NCLZIREA CU REZISTOARE

Cuptoarele cu rezistoare se mpart n dou categorii:

1. cu nclzire direct i
2. nclzire indirect.
n cuptoarele cu nclzire direct, curentul electric trece direct prin ncrctur, sursele de
cldur fiind n interiorul acestuia. n acest mod se obin viteze mari de nclzire independent
de transmiterea cldurii prin conducie n ncrctur, productiviti i randamente ridicate.
Procedeul se aplic la nclzirea ncrcturilor solide i fluide conductoare din punct de
vedere electric.
Cuptoarele cu nclzire indirect reprezint majoritatea cuptoarelor cu rezistoare. Cldura
dezvoltat de elementele nclzitoare se transmite prin convecie i radiaie termic
ncrcturii, n interiorul acestuia propagndu-se prin conducie.

1. Cuptoarele cu rezistoare cu nclzire direct

ncrctura acestor tipuri de cuptoare poate fi solid, lichid sau metalic n electrolii topii.
Cuptoarele cu ncrctur solid se clasific n:
cuptoare pentru nclzirea semifabricatelor metalice sub form de bare, evi ,srme
benzi sau table i se utilizeaz n special curentul alternativ.
cuptoare pentru grafitare i pentru producerea carborundului ce pot fi alimentate n
curent continuu i curent alternativ.
Cuptoarele cu ncarcatur lichid sunt destinate nclzirii apei, topirii sticlei cu ajutorul
curentului alternativ i extragerii sau rafinarii aluminiului, utiliznd curentul continuu (c.c).
Cuptoarele cu bi de sruri utilizeaz curent alternativ (c.a.) n scopul ncrcturilor
metalice n electrozi topii.
Trecerea curentului electric prin lichide sau electrolii produce i fenomene chimice alturi de
nclzire.

1.1. Incalzirea direct a semifabricatelor metalice

Acest procedeu de nclzire se utilizeaz n cadrul semifabricatelor lungi n special din oel ce
urmeaz ulterior a fi prelucrate mecanic.
Avantajul nclzirii directe fa de alte sisteme de nclzire electric sau neeelectric sunt
urmatoarele
timp redus de nclzire
randament ridicat
consum specific de energie redus
ncadrare avantajoas n procesul tehnologic
nclzirea direct este comparabil numai cu nclzirea prin inducie fa de care prezint
avantajul timpului de nclzire i a consumului de energie mai redus.
Din punct de vedere al deplsrii ncrcturii cuptoarele cu nclzire direct sunt:
cu acionare intermitent, cnd ncrctura este fix n timpul nclzirii
cu acionare continu cnd ncrctura se deplseaz n timpul nclzirii.

Cuptoare cu acionare intermitent

Un cuptor cu nclzire intermitent are schema din figur1. Semifabricatele din oel nclzite
n acest tip de cuptoare sunt bare sau evi avnd l = 1,5-12 m i seciunea circular sau
dreptunghiular.
Fixarea i alimentarea cu curent a semifabricatelor se realizeaz prin intermediul unor
contacte sau bacuri de cupru sau bronz, rcite cu ap, acionate hidraulic sau pneumatic
dispuse lateral sau frontal.
Reglarea temperaturii de nclzire se face prin variaia tensiunii de alimentare U 2. Reeaua
scurt care face legtura dintre contacte i transformatorul de alimentare se realizeaz din evi
de cupru rcite cu ap. Transformatorul de alimentare monofazat avnd rolul de reducere a
tensiunii reelei de alimentare la valorile necesare, U2 = 525 V si puterea n limitele P = (0,1-
10)MVA.

Figura 1.
1-semifabricat, 2- contacte, 3- reeaua
scurt, T- transformator, C-
condensator pentru compensarea
factorului de putere, Cs, Ls-
condensator i bobin pentru
simetrizare.

Are posibilitatea de asemenea de a se modifica tensiunea de alimentare prin intermediul unor

prize de reglare aflate n nfaurare primar.
n scopul compesrii puterii reactive variabile a cuptorului (cos = 0,35 - 0,95), se utilizeaz
baterii de condensatoare. Sunt necesare condensatoarele i bobinele de simetrizare pentru
transformarea sarcinii monofazate reprezentat de cuptor , ntr-o sarcin trifazat echilibrat.
Meninerea constant a curentului electric poate fi realizat i printr-o alimentare cu variator
de tensiune alternativ, figura 2., cu titistore n antiparalel.

