtii curentilor electrici, citirea valorilor indicate de aparat se face dupa un interval de timp (bine precizat) de la aplicarea tensiunii, deoarece imediat dupa aplicarea tensiunii curentul prin esantion scade asimptotic datorita fenomenelor care apar fn materialul electroizolant supus actiunii cdmpului electric (incarcarea condensatorului, polarizare, deplasarea sarcinii spatiale, ete.). Astfel, valorile cureruilor se vor citi dupii un minut de la aplicarea tensiunii (cdnd, in general, valoarea curentului nu difera cu 10% de valoarea de regim stationar). a) Determinarea in care S este suprafata aplicata. b) Determinarea R
I

rezistivitatii electrodului rezistivitatii

e],

de volum:

R=U
v

d este grosirnea placii de material si U tensiunea

de suprafata: R
S

R.RI

R.-~

p,

= R s -,P
g

in care P reprezinta lungirnea rnedie a coroanei circulare distanta dintre electrozii e I si e3 .

dintre electrozii e] si e3 si g este

Setarea aparatului:
- .punerea In functiune a aparatuJui se realizeaza apasand tasta POWER timp de 2 s; pentru afisarea intensitatii curentului se apasa tasta DISPLAY pana cand pe ecranul aparatului apare indicatia ).LA; - pentru fixarea valorii tensiunii de masura se apasa tasta TEST VOLTAGE; alegerea valorii dorite se realizeaza prin apasari succesive ale tastelor 0 respectiv o. - fixarea timpului de rnasura (1 mill) se poate face prin apasarea tastei TIMER; alegerea valorii dorite se realizeaza prin apasari succesive ale tastelor 0 respectiv o.

4. Tab
Mat. izolant

e Ide
d[nun]

d ate U[V]

~ ire
1v [A]

z u I tat
R dO]

e:
p V[0

m]

11 [A]

RI [0]

Ps [0]

. .
,

12
DETERM1NAREA PERM1T1VITA!11 ELECTRICE S1 A FACTORULU1 DE P1ERDERI LA MATERIALELE ELECTR01Z0LANTE SOLIDE
~

1. Ch e s t i u n i

de

s t u d i a t:

Se vor determina valorile marirnilor tg8 si Er pentru diferite materiale electroizolante si se vor compara cu cele din tabele (existente in vindrumar sau ill cursul tiparit) .. Determinarile se vor face la frecventele j'= 100 Hz,f= 1 kHz ~if= 10 kHz. .

2. M at e ria leu
1. 23453. For

iIi

z ate

"

Prespan Micanita Textolit . Sticlotextolit PCV plastificat

6 - Rasina epoxidica 7 - Pertinax 8 - Polietilena 9 - Sticla c a leu I "

m u led

A Co == cO'

d ;

Co. = capacitatea condensatorului eu aer avand configuratia geornetrica identica cu eea a eondensatorului de incercat ; A = aria suprafetei electrodului, eu diametru D = 10 em d = distanta dintre eleetrozi (egala eu grosimea probei)

~.

RLC-metru

Cr
C r

Cc

Cp

=_r

C, = capacitatea eablului de rnasura (cornpensata de RLC-metru) ; C, = capacitatea reala a condensatorului de masura ; Cp = capacitatea parazita ; C, = 43 pF 12 Co = 8,85 . 10- F/m. RLC = 220 V (-)

4. R e

z u I tat
d
DU11

e Ie

rap

are Cx pF

in t r - u Cr pF

II

tab
e;

e Ide

for Obs.

m a:

Mat. de incercat

Grosime

Frecv.

Co pF

f
Hz

adimensionale

tg 5

-. i

13

DETERAfINAREA RIGIDITAT!I DIELECTR1CE A UNOR MATERIALE ELECTROIZOLANTE

r

1. Cite s t i u n ide

s t u d i a t:

1.1 Determinarea rigiditatii dielectrice a cartonului electrotehnic (prespan).

a) Deterrninarea rigiditatii dielectrice a cartonului electrotehnic

neandoit. - dimensiunile probelor 300 x 300 mm conf. STAS 106-67. b) Determinarea rigiditatii dielectrice a cartonului electrotehnic indoit, - epruvetele de 300 x 300 rnm se indoaie la 100 rnm de margine. 1.2. Determinarea rigiditatii dielectrice a uleiului mineral pentru transformator la temperatura camerei. 1.3. Conturnarea probei de sticla.

