Necesitatea dezvoltării competențelor de literație la elevi prin intermediul disciplinei

Limba și literatura română

În cadrul disciplinei Limba și literatura română, ciclul gimnazial/liceal, consider că o
principală problemă cu care se confruntă elevii noştri în şcoală este lipsa competenţelor de
literaţie. Noțiunea de literație este foarte puţin cunoscută în sistemul nostru educaţional. În
ceea ce privește limba și literatura română, ca disciplină obligatorie a examenelor naționale,
fie de evaluare națională, fie de bacalaureat, pot să afirm că elevii români au dificultăţi uriaşe,
deoarece aceștia nu reușesc să înțeleagă un text, să facă anumite conexiuni între diverse texte
sau să-și formuleze un anumit punct de vedere.

Competențele de literație reprezintă baza disciplinei Limba și literatura română,

deoarece prin acest concept se înțelege că elevul are capacitatea de a citi un text, de a înțelege
textul respectiv, de a face conexiunile cu ceea ce știa înainte de citirea textului, de a-și
formula un punct de vedere cu privire la ceea ce a citit, precum și de a exprima în scris sau
oral punctul de vedere. Așadar, dacă analizăm competența de literație din această perspectivă,
putem spune că o persoană este alfabetizată dacă ea are aceste competențe specifice.
Inexistența sau dezvoltarea redusă a acestei competențe specifice, a literației, duce la un grad
ridicat de analfabetizare a elevilor din școli.
În opinia mea, dezvoltarea competențelor de literație la disciplina limba și literatura
română este necesară, deoarece prin intermediul acestei competențe elevii pot să-şi dezvolte
capacităţile de reflecţie şi de exprimare, de gândire critică şi empatie. Aceste elemente
precizate anterior sunt necesare în procesul de dezvoltare personală şi de creare a unei imagini
de sine corecte, care să conducă la împlinire şi participare activă în societatea cunoaşterii,
precum și la atingerea aspiraţiilor la nivel individual, familial, profesional şi social.