PROIECT DIDACTIC

1. Aria curriculară: Limbă şi comunicare

2. Obiectul: Limba şi literatura română
3. Data:
4. Unitatea de învățământ: Colegiul Național Pedagogic ”Regina Maria” Deva
5. Clasa: a IX-a
6. Specializarea: Filologie – Științe sociale
7. Cadrul didactic: Nicolae Mateș
8. Unitatea de învățare: Familia
9. Titlul lecției: Textul memorialistic – Jurnalul
10. Textul-suport: ”Maria, Regina României – Însemnări zilnice”
11. Tipul lecției: Predare – învățare

A. COMPETENȚELE CHEIE VIZATE:

1. Comunicarea în limba maternă

 Căutarea, colectarea, procesarea de informaţii și receptarea de opinii, idei, sentimente
într-o varietate de mesaje ascultate/ texte citite
 Exprimarea unor informaţii, opinii, idei, sentimente, în mesaje orale sau scrise, prin
adaptarea la situaţia de comunicare
 Participarea la interacţiuni verbale în diverse contexte şcolare şi extraşcolare, în cadrul
unui dialog proactiv
Competența vizată este relevantă prin cele trei componente, deoarece elevii trebuie să
studieze jurnalul ca tipar textual, să recepteze opiniile, ideile și sentimentele autorului jurnalului,
să identifice trăsăturile literaturii de frontieră, să exprime informații, opinii, idei și sentimente în
mesaje orale, cu privire la rolul jurnalului, atitudini personale fașă de un jurnal reflexiv etc.
2. Comunicare în limbi străine
 Identificarea unor informaţii, opinii, sentimente în mesaje orale sau scrise în limba străină
pe teme cunoscute
Competența vizată este relevantă, deoarece elevii trebuie să identifice exemple de jurnal
reflexiv din literatura europeană și să efectueze asocieri și comparații cu textul-suport.
3. Competențe matematice și competențe de bază în științe și tehnologii
 Proiectarea şi derularea unui demers investigativ pentru a proba o ipoteză de lucru (B)
Competența vizată este relevantă, deoarece elevii trebuie să caute date biografice despre
autorul Lucian Blaga și să identifice în ce măsură sunt reflectate acestea în fragmentul din
”Hronicul și cântecul vârstelor”, stabilind astfel raportul dintre realitate și ficțiune.

4. Competență digitală
  Utilizarea unor dispozitive şi aplicaţii digitale pentru căutarea și selecţia unor resurse
informaţionale și educaţionale digitale relevante pentru învăţare
Competența vizată este relevantă, deoarece elevii vor folosi ca surse de informare și
documentare, dar și ca sursă de investigare a unor ipoteze site-ul wikipedia, dar și biografia
digitală.
5. Competența A învăța să înveți
 Gestionarea timpului alocat învăţării şi monitorizarea progresului în realizarea unei
sarcini de lucru
Competența vizată este relevantă, deoarece elevii trebuie să rezolve sarcinile de lucru și să
parcurgă activitățile de învățare, cu gestionarea eficientă a bugetului temporal alocat.
6. Competențe sociale și civice
 Operarea cu valori şi norme de conduită relevante pentru viaţa personală şi pentru
interacţiunea cu ceilalţi
Competența vizată este relavantă, deoarece elevii trebuie să desfășoare activități de învățare
individual și în echipă/ grup, bazându-se pe principiile toleranței, colaborării, acceptarea
opiniilor și viziunii celorlalți.
7. Competența Spirit de inițiativă și antreprenoriat
 Manifestarea interesului pentru identificarea unor soluţii noi în rezolvarea unor sarcini de
învăţare de rutină şi/ sau provocatoare
Competența vizată este relevantă, deoarece fiecare membru al echipei trebuie să colaboreze
și să propună soluții eficiente de rezolvare a sarcinilor de lucru, la care se adaugă ineditul și
creativitatea.
8. Competența Sensibilizare și exprimare culturală
 Aprecierea unor elemente definitorii ale contextului cultural local şi ale patrimoniului
naţional şi universal
 Realizarea de lucrări creative folosind diverse medii, inclusiv digitale, în contexte școlare
și extra-școlare
 Aprecierea unor elemente definitorii ale contextului cultural local şi ale patrimoniului
naţional şi universal
Competența vizată este relevantă, deoarece elevii trebuie să investigheze contextul cultural
național, focalizându-se pe personalitatea marcantă a Reginei Maria, pe personalitatea autorului
Luciand Blaga; să utilizeze diferite medii de investigarea a contextului cultural; să insereze în
activitățile de învățare elemente culturale ale patrimoniului european/ universal.

