Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Colegiul Politehnic din Chiinu

Catedra Comunicaii

La Disciplina: Materiale i componente pasive

Tema:Materiale conductoare, Materiale

semiconductoare, Materiale magnetice

A efectuat:elevul din grupa. TC-0113

A verificat :profesor

Lungu Svetlana
aitan Ina

Chiinu 2013

Materiale conductoare
Sunt materiale definite printr-o conducie a curentului bun.
Conducia electric n conductoarele solide
ntr-un material, curentul electric este rezultatul interaciunilor dintre sarcina electric i
cmpul electric. n cazul conductoarelor solide (metale) sarcina electric, care asigur generarea
curentului electric, este constituit din electroni mobili. n absena unui cmp electric, aceti
electroni mobili se deplaseaz haotic i nu genereaz fenomene de conducie. La aplicare unui
cmp electric, electronii mobili capt o micare orientat (n sens invers sensului cmpului
electric) i particip la generarea fenomenelor de conducie n material.
n legtur cu deplasarea electronilor mobili prin materialul conductor sub aciunea unui
cmp electric, se poate defini viteza medie de deplasare a electronilor astfel:
vn n E

(1)
unde n este mobilitatea electronilor, o mrime care caracterizeaz frecvena ciocnirilor
electronilor mobili cu atomii reelei cristaline a materialului conductor, iar E este intensitatea
cmpului electric.
Densitatea curentului electric generat de ctre deplasarea electronilor mobili este determinat pe
baza cantitii totale Q de sarcin electric din volumul V al materialul conductor. Valoarea lui Q
se determin cu relaia:
Q q n V q n A

(2)
unde q este sarcina elementar (negativ pentru electroni), n este concentraia de electroni mobili
din volumul V, A este aria volumului iar l este lungimea volumului considerat.

Densitatea de curent n volumul V se determin cu relaia general:

1 dQ

A dt

JSI

A
m2

Astfel, valoarea densitii de curent n volumul V se determin cu relaia:

J

1 d q n A 1
d

qn A
q n vn
A
dt
A
dt

sau:
J q n n E

Rezistivitatea materialului conductor se definete conform legii lui Ohm:

E
J

SI

Sau, innd cont de formulele de mai sus, n funcie de concentraia de electroni mobili:

1
q n n

Conductivitatea materialului conductor este defint ca inversul rezistivitii:

SI

S
m

Rezistena unui material conductor se poate determina, n funcie de geometria materialului, cu

relaia:
R

l
A

R SI

Iar conductana materialului ca inversa rezistenei:

G

1
R

G SI

Clasificarea materialelor conductoare:

1. dup tipul purttorilor elementari de sarcin electric care asigur conducia electric:
materiale conductoare cu conducie electronic: conducia este asigurat de electroni;
materiale specifice: metale, grafit.
materiale conductoare cu conducie ionic: conducia este asigurat de ioni;

materiale specifice:electroliii
2. dup starea de agregare a materialului conductor:
materiale conductoare solide: metale, etc.
materiale conductoare lichide: electroliii, mercurul.
materiale conductoare gazoase: plasma.
3. dup funciile pe care le pot ndeplini:
materiale conductoare de conducie a curentului electric: au rezistivitate electric
neglijabil;
materiale conductoare de control i limitare a curentului electric: au rezistivitate electric
controlabil tehnologic, independent de factorii de mediu.
materiale conductoare de conectare/deconectare a curentului electric
materiale conductoare de traductor termoelectric (termocuplu).
materiale conductoare de memorare logic: au rezistivitate de volum dependent de
valoarea intensitii cmpului magnetic. Sunt realizate pentru realizarea unor memorii
logice foarte rapide.
Materiale conductoare pentru funcia de conducie a curentului electric
Un material conductor poate ndeplini aceast funcie dac ndeplinete condiiile:

Are rezistivitate de volum i de suprafa mici;

Efectul pelicular este neglijabil;
Densitatea de curent admis este de valoare mare;
Proprieti mecanice bune (la rupere, elasticitate, duritate);
Stabilitate chimic ridicat;