Figura 2. Figura 3
Cuptoarele cu acionare continu

Cuptoarele cu acionare continu sunt cuptoarele la care semifabricatul se deplaseaz n

timpul nclzirii i se utilizeaz la nclzirea tablelor, benzilor sau srmelor din oel sau cupru.
Deplasarea cu o anumit vitez i alimentarea cu curent electric I a semifabricatului se face
prin intermediul unor contacte de tip rol ca n figura 3.
n funcie de valoarea curentului exist unul sau mai multe sisteme de role. Alimentarea
sistemelor de role se realizeaz cu unul sau mai multe transformatoare monofazate prevzute
cu prize de reglare a tensiunii.
Reeaua scurt, transformatorul de alimentare, condesatorele pentru nbuntirea
coeficientului i instalaia de simetrizere sunt identice cu cele de la cuptorul cu acionare
intermitent.

1.2. Cuptorul pentru grafitare i pentru producerea carburii de siliciu (carborundului)

Ele sunt destinate producerii industriale a grafitului sub form de electrozi, perii i a
carborundului (SiC), prin nclzirea direct dup metoda Acheson.
Cuptorul pentru grafitare arat ca n figura 4 (1-amestec de grafit i cocs; 2-materialul de
grafitat; 3- electrozi; 4- perete frontal fix; 5- vatr fix).

Figura 4 Figura 5

n cuptorul pentru grafitare materialul ce urmeaz a fi grafitat (electrozi i perii de grafit) se

introduce ntr-un amestec de grafit i cocs, ntr-o cuv de amot avnd pereii laterali sub
form de panouri mobile pentru a putea permite ncrcarea i descrcarea. Lungimea unei
cuve ajunge pn la 20 m i capacitatea util poate fi de pn la 50 t .
Grafitarea are loc prin nclzirea lent pn la o temp.de 2400 - 2700C, urmat de o rcire
lent. Durata ntregului proces fiind de 7-13 zile. nclzirea are loc prin conducie electric i
termic .
Alimentarea cuptorului poate fi n curent alternativ, prin intermediul unui transformator
monofazat avnd puterea S 10 MVA si tensiunea secundar reglabil n limitele U2 = 50
150 V, factorul de putere al cuptorului este cos = 0,5. Alimentarea n curent continuu se face
utiliznd redresoare cu diode de siliciu.
Cuptorul pentru producerea carborundului, figura 5 (1-amestec de cocs i nisip silicios; 2-
miez copnductor din grafit; 3- electroz/ bloc din grafit; 4- perete frontal fix; 5- vatr fix, 6-
transformator de alimentare), prezint asemnri constructive cu cel pentru grafitare. Cldura
dezvoltat prin nclzirea direct a miezului conductor se transmite prin conducie i radiaie
amestecului de cocs cu nisip silicios. Respectndu-se un anumit grafic al regimului termic
prin nclzirea amestecului la 2700 oC are loc reacia de combinare a carbonului cu siliciu.
Alimentarea cuptorului n c.a. se realizeaz printr-un transformator monofazat avnd puterea
S 3MVA i tensiunea secundar reglabil ntre 200- 330 V.
1.3. nclzirea direct a apei

Majoritatea instalaiilor de nclzire electric a apei (boilere) utilizeaz rezistoare tubulare

pentru nclzire indirect. S-au construit ns i instalaii de nclzire direct a apei utiliznd
efectul Joule-Lenz al curentului alternativ ce trece prin apa preparat iniial prin dizolvarea
unor sruri (sulfit de sodiu sau de siliciu). Rezistena apei depinde de cantitatea i natura
srurilor dizolvate n ea, distana dintre electrozi precum i temperatura iniial a apei. Din
punct de vedere constructiv se deosebesc: boilere pentru producerea apei calde, figura 6 (1-
electrod de nul, 2, electrod de faz, 3, ecran izolant) i cazane pentru producerea aburului
tehnologic, figura 7 (1, manta metalic exterioar, 2, cazan, 3, ecran izolant, 4, electrod, 5,
izolator, 8, tuburi izolante).