B. COMPETENȚELE GENERALE
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în
diferite situaţii de comunicare
3. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare
 C. COMPETENȚELE SPECIFICE
Competențele specifice Conținuturile asociate
1.1 Utilizarea adecvată a achiziţiilor - texte ficţionale; texte nonficţionale:
lingvistice în receptarea diverselor texte memorialistice, argumentative;
- rolul adjectivelor în descriere;
1.2. Identificarea elementelor specifice din - tipuri textuale şi structura acestora:
structura unor tipuri textuale studiate narativ, descriptiv, informativ,
argumentativ;
1.3 Exprimarea orală sau în scris a - exprimarea orală a reacţiilor şi a opiniilor
propriilor reacţii şi opinii privind textele faţă de texte literare şi nonliterare, faţă de
receptate filme văzute (monolog, dialog)
3.3 Argumentarea scrisă/ orală a unui punct - tehnica argumentării
de vedere privind textele studiate - discurs argumentativ oral şi scris

D. CUNOȘTINȚELE/ ABILITĂȚILE/ ATITUDINILE

 Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în

domeniul literaturii
 Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje
receptate
 Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii române
 Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile
abilităţi de comunicare
 Abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalţi
 Dezvoltarea interesului faţă de comunicarea interculturală

E. CONȚINUTURILE VIZATE DIN CLASA a VIII-a (CONȚINUTURILE

ANCORĂ)

Competențe specifice Conținuturi ancoră

1.1. Exprimarea unui punct de vedere propriu
privind reprezentarea aceleiaşi teme în texte
diferite, în vederea evaluării informațiilor, a
intențiilor de comunicare și a atitudinilor
comunicative
1.2. Prezentarea documentată a unei teme/a
unui punct de vedere, citând sursele de
informare, într-un text de tip argumentativ/în
texte de diferite tipuri (de tip descriptiv,
explicativ etc.)
2.1. Evaluarea informațiilor și a intențiilor de
comunicare din texte literare, nonliterare,
continue, discontinue și multimodale
− compararea modului în care apare ilustrată
o temă în texte diferite;
− sesizarea detaliilor necesare înțelegerii
informațiilor din texte de diverse tipuri;
− selectarea de surse necesare documentării
pentru realizarea unei prezentări (manuale,
site, documentare, dicționare).
− dezvoltarea şi evaluarea unor informaţii din
diverse tipuri de texte prin emiterea de opinii
şi idei, în contexte şcolare sau extraşcolare;
− exerciţii de integrare a informaţiilor din

2.2. Compararea a cel puțin două texte sub
aspectul temei, al ideilor şi al structurii
2.3. Argumentarea punctelor de vedere pe
marginea a două sau mai multe texte de
diverse tipuri, având în vedere posibilitatea
unor interpretări multiple
3.2. Redactarea, individual şi/sau în echipă, a
unor texte pentru a fi prezentate în faţa unui
public sau/ și pentru a fi publicate
4.1. Folosirea achizițiilor privind structuri
morfosintactice complexe ale limbii române
literare, pentru înţelegere corectă şi exprimare
nuanţată a intenţiilor comunicative
4.2. Aplicarea achiziţiilor lingvistice pentru
înţelegerea şi producerea unor texte diverse
5.1. Exprimarea unui punct de vedere față de
valori ale culturii naționale sau ale unei alte
culturi, identificate în cărțile citite
5.2. Argumentarea unui punct de vedere
privitor la elemente specifice ale culturii
naționale și ale culturii altor popoare
F. COMPETENȚE DERIVATE
C1: Utilizarea achizițiilor lingvistice în interpretarea unui text memorialistic (fragment de jurnal)
(corelare cu C.S. 1.1);
C2: Identificarea trăsăturilor definitorii și a interferențelor între ficțional și nonficțional într-un
text de frontieră (jurnalul intim ca text privat) (corelare cu C.S. 1.2);
unul sau mai multe texte, în vederea unor
scopuri diverse (aprofundarea unei teme,
identificarea unor modele comportamentale,
rezolvarea unei probleme etc.)
− identificarea unor asemănări şi a unor
deosebiri între două sau mai multe texte;
− compararea modului în care este ilustrată o
temă/prezentată o imagine/descris un
eveniment, un personaj etc. în cel puţin două
texte.
− susţinerea şi argumentarea diferitelor
puncte de vedere, în cadrul unor dezbateri
(organizarea de mese rotunde, de activităţi de
tip „proces literarˮ etc.);
− exerciții de elaborare a unui text de tip
explicativ;
− formularea de enunțuri în care elevii
solicită/oferă informații detaliate cu privire la
impresiile, emoțiile lor în fața unor probleme
diverse;
− dezbateri pe teme de interes pentru elevi, în
perechi, conduse/moderate de un alt coleg.
− evidențierea opiniei cu privire la unele
mesaje ascultate sau din texte literare studiate;
− dezbateri privitoare la elemente specifice
ale culturii naționale și ale altor culturi;
− exerciții de redactare a unor texte (articole
pentru revista școlii, ziarul local, broșuri de
prezentare a evenimentelor socioculturale,
broșuri/ ghiduri turistice) care să promoveze
valorile naționale și interculturalitatea.
− exerciții de prezentare argumentată a unui
set de valori recunoscute social şi cultural,
manifestând empatie, toleranță și respect
pentru valorile celuilalt;
− exerciții de identificare a valorilor specifice
promovate în texte din literatura română/din
literatura universală.
C3: Argumentarea unui punct de vedere privind relația jurnalului cu literatura (corelare cu C.S.
3.3).
G. ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
A1: Exerciții de explorare a textului de graniță (jurnalul) (corelare cu C.D.1);
A2: Exerciții de actualizare a cunoștințelor despre textul literar/ textul nonliterar/ ficțional/
nonficțional (corelare cu C.D.2);
A3: Exerciții de identificare și argumentare a relației jurnalului cu literatura (corelare cu C.D.3).