Efectul pelicular este definit de ngrmdirea liniilor de curent electric ctre suprafaa
conductorului, atunci cnd frecvena curentului crete. Consecina efectului pelicular este
creterea rezistenei electrice a conductorului i implicit a pierderilor prin efect Joule (nclzire).
Exemple de materiale care ndeplinesc aceast funcie:
cupru,
aluminiu,
aur,
argint,
crom
aliajele materialelor de mai sus.
Aceste materiale sunt destinate pentru:
transportul energiei electrice;
pentru realizarea dispozitive electrice (bobine, trasee conductoare).
Materiale conductoare pentru funcia de control i limitare a curentului electric
Un material conductor poate ndeplini aceast funcie dac ndeplinete condiiile:

Rezistivitatea poate fi controlat tehnologic;

Variaia rezistivitii cu temperatura este redus;
Coeficient de mbtrnire redus;
Rezisten mecanic mare la valori mari ale temperaturii.
Sunt utilizate pentru realizarea rezistoarelor electrice de toate tipurile.

MATERIALE SEMICONDUCTOARE
Materialele semiconductoare au 4 electroni de valenta si au nevoie de o mica energie pentru a
deveni liberi.
Dintre acestea fac parte materialele pure cum ar fi:Ge,Si,Se ,Telur si compusi ale acestora.
Conductivitatea la aceste materiale este de 2 feluri:
-conductivitate intrinseca
-conductivitate extrinseca
A. Conductivitatea intrinseca se refera la materialul pur,fara impuritati,cum ar fi o retea
cristalina de Ge .Fiecare atom de Ge este inconjurat de alti 4 atomi,fiecare atom punand in
comun 2 cate 2,cei 4 electroni de valenta.Se formeaza astfel legaturi covalente si in jurul fiecarui
atom de Ge cate un octet.Octetul si legatura covalenta sunt foarte stabile astfel ca la plecarea
unui electron acesta devine liber lasand in urma un gol necompensat ,purtator de sarcina
pozitiva.Numarul de electroni astfel formati va fie gal cu numarul golurilor.Sub influenta unui
camp electric,purtatorii de sarcina,electronii liberi si golurile se vor misca in sens invers cu
viteze egale.
Nr.e=nr.g

v.e=vg

B.Conductivitatea extrinseca
Aceasta se obtine introducand in reteaua de Ge,cantitati mici de atomi,de alte metale,avand
valenta mai mare,sau mai mica.
4+1=5>P(fosfor)
4-1=3>Al(aluminiu)
Impurificand reteaua de Ge cu cativa atomi de P,avand 5 electroni de valenta,fiecare
impuritate va folosi 4 electroni pentru realizarea octetului,al 5-lea putand parasi usor atomul
devenind electron liber fara a lasa in urma gol,pentru ca nu a plecat din legatura covalenta.
Se pot forma si perechi de electroni si goluri,daca pleaca electroni din legaturi covalente.In
total numarul de electroni liberi formati este mai mare decat numarul de goluri,conductivitatea
fiind de tip n(de la sarcina purtatorilor majoritari).

MATERIALE ELECTROIZOLANTE
Materialele electroizolante se utilizeaza la izolarea cailor de curent intre ele si fata de
pamant(masa).De asemenea se mai folosesc la dielectric in condensatoare .

Comportarea unui dielectric cand este pus intr-un camp electric:

-fenomenul de conductie
-fenomenul de polarizare
Fenomenul de conductie consta in aparitia unui mic curent de conductie,dovedind ca
rezistenta este mare,darn u infinita.
Fenomenul de polarizare se produce diferit in functie de tipul dielectricului(polar,sau
nepolar).
Materialele polare au sarcini pozitive, si negative grupate in dipoli,iar materialele nepolare
nu contin dipoli deoarece centrul sarcinilor negative coincide cu cel al sarcinilor pozitive.
Dielectricii polari respectivi nepolari,prin plasare intr-un camp electric,sufera o
transformare prin deplasarea dipolilor respective deplasarea centrelor de actiune a sarcinilor
pozitive si negative.
Miscarea sarcinilor determina un curent de polarizare care incalzeste dielectricul in
campuri de inalta frecventa determinand pierderi.
Proprietati electrice ale materialelor electroizolante:
1) Rezistivitatea de volum si de suprafata
Un dielectric solicitat de un camp(diferenta de potential)poate conduce curentul electric fie
prin suprafata sa,fie prin interior.Asta inseamna ca se pot forma 2 cai de curent fie pe suprafata,
fie prin interior.
2) Rezistivitatea dielectrica capacitatea unui conductor
Permitivitatea dielectrica intervine in formula capacitatii care se formeaza prin plasarea
dielectricului in camp.
3) Rigiditatea dielectrica
Rigiditatea dielectrica sau campul de strapungere reprezinta tensiunea la care se strapunge 1
cm grosime din dielectric.
4) Tangenta unghiului de pierderi
In cazul in care un dielectric nu are pierderi(dielectric ideal)puterea pierduta este egala cu 0.In
realitatea un dielectric prezinta pierderi prin incalzire datorita deplasarii sarcinilor(dipolilor)in
cazul aplicarii unui camp alternativ(mai ales daca este de inalta frecventa).