Figura 6 Figura 7

Boilerele se construiesc pentru puteri de, P = 0,2-2 MW la tensiune de U = 220 i 380V.

Electrozii sunt din font special sau carbon i sunt de dou tipuri: electrozi de nul, figura 6,
n numr de trei fixai mecanic pe un ax central, ce se poate roti i trei electrozi de faz
independeni i fici. Prin deplasarea electrozilor de nul, puterea poate fi reglat n limitele
(20 100)% din puterea nominal.
Electrozii de faz sunt independenti i izolai unul fa de cellalt, ecranate ntre ele prin
intermediul unor plci izolate. Randamentul unei astfel de instalaii ajunge pn la 99%.
Pentru protecia personalului mpotriva electrocutrilor n instalaiile de joas tensiune cu
neutrul legat la pmnt se asigur legarea la pmnt a boilerului.
Cazanele de producere a aburului pot produce abur tehnologic pn la presiuni de 40 atm. si
se construiesc pentru puteri pn la 20MW la tensiuni de (10-30) kV.
Reglarea puterii se poate face n limitele (20-100)% din puterea nominal a cazanului, prin
deplasarea ecranului izolant, figura 7. Randamentul cazanului este de pn la 99%. i n acest
caz pentru protecie este necesar legarea la pmnt. De asemenea se mai utilizeaz
prevederea unor tuburi izolante la evile care ies din cazan, la instalaia de deplasare a
ecranului sau utilizarea izolatoarelor ceramice ntre cazan i mantaua exterioar.

1.4. Cuptoarele pentru topirea sticlei

nclzirea electric a sticlei se bazeaz pe faptul c la temperatura de peste 200C aceasta

devine bun conductoare de electricitate avnd rezistivitatea = 200- 600 m, n funcie de
compoziie i de temperatur.
Cuptorul pentru nclzirea sticlei la o temperatur de peste 1000-1500C n funcie de
calitatea sticlei se compune dintr-o cuv de topire i o cuv de lucru legate ntre ele printr-un
canal avnd dimensiunile i structura din figura 8 ( 1, cuv de topire, 2- cuv de lucru, 3-
canal, 4- fereastr de ncrcare, 5- sticl topit, 6- instalaie de tragere a sticlei, 7- plac
continu din sticl, 8- electrozi, 9- transforamator de alimentare)

Figura 8
1, cuv de topire, 2- cuv de lucru, 3- canal, 4- fereastr de ncrcare, 5- sticl topit, 6-
instalaie de tragere a sticlei, 7- plac continu din sticl, 8- electrozi, 9- transforamator de
alimeentare

Electrozii de form rotun sau plan sunt din molibden, grafit sau fier pur, pentru a nu se
oxida n contact cu sticla topit. Au lungimea de cca. 400mm i diametrul de 30 mm i sunt
dispui orizontal n cuptor. Densitatea curentului la suprafaa electrozilor au valori
de(1840)A/cm2, iar n sticla topit de (515)A/cm2.
Topitura de sticl va curge natural spre cuva de lucru de unde prin alte procedee sticla este
tras n plci. Alimentarea cuptorului este asigurat de un transformator trifazat cu P = (500-
1500)KVA i un numr de 12 trepte de reglare a tensiunii independent pe fiecare faz.
Consumul specific de energie electric este de (2,3 2,6)KWhkg mai mic de cca 4 ori dect
n czul topirii cu ajutorul metan.

1. 5 Cuptorul pentru extragerea i rafinarea aluminiului

Extragerea i rafinarea aluminiului este posibli prin fenomenul electrolizei termice care
const n nclzirea direct (n curent continuu) prin rezistena unui electrolit pn la
temperatura de topire i dintr-un proces chimic de electroliz sau rafinare. Electrolitul este
format din alumin Al2O3 dizolvat n sare topit de obicei (criolit Na 3AlF6) introdus n cuva
de electroliz din figura 9 (1, cuv din oel cptuit cu crmizi refractare, 2- bloc catodic
(crbune sau grafit) 3- bar catodic din oel, 4- aluminiu topit, 5 electrolit, 6- anod precopt
(cocs aglomerat cu gudron), 7- bar anodic din Al.) i supus electrolizei termice. La
temperatura de 950 C alumina se descompune i formeaz o baie de Al de 20cm grosime.
Tensiunea pe cuv este de 5 V, iar cuirentul ntre 10-100 kA.
Cuvele legate n serie sunt alimentate de la redresoare cu diode de siliciu cu tensiunea
reglabli ntre (5-20)V/cuv, pentrut a putea menine curentul constant, cantitatea de Al
depus este proporional cu curentul conform legii lui Faraday. Consumul specific de energie
electric este n limitele (16500 -22000) KWh/t.