H. OBIECTIVELE OPERAȚIONALE
a) Domeniul cognitiv:
O1 – să identifice, pe baza unor texte suport, trăsăturile și caracteristicile jurnalului/ textului
nonliterar de graniță;
O2 – să recunoască și să denumească asemănările și deosebirile între textul literar și textul
nonliterar de tip memorialistic/ jurnal;
O3 – să opereze, în comunicare orală sau scrisă, cu terminologia de specialitate;
O4 – să lectureze în mod corect, conștient, fluent, cursiv și expresiv textele suport;
O5 – să identifice elementele informaționale din textele suport: tema, ideile formulate,
mesajul, cronotopul, atitudinea autorului, emoții etc.;
O6 – să compare, la nivelul conținutului, un text din literatura română cu unul din literatura
universală;
O7 – să identifice elemente și valori culturale comune cu cele ale altei culturi;
b) Domeniul afectiv:
O8 – să manifeste o conduită adecvată, eligibilă actului educațional;
O9 – să dezvolte principii de colaborare, toleranță, respectarea opiniei celorlalți ăn activitățile
de învățare;
c) Domeniul psihomotor:
O10 – să rezolve corect sarcinile de lucru, eficientizând bugetul temporal aflat la dispoziție;
O11 – să redacteze texte scurte, pe diferite teme, exprimându-și opiniile, argumentând fapte,
idei, opinii.

I. STRATEGIA DIDACTICĂ

a) Metode şi procedee: conversația euristică, expunerea, problematizarea, explicația,

învățarea prin descoperire, exercițiul, Metoda 6/3/5, Metoda Mozaicului.
b) Mijloace de învăţământ: fișele de lucru, caietele elevilor, flip–chart, coli, manual,
videoproiectorul.
c) Forme de organizare a învăţării: activitate individuală / frontală/ de grup (pe echipe).
d) Metode și tehnici de evaluare: aprecierea verbală, interevaluarea, notarea.
e) Resurse: - umane: 27 de elevi; ritmuri eterogene de învățare.
- capacitate de învățare: grup omogen, ritmuri diferite de învățare;
- de timp: 50 de minute.
f) Locul desfășurării activității: sala de clasă
 J. BIBLIOGRAFIA:
 Limba şi literatura română. Manual pentru clasa a IX-a, Grup Editorial Art,
Bucureşti, 2008;
 Maria, Regina României, Însemnări zilnice, vol. I, (trad. de Valentina Costache și
Sanda Racoviceanu, București, Ed. Albatros, 1996, p.333)
 Blaga, Lucian, Hronicul și cântecul vârstelor-fragmente, Limba şi literatura
română. Manual pentru clasa a IX-a, Grup Editorial Art, Bucureşti, 2008;
 Ilie, Emanuela, Didactica literaturii române, Polirom, Iași, 2008;
 Revista de didactica limbii și literaturii române, Perspective, Jurnalul, Nr. 1(18)/
2009, Ed. Paralela 45
 Pamfil, Alina, ,,Limba şi literatura română în liceu .Structuri didactice deschise ”,
Ed. Paralela 45, Piteşti,2003
 Simion, Eugen, ”Ficțiunea jurnalului intim” (vol. I, II, III), București, Ed. Univers
Enciclopedic, 2001