Proprietati fizico-chimice ale materialelor electroizolante:

1) Higroscopicitatea este proprietatea materialelor de a absorbi umiditatea.Cu cat sunt mai
higroscopice ,au proprietati electrice mai slabe(scade rigiditatea dielectrica ).
2) Densitatea
3) Porozitatea
4) Conductibilitatea termica este proprietatea materialelor de a conduce caldura .

5) Stabilitatea termica reprezinta proprietatea materialelor de a-si pastra caracteristicile pana

la o anumita temperature.S-au stabilit clase de izolatie notate cu litere corespunzatoare
temperaturii pana la care materialul isi pastreaza caracteristicile electrice.
6) Stabilitatea la temperaturi joase
7) Punct de aprindere proprietatea materialelor de a se aprinde singure
8) Punct de imflamabilitate proprietatea materialelor de a se aprinde de la o sursa
9) Solubilitatea
10) Stabilitatea termica

1. Materiale electroizolante gazoase

Aerul este principalul isolator in aparatele electrice,insa datorita oxigenului ataca unele metale
conductoare,oxideaza si imbatraneste uleiurile.Aerul are rigiditatea dielectrica de 32KV/cm.
Azotul are proprietati asemanatoare cu ale aerului,dar nu oxideaza uleiurile.Utilizari:umflarea
baloanelor,perna de azot.
Hidrogenul este de 14 ori mai usor decat aerul.Utilizari:racirea masinilo
electrice.Dezavantaje:este inflamabil,imbatraneste izolatia.
2. Materiale electroizolante lichide
Ca si gazele materialele lichide ocupa in totalitate volumul in care sunt introduse,sunt insa
mai scumpe si mai grele decat gazele.Se descompun sub actiunea arcului electric,vaporii de
lichid fiind toxici si imflamabili.
Uleiuri:
a) uleiuri minerale se obtin prin distilarea petrolului si poarta in general denumirea aparatului
in care se utilizeaza : ulei de transformator,ulei de cablu,ulei de condensator.
- Uleiul de transformator se utilizeaza pentru racirea si izolarea infasurarilor transformatoarelor
de putere,in intrerupatoare de inalta tensiune unde au rol de a raci,izola si de a stinge arcul
electric.
- Uleiul de cablu este folosit pentru impregnarea hartiei de cablu sau in cabluri de inalta tensiune
cu circulatie de ulei,unde uleiul joaca rol de izolare si de racire.
- Uleiul de condensator este folosit la impregnarea hartiei utilizata ca dielectric in condensatoare
si in condensatoare de inalta tensiune.
b) uleiuri vegetale:uleiuri de in si uleiuri de tung.
c) uleiuri sintetice :uleiuri clorurate,fluorurate si siliconice.
Uleiurile sintetice au proprietati mai bune fata de cele minerale in sensul ca se descompun sub
actiunea arcului electric,dar nu dau gaze inflamabile,in schimb acestea sunt toxice.Avantaje au
uleiurile siliconice care nu sunt toxice si se pot utiliza la temperaturi ridicate.
3. Materiale electroizolante solide
Materiale electroizolante solide:
- organice rasini naturale si sintetice,materiale plastice presate,materiale plastice
stratificate,produse pe baza de celuloza,lacuri electroizolante,compunduri si bitumuri.
- anorganice sticla,mica,azbestul,ceramica electrotehnica.