Figura 9

1.6. Cuptoarele cu bi de sruri

Se ntrebuineaz pentru tratamentul termic al pieselor metalice la temperaturi ntre (650-

1300)C avnd avantajul imposibilitii oxidrii suprafeelor acestor piese. Srurile utilizate
sunt neconductoare n stare solid dar conductoare n stare topit. Trecerea curentului electric
prin srurile topite le nclzete prin efect Joule-Lenz i datorit forelor electrodinamice i
termice este favorizat apariia curenilor de sruri, care uniformizeaz temperatura n baie
nclzind piesele prin convecie i pot avea aciuni chimice asupra acestora.
Din punct de vedere al metalului creuzetului cuptoarele cu bi de sruri pot fi:
cu creuzet ceramic pn la tenp de 1300C c
cu creuzet din oel pn la 1000C n situaia n care srurile atac ceramica.

Figura 10

Creuzetele ceramice au spaiile de nclzire a bii de sruri i a pieselor comune sau separate.
Pentru alimentarea cu energie electric a cuptoarelor cu bi de sruri se utilizeaz
transformatoare cu (10-12) prize de tensiune ce permit variaia tensiuni n limitele (8-25)V,
tensiuni impuse de necesitatea meninerii unui curent constant prin baie a crui rezistivitate
scade odat cu creterea temperaturii. Aceste tipuri de cuptoare sunt prevzute i cu sistem de
reglare automat al temperaturii bii de sruri

CALCULUL ELECTRIC AL CUPTOARELOR CU REZISTOARE

Calculul electric al cuptoareleor cu rezistenta se efectueaza in scopul dimensionarii

rezistentelor, asfel incat consumul specific de energie sa fie minim. Pe baza datelor impuse
necesare sau determinate de alte,instalatiei cuptorului P i, tensiunea de alimentare U
temperatura maxima de lucru a cuptorului c M , zonele termice L , Lm, Lr ), se alege materialul
rezistentelor stabileste schema de conexiuni, se determina dimensiunea rezistoarelor se
determina randamentul si consumul specific al cuptorului.
Rezistoarele se aleg din tabele, cu temperatura de lucru mai mare cu 2...10% decat
temperatura cuptorului. Ele se pot conecta in scheme monofazate sau trifazate (in stea sau
triunghi), tensiunea de alimentare fiind de max 380 V.
Un parametru important al rezistoarelor il constitue puterea specifica
ps
P
S lat

W / m2
( 1)
unde p - puterea rezistorului, Slat suprafata laterala a rezistorului.
Orientativ pentru rezstoarele CrNi si Kantal ( la 800 ...1200 C) p s =0.7....2 [W/cm2 ] iar
pentru rezitoarele aparatelor casnice ps =6....7 W/m2.
In cuptoarele cu temperatura inalta peste 700 o C, transmiterea caldurii are loc in principal prin
radiatie
P= = Cr 10-8 (T14 T24), (2)
Unde: este fluxul de radiatie; Cr coeficient redus de radiatie; T1 temperatura rezistorului in
K, T2 temperatura piesei in K, P- puterea rezistorului in W.
Din formula de mai sus rezulta puterea specifica a rez ideal (cu Slat =Sef )
p si
P
S ef

C r 10 8 T14 T24
[W/m2]. (3)
Daca se considera ca atat rezistoarele cat si pieasa (incarcatura)sunt corpuri termice ideale
(corpuri absolut negre cu 1 = 2 = 1) rezulta puterea specifica ideala
p si* C n 10 8 (T14 T24 ). (4)
cu Cr = rCn se obtine:
psi= rpsi*.
Suprafata efectiva Sef poate fi exprimata in functie de suprafata laterala a rezistorului Slat
S ef ef S lat ,
(5)
unde ef este coeficientul de eficienta al rezistorului unde rezulta :
P
ps ef C r 10 8 (T14 T24 ) ef
S ef
(6)
p p p .
s ef si ef r
*
si
sau cu
Variatia puterii specifice ideale are rezistorului ideal (absolut negru) p si* (W/m2) in functie de
temperature rezistorului 1 si temperature piesei ( incarcaturii) 2 sunt reprezentate in figura
1in care 1 W/m2 = 104 W/m2.
 Fig.1 Variatia puterii specifice ideale in functie de temperaratura piesei cuptoarelor cu
rezistoare pt diferite temperature ale rezistorului