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII

Etapele lecției Conținutul informațional Strategii didactice Evaluare/

Eșalonarea Activitatea Metode și Mijloace de Forme de Observații
conținutului elevilor procedee învățământ organizare
1.Momentul * Salutul. Se pregătesc Conversația Activitate
organizatoric *Notarea pentru frontală
(1 min.) absenţelor în începerea orei
catalog. de limba şi
*Asigurarea literatura
unui climat română.
adecvat
desfăşurării
lecţiei.
2.Verificarea/ Verificarea Citesc Exercițiul Tema Activitate Aprecieri
Actualizarea, temei pentru rezolvarea individual verbale
cunoştinţelor acasă – temei ă
anterior redactarea
însuşite şi unui text
integrarea descriptiv de Elevii Expunerea Videoproiecto
acestora în tip portret urmăresc r Activitate
procesul de (mama) prezentarea Prezentarea frontală
formare a Profesorul va PowerPoint PowerPoint
competenţelor propune
(8 min.) elevilor
vizionarea
unei scurte
prezentări
PowerPoint,
 în care este Elevii răspund Conversația Activitate
evocată întrebărilor euristică frontală
imaginea adresate de
mamei în cadrul
operele unor didactic,
autori menționând
cunoscuți. caracteristici
Cadrul ale textului
didactic ficțional/
introduce nonficțional.
elevii în
subiectul
lecției
adresând
elevilor
întrebări
referitoare la
raportul
realitate-
ficțiune și
caracteristicil
e textului
ficțional/
nonficțional.
3.Introducerea Se prezintă un Elevii Expunerea Videoproiecto Activitate Aprecieri
în noua lecție material participă la r frontală verbale
(4 min.) stimul, sub identificarea Conversația
forma unei trăsăturilor euristică
prezentări textului de tip
PowerPoint memorialistic
despre
trăsăturile
literaturii de
frontieră
(Textul
memorialistic,
jurnalul
reflexiv)
4.Anunțarea Se precizează Elevii ascultă Expunerea Activitate Aprecieri
temei și că activitatea expunerea frontală verbale
competențelor va avea în profesorului.
specifice vedere Notează pe
(1 min.) dobândirea de caiete titlul
noi cunoștințe lecției.
privind textul
memorialistic.
 Se pornește
de la textul
suport din
manual din
”Însemnări
zilnice”, de
Maria, Regina
României.
Jurnalul
(definiție,
clasificare,
trăsături).
5.Predare- Prin metoda Elevii ascultă Conversația Fișe de lucru Activitate Aprecieri
învățare/ 6/3/5 li se indicațiile euristică frontală verbale
Dirijarea cere elevilor asupra
procesului de să ofere modului în
formare a soluții la câte care vor fi
competențelor o problema rezolvate
dată, timp de sarcinile Învățarea Activitate
cinci minute. didactice de prin individual
Se va propune pe fișa de descoperire ă
un fragment lucru.
din romanul
Explicația
”Amintiri din
copilărie” și li Manualul
se va cere să- Exercițiul Activitate
și exprime pe echipe
opinia despre Fișe cu textul
trăirile suport
interioare ale
naratorului.
Conversația Fișe de lucru Aprecieri
(Anexa 1 și Elevii ascultă
euristică verbale
Anexa 2) indicațiile
Profesorul va asupra Foi de
prezenta modului în flipchart
elevilor care vor fi
modalitățile rezolvate
de lucru, Învățarea
sarcinile prin
repartizând didactice de
fișele de lucru descoperire
pe fișa de
(Anexa 3), lucru.
oferind Explicația
indicații Notează pe
asupra caiete – lucru
modului în individual. Exercițiul
care vor fi Elevii răspund
rezolvate întrebărilor de
sarcinile pe fișa de
didactice lucru.
(Anexa 4),
precizând și
timpul
aferent.
A1/ C1 Elevii
trebuie să
răspundă la
următoarele
întrebări, oral:
1. Cine Grupa 1 -
este autorul statut social,
textului? moral (citate,
2. Care semnificații)
este obiectul Grupa 2 -
descrierii? evenimente
Clasa se din familie
organizează (citate,
în 4 grupe, semnificații)
vor avea ca Grupa 3 -
timp de lucru gânduri,
5 minute. sentimente ale
Elevii vor autorului
primi o coală (citate,
de flipchart pe semnificații)
care ei vor Grupa 4 -
scrie ce au elemente de
rezolvat cronotop
împreună. (timpul și
Ce sugerează spațiul,
notațiile din descrierii,
pagina de citate)
jurnal despre
autor?
Prin metoda
Mozaicului
elevii vor
lucra și vor
interpreta
cateva
fragmente
extrase din
opera
Hronicul și
 cântecul
vârstelor, de
Lucian Blaga.
(Anexa 5).
A2/ C2 Elevii
trebuie să
răspundă la
următoarele
întrebări, oral:
1.Care este
scopul
redactării
jurnalului
având în
vedere titlul
volumului?
2.Care sunt
cele două
timpuri
verbale care
predomină?
Profesorul
monitorizează
permanent
activitatea
elevilor, îi
îndrumă
pentru a se
asigura că s-
au transmis
corect
informaţiile.
6.Obținerea A3/ C3 Care Elevii Conversația Activitate Aprecieri
performanței credeți că este precizează că euristică frontală verbale
relația jurnalul este
jurnalului cu parte a Internotarea
literatura? literaturii de
Textul dat frontieră
prezintă fapte/ (literatura
situații reale? mărturisirilor)
Prezintă oral – prezența
două personajelor,
argumente figurilor de
prin care se stil, imaginile
stabilește artistice,
dacă jurnalul caracterul
 este un text ficțional.
literar/ Prezintă
nonliterar sau argumente
un text de prin care
graniță. încadrează
jurnalul în
textul non-
literar:
caracter
nonficțional,
referent real,
funcție
informativă și
estetică, mărci
stilistice și
subiective
(propoziții
incidente,
dativul etic,
mărci ale
subiectivității)
, discurs
personalizat
(jurnal
personal,
memorii, eseu
literar)
7.Integrarea Ați fi tentați Elevii răspund Conversația Activitate Aprecieri
evaluării de tip să țineți un la întrebarea argumentat individual verbale
formativ jurnal? adresată de ă ă
Ați fi profesor.
interesați să
citiți jurnalul
unei
personalități
(scriitor,
pictor, actor)?
Argumentați-
vă răspunsul.
8.Evaluarea Jurnalul Elevii răspund Conversația Activitate Interevaluar
activității reflexiv: la întrebările frontală e Aprecieri
didactice Elevii trebuie adresate de verbale
să răspundă la profesor.
următoarele
întrebări, oral:
Ce idee
 abordată ţi s-a
părut
interesantă?
Ce dificultăţi
ai întâlnit pe
traseu?
Dacă ai putea
schimba un
element al
stilului de
predare, care
ar fi acela?
În funcţie de
feedback-ul
elevilor, pe
viitor,
profesorul îşi
poate
îmbunătăţi
stilul de
predare-
învăţare-
evaluare.
9.Intensificare T1: Căutați Notează tema Conversația Activitate Aprecieri
a procesului de date pentru acasă frontală verbale
retenție și biografice ale
transfer lui Lucian
Blaga și
identificați în
ce măsură
sunt reflectate
acestea în
fragmentul
din manual al
textului
„Hronicul și
cântecul
vârstelor”.
T2: Stabiliți
raportul
realitate-
ficțiune în
fragmentul
extras din
„Hronicul și
cântecul
 vârstelor” de
Lucian Blaga,
răspunzând la
fiecare dintre
cerințele din
Anexa 6
10.Aprecieri și Se va realiza Notarea
recomandări pe tot
parcursul
lecţiei, la
sfârşit fiind
notaţi elevii
care şi au
adus
contribuţia la
buna
desfăşurare a
lecţiei.