Rasinile sunt substante macromoleculare(nr.mare de atomi in molecula).Dupa modul de

comportare la caldura pot fi termoplaste si termorigide.Cele termoplaste prin incalzire se inmoaie
si prin racire se intaresc,ciclul putandu-se repeta.Cele termorigide prin incalzire ard si se distrug.
Rasini naturale:
a) selacul(de origine animala) este produsul fiziologic al unor insecte din India.Se
confectioneaza lacuri electroizolante.
b) copaluri chillimbar(de origine fosila) se confectioneaza arcuri pentru pelicule dure.
c) colofomul-sacaz(de origine vegetala) se obtine din rasina unor conifere.Prin dizolvare in
ulei se obtine masa galbena folosita la umplerea mansoanelor cablurilor.
Rasini sintetice:
a) rasini de polimerizare
- polistirenul este o rasina nehidroscopica folosita ca material izolant si ca izolator electric in
circuite de inalta frecventa.
- polietilena este folosita la izolarea cablurilor in medii umede putand fi obtinuta in 2
variante:joasa presiune-inalta densitate si inalta presiune-joasa densitate.
- PCV(policlorura de vinil) se utilizeaza simpla sau cu material din umplutura cu plastefianti
sau coloranti.Nu se utilizeaza ca izolant in current continuu.
- PTFE(teflonul) este rezistent la temperature ridicate si de asemenea la agenti chimici.
b) rasini de policondensare
- bachelita capace si carcase de aparate electrice si lacuri electroizolante care sunt de diferite
culori.
- aminoplaste sunt transparente avand aceleasi utilizari ca si bachelita.
- poliamide(relon,naylon) fire si fibre sintetice pentru izolarea conductoaelor si in tesaturi.
- poliesteri(nylar) folosit in inalta frecventa.
c) rasini de poliaditie
- epoxidice si poliurotanice au caracteristici adezive.Se utilizeaza pentru impregnarea
infasurarilor,a bobinelor si rigidizarea circuitelor electronice,cresc rezistenta mecanica si
rezistenta de izolatie,nu absorb apa, iar caldura se evacueaza mai usor.Se mai folosesc la lipirea
diverselor materiale.
Materiale plastice presate
Se foloseste un liant(lac electroizolant rasini)si un material de umplutura
organic(rumegus)si anorganic(sticla,mica azbest).
Materiale plastice sratificate
Se obtin prin presarea la cald a mai multor straturi de hartie pertinax,din bumbac
textolit,din fibre de sticla sticlotextolit,de furnir de lemn fanerit.
Produse pe baza de celuroza

Celuloza este o substanta macromoleculara,obtinuta din

lemn de conifere,stuf,in,canepa.Toate produsele sunt
hidroscopice si de aceea se impregneza inainte de utilizare.
Hartiile:hartie pentru cablu,de condensator,de impregnare si rulare, de telefonie,de tole,hartie
acetilata si hartie suport.
Cartonul electrotehic(prespan) se obtine prin presarea la cald a mai multor strate de hartie
umeda.Se foloseste la izolarea infasurarilor pentru masini electrice.

Lemnul este utilizat ca material de umplutura(rumegus),stalp pentru linii aeriene,etc.Toate

produsele din lemn se impregneaza cu lacuri si uleiuri,crescand rigiditatea electrica de la 20 la
70KV/cm.

MATERIALE MAGNETICE

Clasificarea materialelor electrotehnice

din punct de vedere magnetic
In functie de valoarea permeabilitatii magnetice relative r .materialele electrotehnice se
clasifica in materiale :
-diamagnetice (<1);
-paramagnetice(~1);
-feromagnetice(>1);
Materialele diamagnetice
sunt:hidrogenul,carbonul,argintul,aurul,cuprul,zincul,germaniul,seleniul,siliciul etc.Ele au
permeabilitate magnetica relative subunitara , foarte aproape de unitate.
Materialele paramagnetice sunt :oxigenul,aluminiul,cromul,platina,manganul,radiul,potasiul
etc.Ele au permeabilitate magnetica relative supraunitara , foarte apropiata de unitate.
Materialele feromagnetice sunt:fierul ,cobaltul ,nichelul , gadoliniul si aliaje.Ele au
permeabilitate magnetica relative mult mai mare decat unitatea ,ajungand la valori peste 100000.
Materialele feromagnetice sunt cunoscute sub denumirea de materiale magnetice.
Aceste matriale isi pierd complet proprietatile magnetice la temperature Curie,care este de
769C pentru fier,1075C pentru cobalt, 360C pentru nichel si intre 60 si 380C pentru aliaje,in
functie de compozitie.
Conform teoriei magnetismului molecular , materialele magnetice se compun dintr-un numar
foarte mare de magneti extreme de mici magneti moleculari.
Intr-un material nemagnetizat,magnetii moleculari sunt asezati in dezordine (fig.1.a).Prin
magnetizare,magnetii moleculari se orienteaza succesiv dupa directia campului de magnetizare
(fig 1.b) In consecinta,efectele magnetice ale materialului se manifesta si in exterior-materialul
sa magnetizat.

