Universitatea din Oradea

Facultatea de Inginerie Electrica si Tehnologia Informatiei

Analiza indicatorilor energetici la

cuptorul electric cu rezistoare cu
incalzire indirecta

Coordonator: Student:
conf. dr. ing. Sorin PAȘCA Budau-Ciurba
Daniel
-2015-
 Generalitati
• Cuptoarele cu rezistoare sunt dispozitive care transformă,
prin efect Joule-Lenz, energia electrică în energie termică.
• Conversia se poate realizeaza prin intermediul rezistoarelor
sau încălzitoarelor (elemente specializate de circuit) atunci
avem un cuptor electric cu rezistoare cu încălzire indirectă.
În cazul în care piesa de încălzit, numită şi încărcătura sau
şarja, joacă rol de rezistor, cuptorul electric este de tipul cu
rezistoare cu încălzire directă.
• Cuptoarele electrice cu rezistoare cu încălzire indirectă se
recomandă pentru tratament termic, încălzire în vederea
deformării la cald sau la topirea metalelor şi aliajelor uşor
fuzibile.
Elementele de baza ale unui cuptor cu
rezistoare cu incalzire indirecta
• O instalaţie electrotermică se compune, în principiu,
dintr-o sursă de alimentare, reţeaua scurtă şi cuptorul
electric.
• Principalele elemente ale unui cuptor electric industrial
cu rezistoare cu încălzire indirectă (tip cameră) sunt:
− carcasa cuptorului asigură rezistenţa mecanică a
construcţiei şi este realizată din tablă de oţel rigidizată
cu profile din acelaşi material. La cuptoarele de joasă
temperatură există o carcasă exterioară şi una
interioară, îmbinate prin elemente elastice, izolate
termic, care permit dilatări diferite a celor două
structuri.
− căptuşeala cuptorului se execută din unul sau mai
multe straturi de materiale termoizolante şi refractare.
Ea influenţează direct: pierderile termice,timpul de
încălzire, calitatea procesului tehnologic, cotele de
gabarit, fiabilitatea instalaţiei etc.
• La cuptoarele de joasă temperatură căptuşeala este
constituită dintr-un singur strat de material
termoizolant dispus între cele două carcase. La
cuptoarele de medie şi înaltă temperatură, căptuşeală
are 1..2 straturi din material refractar şi două sau mai
multe straturi de izolaţie termică. Partea superioară a
cuptorului se închide prin bolţi plane sau arcuite,
materialele utilizate fiind sub formă de plăci, cărămizi
tip pană sau piese fasonate.
− uşa cuptorului , la joasă temperatură se confecţionează
dintr-un singur strat termoizolant dispus între două plăci
metalice turnate, iar pentru temperaturi medii şi înalte se
prevede un strat refractar de 1..2 straturi termoizolante.
Acţionarea uşii este mecanizată la cuptoarele de
capacitate medie şi mare, iar la cele de capacitate mică
se face manual.
− rezistoarele sau elementele încălzitoare se
confecţionează din materiale conductoare cu rezistivitate
electrică mare şi coeficient redus de variaţie a
rezistivităţii cu temperatura, fiind sub formă de sârme
sau benzi. Amplasarea rezistoarelor în camera cuptorului
se face pe pereţii laterali, pe boltă, sub vatră etc.,
elementele de susţinere fiind tuburi ceramice, cărămizi
fasonate, cârlige şi bolţuri din materiale refractare.
• Încălzitoarele din sârmă se confecţionează sub formă
de spirale sau de zigzag, iar cele din bandă numai de
zigzag. Dimensiunile spiralei se aleg astfel încât să
asigure o rigiditate mecanică suficientă, iar ecranarea
să fie cât mai redusă. Diametrul D al tubului ceramic,
pe care se dispune spirala, se alege din considerente de
rezistenţă mecanică a materialului. Pentru a diminua
ecranarea încălzitoarelor de către căptuşeala
cuptorului, rezistoarele de sârmă în zigzag montate pe
pereţii laterali se fac profilate, iar cele dispuse sub