Anexa 1
”Nu știu cum s-au cunoscut părinții mei. Când s-au căsătorit, tata era flăcău tomnatec;
avea vreo cincisprezece ani mai mult ca mama. în fotografia nupțială, de prin 1904, tata nu arăta
cei 35 de ani pe care îi avea, cu toate că era deja pleșuv. După ce-a ieșit la pensie și s-a hotărât să
se ocupe serios de educația noastră, ajunsese obositor; i se părea că trebuie să ne învețe
necontenit cum să ne purtăm și mai ales, cum îi plăcea lui să spună, să ne "facă morală". În
ultimii ani de liceu, aproape la fiecare masă ne ținea o lungă predică, de altfel necontenit
întreruptă de interjecțiile și glosele exasperate ale mamei.
Despre părinții mei, dar mai ales despre mama, voi avea mereu de spus în decursul
acestor amintiri. Deocamdată, aș vrea doar să adaug că, la instalarea noastră definitivă la
București, mama era încă foarte tânără, nu împlinise încă 30 de ani. Pe atunci, era frumoasă și
încă elegantă, dar puțini ani mai în urmă, în timpul ocupației germane și imediat după război,
când am sărăcit, mama a renunțat treptat la eleganță și cochetărie. La 35 de ani, a hotărât că nu
mai e tânără, că are copii mari și că trebuie să trăiască numai pentru ei. N-a mai vrut să-și
cumpere nimic pentru ea, și ducea singură toată casa, renunțând, vreo zece ani, chiar la o biată
slujnică de la țară, ca să-și poată ține copiii la liceu și universitate. În schimb, îmi dădea
întotdeauna oricâți bani îi ceream ca să-mi cumpăr cărți. Am ghicit mai târziu că prin mine își
îndestula, într-un anumit fel, setea de lectură pe care o avusese în prima tinerețe. I-a plăcut
întotdeauna să citească, dar, după ce s-a retras tata cu regimentul în Moldova și ea a rămas
singură cu noi, răgazul pentru lectură se împuțina din zi în zi. Păstrase totuși câteva cărți de
căpătâi, și nu se culca niciodată fără să deschidă Psaltirea, Anna Karenina sau Poeziile lui
Eminescu.”
(Mircea Eliade, Memorii)
Rezolvați următoarele cerințe:
1. Ce trăsături ale personajului narator reies din textul propus?
2. Ce amintiri evocă autorul textului?
 3. Care sunt trăsăturile definitorii care diferenţiază cele două personaje? (demers
comparativ).