Fig 1.Magneti moleculari

a-in material ferromagnetic nemagnetizat;
b-in material ferromagnetic magnetizat.

Dupa modul in care materialele feromagnetice se comporta in campul magnetic,se deosebesc:

-materiale magnetice moi,care se pot magnetiza cu usurinta dar se si demagnetizeaza usor;
-materiale magnetice dure,care se pot magnetiza greu,dar isi mentin proprietatle magnetice timp
indelungat.
Materialele magnetic moi au utilizarea cea mai raspandita in constructia de masini si aparate
electrice.Din ele se construiesc miezurile respective , circuitele magnetice ale masinilor electrice
,electromagnetilor,releelor etc.
Materialele nagnetic dure se folosesc la fabricarea magnetilor permanenti ,utilizati cu
precadere in constructia micromasinilor electrice si in aparatura electrica speciala.

Caracteristicile magnetice
Incercarile fundamentaele care se fac asupra materialelor magnetice servesc la:
-trasarea curbei de magnetizare ;
-trasarea ciclului de histerezis;
-determinarea pierderilor magnetice(ingloband pierderile prin histerzis si curent turbionari).
Curba de magnetizare a materialelor magnetice reprezinta variatia inductiei B, in functie de
intensitatea campului magnetic H.
Daca se reprezinta graphic inductia B=f(H) se obtine o curba de forma celei din figura
2.Aceasta curba are trei portiuni distincte si anume:prima parte a curbei,pornind d la origine,este
o dreapta Oa avand panta foarte mare (inclinare mare fata de abscisa); a doua portiune ab ,cotul
curbei de magnetizare ; ultima portiune dincolo de b este tot o dreapta ,dar cu panta mica
(aproape paralela cu abscisa).

Fig.2.Curba de magnetizare B=f(H\) si curba =f(H)

Din curba de magnetizare se observa ca ,pe ultima portiune ,pentru cresteri importante ale
campului magnetic inductia magnetica creste foarte putin.Aceasta se explica prin faptul ca toti
magnetii moleculari sunt orientate in camp, magnetizarea in continuare devine imposibila
,materialul este saturat magnetic.
Permeabilitatea magnetica ,corespunzatoare fiecarui material magnetic ,depinde de intensitatea
campului magnetic.Curba =f(H), reprezentata tot in figura .2. este obtinuta din curba de
magnetizare prin raportare lui B la H pentru fiecare valoare a campului.
Ciclul de histerezis se traseaza ridicandu-se mai intai curba de prima magnetizare pana la
saturatie , curba OBs (figura 3 ).Dupa ce s-a ajuns cu inductia in punctul +B , se reduce
intensitatea H a campului si se constata ca si inductia B scade,dar are valori mai mari decat le-a
avut la prima magnetizare , pentru aceelasi camp.Astfel pentru valoarea H' a intensitatii
campului ,inductia este MN pe curba de rima magnetizare ,si devine MP>MN pe curba de
demagnetizare.Inductia MN pe curba de demagnetizare H''< H' , ceea ce arata ca variatia
inductiei ramane in urma variatiei campului magnetic.Fenomenul se numeste histerezis,dupa
cuvantul grecesc care inseamna ramanere in urma.
Pentru H=O, inductia nu este nula ,ci are o anumita valoare ,numita inductie remanenta
Br.Inductia remanenta se explica prin aceea ca parte din magnetii moleculari raman orientati sin
u revin la starea de dezordine existenta inainte de magnetizare.