Valorile practice ale coeficientilor ef si r pentru diferite tipuri de rezistoare utilizate la

incalzirea unor materiale sunt prezentate in tabelul demai jos.
Cu datele din figura 1 si tabelul de mai jos se poate determina puterea specifica a rezistorului
real ps, cu relatia (6)

Tabelul 1Valorile coeficientilor de eficienta ai rezistoarelor pt diferite materiale ale

peselor incalzite utilizate in relatia (5)

Tipul rezistorului Otel Cupru Otel in atmosfera Aluminiu

r = 0,8 r = 0,7 protectoare = 0,3
Metalul pieselor incalzite r = 0,54

Banda in zigzag libera 0.46 0.47 0.51 0.54

Banda in zigzag asezata in 0.41 0.45 0.48 0.5
crestatura
Banda zig zag pentru suporti 0.41 0.42 0.47 0.5
Sarma in zigzag i bara 0.6 0.62 0.65 0.68
Spirala pe tamburi 0.46 0.47 0.49 0.5
Spirala in crestaturi 0.31 0.32 0.34 0.35
Spirala pe suporti 0.39 0.4 0.44 0.47
Banda plata turnata 0.72 0.72 0.75 0.78

In cuptoatele cu temperatura joasa sub 700 C , transmiterea calduri are loc in principal prin
convectie.
P
ps c (1 2 ).
S lat [W/m2]
unde: p este puterea rezistorului in W; Slat - suprafata laterala a rezistorului; c - coeficientul
de transmisie a caldurii prin convectie in W/m2 C; 1 temperature rezistorului; 2 -
temperature maxima a fluidului care spala rezistorul.
Cunoscandu-se c (din diagrame ridicate experimental sau din relatile empirice) se poate
calcula imediat puterea specifica a rezistoarelor.
In tabelul de mai jos sunt prezentate valorile orientative ale coeficientului termic de convectie
pentru o temperatura medie a fluidului care spala rezistorul, de 500C, in functie de diametrul
sarmei d, (sau de latimea benzii b) a rezistorului si de viteza fluidului v (sau debitului q)

Tabelul 2. Valorile coeficientului termic de convectie c pentru o temperatura medie a

fluidului de 500 C
Coeficientul termic de convecie c 650 380 280 200 140 100 80 50 30
W/m2 C

d, mm 1 2 3 4 6 8 10 15 25
b mm _ _ _ 9 13 17 22 32 _
v m/s 60 40 30 20 15 10 8 6 4
q kg/ms 40 15 10 8 6 5 4 2,5 1,5
c in

Coeficientul c depinde de diametrul srmei d (sau naltimea benzii b) a rezistorului si de

viteza fluidului (aerului) cald v (sau de debitul acestuia). Cele dou coloane cu valori
numerice reprezinta dou variante posibile pentru cuptoarele la care fluidul cald are o
temperatura media de 500 oC.
Pentru temperaturi medii m ale fluidului cald diferite de 500 oC coeficientul c se calculeaza
cu relatia:
c0 = k0 c
unde k este un coeficient de corectie avand urmatoarele valori

m (C) 0 100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000
K0 0.61 0.69 0.78 0.87 0.91 1 1.05 1.1 1.15 1.2 1.24