Anexa 2
Citiți cu atenție textul următor și interpretați trăirile interioare ale naratorului:
”Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la casa părintească
din Humuleşti, la stâlpul hornului unde lega mama o şfară cu motocei la capăt, de crăpau mâţele
jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă ţineam când începusem a merge
copăcel, la cuptorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi, băieţii, de-a mijoarca, şi la alte
jocuri şi jucării pline de hazul şi farmecul copilăresc, parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie!
Şi, Doamne, frumos era pe atunci, căci şi părinţii, şi fraţii şi surorile îmi erau sănătoşi, şi
casa ne era îndestulată, şi copiii şi copilele megieşilor erau de-a pururea în petrecere cu noi, şi
toate îmi mergeau după plac, fără leac de supărare, de parcă era toată lumea a mea! Şi eu eram
vesel ca vremea cea bună şi sturlubatic şi copilăros ca vântul în tulburarea sa. Şi mama, care era
vestită pentru năzdrăvăniile sale, îmi zicea cu zâmbet uneori, când începea a se ivi soarele dintre
nori după o ploaie îndelungată: Ieşi, copile cu părul bălan, afară şi râde la soare, doar s-a îndrepta
vremea şi vremea se îndrepta după râsul meu… Ştia, vezi bine, soarele cu cine are de-a face, căci
eram feciorul mamei, care şi ea cu adevărat că ştia a face multe şi mari minunăţii: alunga nourii
cei negri de pe deasupra satului nostru şi abătea grindina în alte părţi, înfingând toporul în
pământ, afară, dinaintea uşii; închega apa numai cu două picioare de vacă, de se încrucea lumea
de mirare; bătea pământul, sau peretele, sau vrun lemn, de care mă păleam lacap, la mână sau la
picior, zicând: Na, na!, şi îndată-mi trecea durerea… când vuia în sobă tăciunele aprins, care se
zice că făce a vânt şi vreme rea, sau când ţiuia tăciunele, despre care se zice că te vorbeşte cineva
de rău, mama îl mustra acolo, în vatra focului, şi-l buchisa cu cleştele, să se mai potolească
duşmanul; şi mai mult decât atâta: oleacă ce nu-i venea mamei la socoteală căutătura mea, îndată
pregătea, cu degetul îmbălat, puţină tină din colbul adunat pe opsasul încălţării ori, mai în grabă,
lua funingine de la gura sobei, zicând: Cum nu se deoache călcâiul sau gura sobei, aşa să nu mi
se deoache copilaşul şi-mi făcea apoi câte-un benchi boghet în frunte, ca să nu-şi prăpădească
odorul!… şi altele multe încă făcea… Aşa era mama în vremea copilăriei mele, plină de
minunăţii, pe cât mi-aduc aminte;şi-mi aduc bine aminte, căci braţele ei m-au legănat când îi
sugeam ţâţa cea dulce şi mă alintam la sânu-i, gângurind şi uitându-mă în ochi-i cu drag! Şi
sânge din sângele ei şi carne din carnea ei am împrumutat, şi a vorbi de la dânsa am învăţat. Iar
înţelepciunea de la Dumnezeu, când vine vremea de a pricepe omul ce-i bine şi ce-i rău.
(Ion Creangă, Amintiri din copilărie)

Anexa 3
Memorialistică – gen de scriere care presupune „consemnarea retrospectivă a unor
împrejurări și evenimente” trăite de autor sau la care a fost martor.
Literatura de frontieră se împarte în două categorii :
 literatura mărturisirilor (jurnalul intim, memoriile, corespondența, biografia,
autobiografia și romanul autobiografic);
 literatura de călătorie (jurnalulde bord, de călătorie).
JURNALUL – însemnări zilnice ale cuiva despre anumite evenimente legate, de obicei, de
viața sa; însemnări zilnice ale unor observații științifice.
 Clasificare:
 Jurnal intim = fixează realitatea unei clipe, a unei zile pentru cel care scrie. Jurnalul intim
nu se scrie pentru cineva, fiind caracterizat printr-o extraordinară libertate a scriiturii.
 Jurnal de călătorie = relatare în scris, zi de zi, a unei călătorii.
 Jurnal de bord = registru în care se consemnează cronologic faptele survenite în timpul
călătoriei unei nave.
 Jurnalul acțiunilor de luptă = document militar în care sunt descrise zilnic pregătirea și
desfășurarea acțiunilor de luptă
Caracteristici:
 nonficționalitatea;
 subiectivitatea;
 sinceritatea relatării;
 autenticitatea;
 referent real;
 elemente de cronotop (timp și spațiu);
 timpul trăirii/ timpul mărturisirii;
 descrierea/ monologul;
 lipsa unui control riguros al formei;
 funcție informativă și estetică.
Reprezentanți în literatură: Liviu Rebreanu, Marin Preda, Lucian Blaga, Mircea Cărtărescu,
Titu Maiorescu, Nicolae Steinhardt etc.
TEXTUL LITERAR ȘI TEXTUL NONLITERAR
MESAJUL poate fi structurat sub forma unui TEXT LITERAR sau NONLITERAR, în
funcţie de scopul comunicării şi modul particular de concretizare a informaţiei transmise.
A. TEXTUL LITERAR particularizează comunicarea artistică, pentru că în el se recunoaşte
originalitatea reflectării lumii înconjurătoare de către creatorul operei artistice (populare
sau culte). În text se manifestă funcţiapoetică a limbajului, prin excelenţă reflexiv,
întrucât expresivitatea conţinutului primează şi nu informaţiile oferite.
NOTA BENE!
Textul literar este comunicarea artistică, subiectivă, în care autorul reflectă lumea înconjurătoare
pe baza imaginației, prin utilizarea imaginilor artistice și a figurilor de stil.
B. TEXTUL NONLITERAR este elaborat pentru a comunica un conţinut în care acţionează,
cu precădere, funcţia referenţială. Vizează domenii diverse, de la cele ştiinţifice şi
juridico-administrative la mass-media audio-vizuală, concretizându-se; cu ajutorul
registrelor lingvistice (oral/ scris; popular/ cult; regional, colocvial, argoul şi jargonul).
Indiferent de textul funcţional reprezentat în comunicare, emiţătorul abordează obiectiv
realitatea şi foloseşte un limbaj comun, convenţional, prin excelenţă tranzitiv (scopul
principal este de a transmite informaţii).
TEXTUL LITERAR:
  caracter reflexiv
 subiectivitatea emiţătorului
 încălcarea intenţionată a normelor lingvistice
 limbaj expresiv, realizat cu ajutorul figurilor de stil şi al procedeelor artistice
 acţionează funcţia poetică
 modalizare afectivă maximă
TEXTUL NONLITERAR:
 caracter tranzitiv
 obiectivitatea emiţătorului
 respectarea normelor de redactare a textului funcţional
 limbaj specializat pe domenii de activitate
 acţionează funcţia referenţială
 modalizare afectivă minimă
Anexa 4
Citește cu atenție fragmentul de mai jos:

Miercuri, 22 octombrie 1919, Lugano

”Vreme frumoasă. Mic dejun devreme și punctual. Cu Mama trebuie să fii foarte atent, să
fii gata chiar înainte de vreme. Este o bucurie și în același timp un chin să fii cu ea. Te mâhnește
cât este de schimbată; ceea ce este îngrozitor e că a devenit cu adevărat o femeie bătrână, este
plăpândă și vocea ei care era răsunătoare s-a stins ca și cum și-ar fi pierdut toată forța. Apoi, este
atât de șubrezită, atât de șubrezită.Am știut-o întotdeauna înaltă și viguroasă, foarte activă, foarte
promptă, amabilă dar despotică. Acum merge ca o femeie bătrână, iar mâinile ei plinuțe s-au
subțiat și aproape tremură, mâini nesigure, parcă întotdeauna caută ceva și nu știi ce. Avea o față
rumenă,acum fața și mâinile îi sunt ca de ceară. Pasul ei viguros a devenit nesigur, se mișcă mai
repede decât înainte, dar este adusă de spate. Ochii duși în fundul capului, bântuți de ceva. Încerc
să nu mă uit la ea, totuși, mă uit la ea tot timpul și inima mi se strânge de durere. Și mai rău decât
orice, ea mă urmărește, mă urmărește neliniștit, cu o umbră de ostilitate în neliniștea ei…”
Maria, Regina României, Însemnări zilnice, vol. I, (trad. de Valentina Costache și Sanda
Racoviceanu, București, Ed. Albatros, 1996, p.333)

Anexa 5

Citiți cu atenție textele și răspundeți la următoare cerințe, individual, iar apoi pe grupe.

”Pe Tata eu nu l-am pomenit decât ca pe un pasionat om al cărţii. Asupra gospodăriei el