Fig.3.Ciclul de histerezis magnetic

Schimbandu-se sensul lui H (prin inversarea sensului curentului in circuitul de
magnetizare),adica dandu-se intensitatii campuli magnetic valori negative,inductia B continua sa
scada pana cand ajunge la valoarea zero,pentru un camp magnetic-Hc numit camp
coercitiv.Considerandu-se procesul de magnetizare pana in punctual Bs si apoi micsoarandu-se
intensitatea campului magnetic din nou pana la zero,se obtine inductia Br .Schimbandu-se
sensul campului(prin schimbarea sensului curentului in circuitul de magnetizare) se continua
procesul de magnetizare pana in punctual +Bs.
Se obtine astfel o curba inchisa numita ciclu de histerezis.
Suprafata inchisa de aceasta curba este proportionala cu energia consumata pentru modificarea
starii de magnetizare a materialului (energia necesara invingerii frecarilor care se produc
intimpul orientarii magnetilor moleculari),energia care apare sub forma de pierderi ,determinand
incalzirea materialului.
Determinarea experimentale a curbei de magnetizare si a ciclului de histerezis se poate realize
prin doua metode:metoda inelului(dau torului)magnetic si metoda barelor drepte ,de sectiune
circulara sau dreptnughiulara (metoda permeametrului).
Ambele metode constau in esenta in magnetizarea materialului,adica in supunerea lui unui
camp magnetic H,cu ajutorul unei infasurari de magnetizare(prin care trece curentul continuusi
care permite calculul campului magnetic H)si din masuraea inductiei B cu ajutorul unei
infasurari de masurare,legata la un galvanometru ballistic.
Pierderile magnetice inglobeaza pierderile prin hiserezis si pierderile prin curenti
turbionari.Ele sunt dat in wati pe kilogram (W/kg) si se determina cu aparatul Epstein,la o
anumita inductie si la o anumita frecventa.
Pierderile prin hiserezis ,care sunt proportionale cu suprafat inchisa a ciclului de histerezis,au
un rol important in current alternative.
In materialul magnetic supus unui camp magnetic variabil ,datorita fenomenului de inductie
electromagnetica ,apar si pierderi prin curenti turbionari (curenti Foucault).Reducerea pierderilor
prin curenti Focault se realizeaza micsorandu-se aceasi curenti prin sporirea rezistivitatii
materialului magnetic si prin realizarea miezurilor magnetice din tole ,isolate electric intre ele.
Caracteristicile magnetice obtinute prin incercarile indicate mai sus sunt absolute necesare
constructorilor de masini si transformatoare, care isi bazeaza pe ele intregul calcul de
dimensionare a circuitului magnetic ,de incalzire si de randament,calcul care conditioneaza
functionarea optima a acestor masini si transformatoare.

Materiale magnetic moi

Corespunzator destinatiei lor,la elaborarea materialelor magnetic moi se urmareste sa se
obtina:
-inductie remanenta mica;
-camp coercitiv mic;
-inductie la saturatie cat mai ridicata;
-suprafat mica a ciclului de histerezis;
-pierderi mici prin histerezis.si curenti turbionari.
Caracteristicile magnetice ale materialelor magnetic moi sunt influentate de :compozitia
chimica,incluziuni ,marimea particulelor ,metode de elaborare ,tratamente termice ,solicitari
mecanice etc.Prelucrarile mecanice (taiere,stantare,gaurire ,presare etc.) inrautatesc proprietetile
magetice,iar pentru eliminarea efectelor daunatoare ale acestor prelucrari,materialele magnetic
moi se supun unor tratamente termice.
Cele mai utilizate materiale magnetic moi sunt:fierul ,fonta ,otelul ,aliaje fier-siliciu ,aliaje fiersiliciu-aluminiu (alsifer) ,aliaje fier-nichel ,aliaje fier-cobalt ,ferit moi ,peleicule feromagnetice
,aliaje termocompensatoare ,aliaje magnetostrictive si materiale magnetice speciale.