2. S cite

I1l

ins

aIa, tie ide

AT.

I u c r u:

TIT

E p E

B
L

- putera aparenta a transfonnatorului este 3 kVA. - raportul de transformare este: Up/Us

=

220/60.000

3. R e l a !i ide

ale

u l:

Es =

Us d

Es - este rigiditatea dielectrica; Us - este valoarea efectiva a tensiunii de strapungere; d - este distanta dintre electrozi;

Marimea Us se calculeaza efectuandu-se media tensiunilor de strapungere obtinute prin incercari succesive de strapungere. Se calculeaza si abaterea medie a marimilor determinate:

A=
nx
Xi -

. 10D

este valoarea individuala amarimii, iar

. este valoarea medie obtinuta in cele n incercari.

.

4. Tab e Ide

d ate

r e Z u ! tat e:

Nr. crt.

Material

Grosimea sau dist. dintre electrozi [mmJ

Us Up[V] Us[kV]

mediu
[kV]

Es [kVlmm}

I
Up - este valoarea tensiunii din primar din momentul strapungerii materialului.

III MAsURAREA UNOR PARAMETRI ELECTRICI AI MA TERIALELOR SEMICONDUCTOARE

1. C It. est i u ide st u d ia t

It

1.1. Determinarea tipului de conductio electrica ill monocristale de Si ~i Ge. 1.2. Masurarea rezistivitatii prin metoda celor patni sonde ~i determinarea pe baza acesteia a concentratiei de impuritati.

M d. t e ria leu

ti

I i z ate:
J-L1ll

Placheta 1 (Si) 1 = 234 Placheta 2 (Ge) Placheta 3 (Si) 1 = 350

s . s

J-L1ll

Relatii de caleul ale rezistivitatii electrice:

.

Q --',- =-..1 2n sunde .

s = 1.6 mm

. .

1>3s 1<3s

P = ~ U.e unde 1este lungimea de difuzie pentru fieeare placheta ~21 ... .

1.3. Determinarea experimentala a variariei rezistivitatii electrice a unui monocristaI de Ge ell temperatura 1>3s. 1.4. Determinarea latimii benzii interzise pentru un semiconductor din Ge. Relatia de calcuIeste:
W == 1725 (lnp] -lnp2)T]T2
I'

lO-4[eV]

T2 -T]

2.

S c h e m a . m o n t aj u I u i

U(roY)

Semiconductor

~--~.~----------------~

3. Va ria f i are

is t i v i tiff

i i S i, G e, G a A s cui
r

m pur

i t if { i I e

IO,' .

~
~

~ J

_,~[B
~ ~ ----sf:
---'---

T:SUO",

10'

i<:-~+ do!. +, .. 'Id'\"

. .

GDIfJ'

'<... ~
I J

.
,.,.",:,.,'';''''

P:- G'QAs
:' ,

~ .

{I,,"f'

t
10'
.

. ; ..;

.... ,. ..:',.: ..

,',.,

.. ,

'-.--

'"

'i.

r 111111111111111111.:i.~~: .~-t;~~i.ljJJj
I

II
J

ss 4'1()"?

J"";ro 4 I() a C! ". ~'5li.:6.. ,tJ..1O C! l

.5&'4',;"

Concentration des iiriPurete~Icm-j

4. Tab e led

d a t e ~ ire

z u I tat e

NT. proba

'.Tip semiconductor

Tip conductie

[mV]

I [mA]

P
[Dm]

Concentratia de imp. [imp/ern"]

Temperatura

[K]

U [mV]

1
[mA]

P
[Dm]

II

...,

DETERMINAREA PROPRIETATILOR DE. MAGNETIZARE iN. REGIM STATIONAR ALE MATERIALELOR MAGNETIC MOI
studiat

1. Chestiul1i

de

- Ridicarea curbei de prima rnagnetizare B = f(H) si M = f(H) ; - Ridicarea curbei J..lr = f(H); . - Determinarea valorii inductiei de saturatie (Bs) , a valorii magnetizatiei saturatie (Ms) si a valorii maxime a permeabilitatii magnetice statice (;..Lr).

de

2 Materiale

u ti liz ate

- Proba din tabla electrotehnica (Fe -Siy; - Proba din otel moale pentru electrornagneti; - Proba din fonta.