vatră sau boltă se distanţează de zidăria refractară prin
suporţi speciali sau cârlige de oţel.
− dispozitivele rezistente la temperaturi înalte (şine de
rulare, ghidaje, plăci de vatră etc.) sunt din oţel
refractar şi au rolul de a susţine sau a permite
deplasarea încărcăturii în camera de lucru.
 Functionarea cuptorului electric cu
rezistoare cu incalzire indirecta
• Principalul element al acestor tipuri de cuptoare il reprezinta, deci,
elementul incalzitor, care functioneaza pe baza efectului Joule al
curentului electric.
• Efectul termic (denumit și efect Joule) consta in disiparea caldurii intr-un
conductor traversat de un curent electric. Aceasta se datorează
interacțiunii particulelor curentului (de regula electroni) cu atomii
conductorului, interacțiuni prin care primele le cedeaza ultimilor
din energia lor cinetica, contribuind la marirea agitației termice în masa
conductorului.
• Legea lui Joule afirma urmatorul fapt: cantitatea de caldura Q degajata la
trecerea curentului electric printr-un conductor este direct proportionala
cu rezistenta R a conductorului, cu patratul intensitatii curentului si cu
timpul t considerat.
• Expresia matematica a legii lui Joule este: Q=R*I2*t.
• In cazul acestui tip de cuptor electric materialul ce
urmeaza a fi incalzit nu este parcurs de curentul
electric, caldura necesara incalzirii fiind generata de
elementele incalzitoare plasate in apropiere, dupa care
este transmisa spre material.
• Transmiterea caldurii are loc prin convectie (libera sau
fortata), daca diferenta de temperatura dintre
elementul incalzitor si material este sub 450 °C si prin
radiatie in cazul diferentelor de temperatura mai mari.
• Căldura este forma de energie generată de agitaţia
termică a particulelor ce compun materia, iar schimbul
de căldură într-un sistem de corpuri sau între
elementele aceluiaşi corp este guvernat de principiile I
şi II ale termodinamicii.
• Procesul de propagare al căldurii este un fenomen
complex şi clasificarea sa în moduri mai simple de
realizare (conducţie, convecţie, radiaţie) are drept scop
facilitarea calculelor, dar fără a neglija procesul în toată
amploarea sa. Asa cum am precizat anterior în cazul
cuptoarelor electrice cu rezistoare cu încălzire
indirectă, schimbul de căldură are loc prin convecţie
respectiv radiatie termică.
• Convecția termică reprezintă procesul de transmitere a
căldurii la suprafața unui solid spălat de un lichid sau
un gaz, dacă între mediul solid și cel fluid există o
diferență de temperatură.
• Radiația termică reprezintă transmiterea căldurii între
două corpuri solide prin radiații electromagnetice cu
lungimi de undă între 0,4μm și 1mm.
 Calculul indicatorilor energetici
• Transformarea energiei electrice in caldura, la
nivelul unei instalatii electrice, este insotita de
pierderi, fiind caracterizata prin randament.
Pentru determinarea randamentului este
necesara stabilirea bilantului energiilor si a
puterilor la nivelul echipamentului
electrotermic si la nivelul instalatiei
electrotermice.
unde:
P1 - este puterea activă absorbită din reţeaua
electrică de alimentare;
Ps - pierderile de putere activă în sursa de alimentare;
P2 - puterea activă livrată de sursa de alimentare,
regăsită la bornele de intrare ale reţelei scurte;
Prs - pierderile de putere activă în reţeaua scurtă;
P - puterea activă absorbită de cuptorul electric
regăsită la bornele de ieșire ale reţelei scurte;
Pe, Pt - pierderile electrice şi respectiv termice în
cuptor;
Pu - puterea utilă, corespunzătoare energiei termice
transferată materialului.
• Randamentul total IE al instalatiei de incalzire cu
rezistoare cu incalzire indirecta se determina din
relaţia:

sau:

unde: s este randamentul sursei de alimentare, rs

randamentul retelei scurte, iar c randamentul
cuptorului.
• Din relatiile anterioare, se poate observa faptul ca
pentru a se obtine un randament total cat mai bun
(ideal IE=1), este necesar ca puterea utila Pu sa fie cat
mai apropiata (ideal egala) de puterea activa absorbita
din reteaua electrica de alimentare P1 .
• Puterea utilă necesară încălzirii masei m a
încărcăturii, de la temperatura iniţială i la
temperatura finală f, în timpul tî rezultă din
relaţia:
P=mc(f -i)tî mitî
unde: c este căldura masică, dependentă de
material şi de temperatură iar i este entalpia
masică.
• Randamentul c al cuptorului se calculeaza din
relatia:

sau:

unde t şi e reprezinta randamentul termic,

respectiv electric ale cuptorului.
• Pentru ca randamentul cuptorului c sa fie cat
mai ridicat trebuie reduse cat mai mult atat
pierderile termice cat si cele electrice. Valoarea
acestui randament este importanta deoarece
influenteaza in mod direct valoarea
randamentului total.
• Pierderile termice în cuptor depind de soluţia
constructivă şi cuprind: pierderile pentru
încălzirea pereţilor incintei la temperatura de
lucru; pierderile prin pereţii, orificiile şi uşile
spre exterior ale cuptorului; pierderile pentru
încălzirea instalaţiilor auxiliare de susţinere şi
transport a încărcăturii; pierderi pentru
încălzirea atmosferei din cuptor.
• Pierderile electrice din cuptor se calculează, în
cazurile reale, în funcţie de tipul şi schema
electrică ale cuptorului.
• Puterea activă P absorbită de cuptor se
calculează în funcţie de rezistenţa electrică
echivalentă R şi de intensitatea I a curentului
electric:
PRI2
iar puterea activă P1 absorbită de instalaţia de
incalzire cu rezistoare cu incalzire indirecta se
determină în funcţie de randamentul IE al
instalaţiei:
P1=PuIE
• Puterea reactivă Q absorbită de cuptor este:
Q=XI2
iar puterea reactivă Q1 la nivelul instalaţiei
electrotermice se obţine din expresia:
Q1=Q+XrsI2+Qs-Qc
unde: Qs este puterea reactivă inductivă la
nivelul sursei de alimentare iar Qc este puterea
reactivă capacitivă determinată de bateria de
condensatoare conectată la bornele sursei de
alimentare pentru a asigura compensarea
factorului de putere al instalaţiei
electrotermice.
• Puterile aparente S şi S1 la nivelul cuptorului şi
al instalaţiei electrotermice rezultă din
relaţiile:

• Factorul de putere cos şi cos1 la nivelul

cuptorului si respectiv al instalaţiei
electrotermice se determină din relaţiile:

• Pentru compensarea factorului de putere

sursei de alimentare i se conecteaza baterii de
condensatoare.
• Consumul specific de energie electrică wIE
rezultă din relaţia:
wIE=(P1tî)m=iIE [kWh(kg,t,buc.)]
• Productivitatea procesului D rezultă:
D=mtî
• Energia electrică W consumată pentru
producerea unei cantităţi de produse A se
poate exprima sub forma:
W=k1+k2A
• Consumul specific de energie electrică w rezultă:
w=WA=k1A+k2
• Reducerea consumului specific de energie
electrică se obţine prin creşterea volumului
producţiei A şi prin reducerea parametrilor k1
şi k2. Consumul de energie electrică la
funcţionarea în gol a instalaţiei (A = 0),
corespunde termenului W0 = k1. Pentru reducerea
acestui termen este necesară scurtarea duratei
de funcţionare în gol cât şi recuperarea energiei
termice care intervine în desfăşurarea proceselor
de producţie. Reducerea parametrului k2 se face
prin modernizarea (retehnologizarea) proceselor
tehnologice.
 Bibliografie
1. www.creeaza.com/.../CUPTOARE-ELECTRICE-CU-
REZISTOA623.php
2. www.euedia.tuiasi.ro/uee/.../L7_cupt%20rez-
10martie_2col%20ex1.pdf
3. ro.wikipedia.org/wiki/Efectele_curentului_electric
4. https://ro.scribd.com/doc/47678511/Efectul-Joule
5. https://ro.scribd.com/doc/49386465/electrotermie
6. curs ,,Optimizari energetice in electrotermia
industriala’’ – conf. dr. ing. Sorin PAȘCA
VA MULTUMESC PENTRU
ATENTIA ACORDATA !