Coeficientul termic de convectie c0 creste cu temperatura fluidului si cu viteza acestuia dar

scade cu cresterea diametrului sarmei rezistorului.
Dimensionarea rezistentelor se face asfel incat sa fie asigurat consumul de caldura a
cuptorului, la o durata cat mai mare a rzistoarelor.
Consumul de caldura a cutorului este asigurat de puterea rezistentelor
U2 U2
P [W ]
R l

s (7)
iar durata de functionare a acestora, depinde de puterea lor specifica admisibila
P
p sa [W / m 2 ]
S lat (8)
unde: U este tensiunea pe o faza a rezistorului in V, R- rezistenta lui ; rezistivitatea in
m ; l lungimea in m ; s sectiunea transversala in m2, Slat suprafata laterala a re zistorului
in m2.
Din relatile (7) si (8) se obtin diametrul d si lungimea l la rezistoare din sarma:
4 P 2
d 3 2 2 [m];
U p sa
(9)
 PU 2
l3 [m];
4 p sa
(10)
precum si lungimea lb si grosimea b la rezistoare din benzi :
mPU 2
l3 [m];
4( m 1) 2 p sa2
(11)
P 2
b3 [m];
2m(m 1)U 2 p sa

unde m ' m a / b , a fiinf latimea benzii rezistorului (practic b = 5..20 a,).

Puterea active totala a cuptorului transformata in caldura se determina inmultind puterea unui
resistor cu numr de rezistoare (identice ) N,
Pt = PN,
cele N rezistoare fiind amplasate de obicei, in peretii laterali ai cuptorului (in cazul pieselor
asezate vertical) sau pe bolta sub vatra (in cazul pieselor asezate pe orizontal).
Puterea utila a cuprotului Pt se poate determina in functie de volumul camerei cuptorului V,
utilizand diagramele practice reprezentate mai jos in fig 2

Fig 2. Variatia puterii utile a cuptorului cu rezistoare in functie de volumul cuptorului,

pentru diferite temperaturide functionare: 1-pentru 300C; 2- pentru 800C; 3-pentru
1000C; 4-pentru 1600C;

EXEMPLU

Sa se dimensioneze rezistoarele pentru cuptorul electric calculat in exemplele anterioare. Se

aleg rezistoare din banda de Kantal (20% Cr, 5% Al, 72% Fe, 3%C) montata in zigzag pe
peretii laterali cu carlige, conexiunea lor este trifazata in triunghi cu U=380 V,
48
P 10 3 16 10 3 W .
3
Temperatura rezistorului se ia cu 10% mai mare decat temperatura finala
1 1.1 f 1.1 1050 1155 C
.
Rezistivitatea la temperatura de lucru este 20 (1 )
1100 1.4 10 6 (1 0.08 10 3 1135) 1.49 10 6 m.
Puterea specifica a re zistorului ideal se determina din figura 1 pentru temperature rezistorului
1=1150C si a piesei 2 = 1050C, psi* =4 104 [W/m2].
Coeficientul de eficienta ef pentru banda in zigzag pe suporti si gradul redus de intregire r
pntru otel se iau din Tabelul 1,
ef =0.41 si r = 0.8
Puterea specifica a rezistorului rezulta din relatia (6)
p s p sa ef r p si* 0.41 0.8 4 10 4 13.12 10 3 [W / m 2 ]

C1 C2 C3 Conexiunile P1%
rezistentelor
x x - 200
x - x Y 133.3
x - - - 100
- x x Y Y 66.6
- - x - Y 33.3

Fig 3. Conexiunile in triunghi ()si in stea (Y) ale rezistorelor amplasate pe peretii interiori
ale cuptorului.

Dimensiunile rezistorului se calculeaza cu relatiile

mPU 2 0 P 2
l3 b3
4( m 1) 2 0 p sa2 2m(m 1)(U 2 p sa )
si
se alege m = 10 si se obtine :
10 16 10 3 380 2
l 3 27 m;
4(10 1) 2 1.49 10 6 (13.12 10 3 ) 2
1.4910 6 (16 10 3 ) 2
b3 0.975 10 3 m.
210(10 1)380 13.12 10
2 3

Constructiv se ia b=1mm, deci a = 10b = 10 mm. In total este necesara o lungime de banda L b
= 3 l =81 m, din care se realizeaza cele 3 rezistoare amplasate in interior, pe peretii cuptorului.
Pentru a extinde domeniul de utilizare se poate dubla numarul de rezistoare. Se realizeaza
schema din Figura 3 in care rezistoarele pot fi commutate din triunghi in stea, in diferite
combinatii, obtinandu-se o variatie in trepte a puterii cuptorului (200%; 133.3 %; 100%;
66.6%; si 33.3% din puterea instalata Pi=48kW).