3 ]V! 0 d u Ide

e x per

In

e n tar

e
si se dernagnetizeaza. reglarea curentuJui timp comutatoru! astfel magnetizari remanente din ce valorile inductiei

Se introduce bara de studiat In jugurile permeametrului

astfel:

- Se stabileste inbara un camp intens (H:::::200 -0- 300 Alcm) prin de magnetizare la valoarea corespunzatoare dedusa din relatia (1). - Se reduce treptat acest curent pana la anuiare, ratind In acelas inversor cu aproximativ doua rotatii pe secunda; se realizeaza alternative caracterizate de cicluri de histerezis, deci $i de inductii In ce mai rnici, palla la demagnetizarea complete a probei. Pentru ridicarea curbei de prima magnetizare se deterrnina magnetice pentru urrnatoarele valori ale curentului de rnagnetizare:

~ 0.025; 0.05; 0.07; 0.1; 0.125; 0.15; 0.2; 0.25; 0.3; 0.7; 1; 1.5; 2; 2.5 A

K~'

<-

Pentru fiecare valoare a curentului de magnetizare se efectueaza cornpensarea (anularea fluxului magnetic In miezul bobinei de control al cornpensarii), astfel: Se trece comutatorul K, pe pozitia 1 sau 2 si apoi se roteste comutatorul K ell 180. Daca astfel apare 0 deviatie a fluxmetrului ac;t:. 0 inseamna ca nu este realizata compensarea si va trebui reglat reostatul de compensate (Re) pana cand, la 0 rotatie cu 180 a cornutatorului K, se obtine ac = O. Intensitatea carnpului magnetic din bara se determina cu relatia (valabila dear atunci cand este realizata cornpensarea):

H=--I [Ncm]
41f

1000

(1)

Odata obtinuta cornpensarea se trece comutatorul K, pe pozitia N = 25 spire $i apoi se roteste comutatorul J( cu 180, masurandu-se deviatia a a fluxului. Inductia magnetics In materialul de studiat se va calcula In acest caz cu relatia: B
=

O,02a [T}

(2)

4 Tabel

de

date

si rez ultate

Matcrialul magnetic

Din reprezentarile grafice se determine

J

s, [T},

Ms[~J

si

Jlrmax

Montajul

u t i l i za t

I----J~v~ I (11

-----~
Q '.

I
I

~.

I ,
1

I
I
1

J;M

fi:J r,.

I;r;.:'

-------1

II 3 DETERMINAREA PRINCIPALELOR PROPRIETATI ALE FERITELOR MAGNETIC MOI

1. Ch e s t i u n i de

s tudiat

1.1. Masurarea rezistivitatii electrice a feritelor. 1.2. Variatia rezistivitatii electrice a feritelor cu temperatura. 1.3. Variata inductiei rnagnetice de saturatie CBs) cu temperatura. 1.4. Determinarea punctului Curie, Tc.
2.

Ma t e ria leu

t i I i Z ate
,
.

2.1. Ferita Elferita zlj (MZ6). MleztipE42/15. 2.2. Ferita mangan - zinc. Perita tip tor cu dimensiunile: Diametru cD = 20 mill, grosimea g = 5 mm ~iinaltimea h = 10II1.Iil. Bobina are 55 spire. 3. Mod

u ld.e

ex per

i men tar e

3.1. Determinarea rezistivitatii electrice se face prin metoda celor patru sonde. Relatia de calcul este: .

p=

-277:5

u
I

dedusa pentru medii semiinfinite ~iomogene, unde s = 1,6 mill. 3.2. Determinarea experimental a a variatiei rezistivitatii electrice cu temperaturase: face masurand rezistivitatea electrica prin metoda celor patru sonde. MaterialUl studiat se afla intr-o incinta termostat. 3.3. Determinarea, pentru diverse ternperaturi impuse, a deviatiei a a fluxmetrului, care este direct proportionala cu inductia de saturatie, B;

4.

kJontajul

u t i Li z a t

In
I_~

I ;5;10""",

b:

36V

5.

Ta bel

de

d ate
U mV

~i r e z u l t a t e
1 mA

Temp~arura

I
I

II
s

p
flm

I.

a
div

I IBs T

= ~[T]
55 .

Pentru ferita tip tor se vor trasa graficele: Bs=

1 (T)

p = 1(T)