1.FIERUL
Fierul constituie baza celor mai multe materiale magnetice.
Se disting mai multe sorturi de fier si anume:fierul tehnic pur,fierul electrolitic ,fierul carbonil.
Fierul tehnic pur are puritatea 99,50-99,90% si este cunoscut sub denumirea de :fier Armco,
fier suedez, fier magnetic.fier moale.
Intre 815 si 1050 C ,precum si intre 200 si 430C,materialul este fragil si in aceste domenii
critice solicitarile trebuiesc evitate.
Dupa prelucrari mecanice se recomanda un tratament special in atmosfera de hidrogen ,avand
ca rezultat o sporire a permeabilitatii si o miscare a campului coercitiv.
Fierul tehnic pur se foloseste la realizarea miezurilor massive ale circuitelor magetice care
functioneaza in current continuu.
Fierul electrolitic este obtinut prin electrolia si are un grad ridicat de puritate (contine mai
putin de 0,05% impuritati).
El se foloseste la fabricarea aliajelor alni si alnico sinterizate.
Fierul carbonil este produs dupa metoda de rafinare Carbonil care necesita instalatii speciale,
fiind un fiind un procedeu de rafinare destul de complicat.
Acest material are puritate mrae si prezinta avantajul. Fata de fierul electrolytic,de a avea
particule sferice, ceea ce il face utilizabil la fabricarea miezurilor sau torurilor folosite la
frecvente inalte, cu pierderi magnetice mici.Se utilizeaza, de asemenea,la fabricarea magnetodielectricilor (material compus dintr-un material izolant - de exemplu o rasina in care este
inglobata pulbere feromagnetica), folositi pentru aparatura de inalta frecventa.
Magneto-dielectricii au rezistiviate electrica ridicata,datorita prezentei dielectricului in
compozitia lor,si ca urmare, pierderile prin curenti turbionari, sunt reduse.
Fierul electrolitic si fierul carbonil au proprietati magnetice superioare fierului tehnic pur
,datorita puritati lor ridicate.

2.FONTA

Fonta este un aliaj de fier cu carbon, avand procentul cel mai ridicat de carbon (intre 2,06 si
4%).
Caracteristicile mecanice si magnetice ale fontei sunt net inferioare celor ale otelului.
Fontele se utilizeaza la indicatii pana la 1 T, in circuite magnetice de current continuu (de
exemplu, carcase de masinile ectrice de curent continuu).

3.OTELUL
Otelul se elaboreaza din fonta prin reducerea procentului de carbon (intre 0,04% si 2,06%).
Otelurile se folosesc in circuitele magnetice supuse la solicitari mecanice pronuntate , in
special unde se cere elasticitate mare.
Avand proprietati magnetice net superioare fata de fonta ,otelul se utilizeaza cu precadere chiar
si la piesele strabatute de fluxul magnetic, dar care u sunt solicitate mechanic in mod deosebit
,deoarece astfel se realizeaza piesele de dimensiuni mult mai mici,deci constructii mai
economice.

4.ALIAJE FIER-SILICIU
Aliajele fier-siliciu sunt materiale magnetice cala mai utilizate in domeniu electrotehnic,
deoarece au proprietati magnetice bune si cost redus.
Siliciu contribuie la marirea rezistivitatii aliajului si implicit la reducerea pierderilor prin
curenti turbionari.Cu un procent de 6-7%siliciu s-ar obtine un aliaj magnetic ideal ,dar
fragilitatea aliajului nu permite o prelucrare la cald decat pentru un continut de cel mult 4,5%
siliciu si pentru prelucrarea la rece la cel mult 3,3% siliciu.
Un dezavantaj al siliciului in aliaj consta in reducerea inductiei la saturatie cu 0,057%-0,058%
T pentru fiecare procent de siliciu.
Pentru realizarea circuitelor magnetice care functioneaza in current alternative, la frecventa
industriala, se utilizaeaza table (tole) subtiri realizate din tabla silicioasa laminate la cald sau la
rece.
Tabla silicioasa laminate la cald are grosimi de 0,3 ; 0,35 ; 0,5 mm.Tolele se izoleaza intre ele
prin oxidare ,prin lacuire sau prin printr-un strat de hartie.
Tabla silicioasa laminate la rece, cunoscuta sub denumirea de tabla texturata ,are in directia
laminarii caracteristice magnetice sperioare tablei laminate la cald si are o suprafata mai neteda.
Tabla texturata prezinta proprietati magnetice superioare (permeabilitate magnetica mare si
pierderi in fier mici) numai in cazul in care directia fluxului magnetic in material coincide cu
directia laminarii.
Grosimea acestor table sunt de 0,35 ; 0,30 ; 0,20 ; 0,10 ; 0,05 ; mm.
Izolatia acestor table este de tip ceramic (oxid de calciu numit carlit ) sau pe baza de fosfati.

5.ALIAJE FIER-SILICIU-ALUMINIU
Acest aliaj cunoscut sub denumirea de alsifer,se obtine prin sinterizarea pulberilor si contine
9.5% siliciu , 5,5% aluminiu si restul fier.
Are caracteristici magnetice foarte bune si este utilizat la fabricarea de ecrane magnetice,de
carcase pentru masini si aparate electricie.