nu se mai apleca deloc, sau numai arar. De multe ori nu cunoştea câte şi ce fel de vietăţi avea pe
linia ieslelor. El închina mai multe ceasuri grijilor pentru celelalte "fumuri’ ale satului, decât
grijilor pentru vatra sa. Aproape ziua întreagă el citea întins pe pat. Cu noi nu mai ajungea decât
la un schimb de tăceri. înainte de amiază, după- amiază şi noaptea până pe la ora două el citea.
Era cuprins de obicei de cărţi nemţeşti, ce şi le procura de la profesorii saxoni de la gimnaziul
din Sebeş. [...]
Faţă de noi Mama se purta într-un fel, şi Tata într-altul. Eu vorbesc acum despre Mama,
ca duh al rânduielii, ci despre ea ca o întrupare a duioşiei şi a grijei. Tata nu-şi da pe faţă bătăile
inimii, ce le avea pentru noi. El se păstra la depărtare, într-o atitudine de asprime, ce părea
domolită numai de-un oareşicare dezinteres. El îşi întindea veghea asupra noastră prin simpla sa
prezenţă, fără a ne ţine cu tot preţul sub uitătură. Eram încă prea mic pentru a-i fi putut pătrunde
firea şi cugetul. Numai târziu putui să aflu de la fraţii mei mai mari şi de la alţii care i s-au abătut
prin apropiere că Tata era de-o exuberanţă şi de o volubilitate deosebit de simpatică, atunci când
se nimerea să se simtă în largul său, între prietenii, ce-i arătau înţelegere. Mai aflam că era un
liber-cugetător, deşi preot. Nici una, nici cealaltă dintre aceste trăsături, nu l-au împiedicat totuşi
să-şi îndeplinească din plin datoria faţă de altar, cădelniţă şi catapeteasmă. Prestigiul faţă de
săteni, şi l-a sporit şi altfel, şi mai ales ca mare sfetnic al Lancrămului, în care calitate el dăruia
din prisosul minţii sale întregului sat. Exemplul său prindea, căci era sugestiv şi viu. „Ce face
Popa, sau cel cu barbă de argint şi cu mintea de aur” se întrebau ţăranii, iscodindu-i cărările şi
paşii, şi-i urmau pilda. Cum popa îşi îndruma copiii spre carte, ţăranii prinseră a face la fel, fără
prea multă şovăire sau sfială. Anevoie se va găsi în tot cuprinsul transilvan un alt sat, care să fi
azvârlit peste marginile lui pe podişurile mai înalte ale vieţii naţionale, un mai mare procent de
intelectuali decît Lancrămul. [...]
Mama era o fiinţă primară. Eine Urmutter, cum îi spuneam eu mai târziu, făcând uz de-un
cuvânt nemţesc, ce mi se părea că i-ar cuprinde chipul şi prin care o proiectam în arhaic. Fără
multă şcoală, cu instincte materne şi feminine preistorice. Preistorice în sensul deplinătăţii vitale,
grele, masive. Nu avea Mama cunoştinţe folclorice deosebit de bogate, dar ea trăia aievea într-o
lume croită pe măsură celei folclorice. Existenţă încadrată de zarea magiei. Ea se simţea cu toată
făptura ei vibrând într-o lume străbătută de puteri misterioase, dar nu se abandona niciodată
visării. Fiinţă impersonală, fără gând întors asupra ei însăşi, stăpânită numai de sacrul egoism al
familiei, Mama era substanţa activă în jurul căreia luau înfăţişare palpabilă toate rânduielile vieţii
noastre. Aşa o ştiam cel puţin noi copiii.
(Lucian Blaga, Hronicul şi cântecul vârstelor )

Grupa nr. 1.
Rezolvați următoarele cerințe:
a) Ce sentimente trăiește prin rememorare artisul?
b) Ce înţelegeţi prin o lume croită pe măsură celei folclorice?
c) Care credeţi că este rostul rememorării și al consemnării amintirilor?
d) Care sunt cele două dimensiuni existenţiale pe care este construit portretul tatălui?

Grupa nr. 2.
Rezolvați următoarele cerințe:
a) Argumentaţi încadrarea textului într-un anumit gen literar.
b) Identificaţi modul de expunere și argumentaţi.
c) Care este tema textului și motivele care o susţin?
d) Discutaţi asupra viziunii artistice specifică textelor memorialistice.

Grupa nr. 3.
Rezolvați următoarele cerințe:
a) Identificaţi perspectiva narativă și explicaţi particularităţile acesteia.
b) Identificaţi elementele care dau dimensiune simbolică celor două personaje. Argumentaţi
prin citate semnificative.
c) Ce puteţi spune despre spaţiul și timpul evenimentelor rememorate?
 d) Identificaţi mijloacele de producere a subiectivităţii.

Grupa nr. 4.
Rezolvați următoarele cerințe:
a) Explicaţi scrierea cu majusculă a substantivelor mama, tata.
b) Explică rolul adjectivelor în ultimul paragraf al fragmentului extras din ”Hronicul şi
cântecul vârstelor” de Lucian Blaga.
c) Identifică în fragmentul aparţinând lui Lucian Blaga trei neologisme pe care să le
folosești în enunţuri proprii.
d) Transcrie din fiecare text câte trei cuvinte utilizate cu sens conotativ.

Anexa 6

T1: Căutați date biografice despre Lucian Blaga și identificați în ce măsură sunt reflectate
acestea în fragmentul din „Hronicul și cântecul vârstelor”.
T2: Stabiliți raportul realitate-ficțiune în fragmentul extras din „Hronicul și cântecul
vârstelor” de Lucian Blaga, răspunzând la fiecare dintre cerințele din Anexa 6.
”Mama era o ființă primară. EineUrmutter, cum îi spuneam eu mai târziu, făcând uz de
un cuvânt nemțesc ce mi se părea că i-ar cuprinde chipul și prin care o proiectam în arhaic. Fără
multă școală, cu instincte materne și feminine preistorice. Preistorice în sensul deplinătății vitale,
grele, masive.Nu avea Mama cunoștințe folclorice deosebit de bogate, dar ea trăia aievea într-o
lume croită pe măsura celei folclorice. Existență încadrată în zarea magiei, ea se simțea cu toată
făptura ei vibrând într-o lume străbătută de puteri misterioase, dar nu se abandona niciodată
visării. Ființă impersonală, fără gând întors asupra ei însăși, stăpânită însă numai de sacrul
egoism al familiei, Mama era substanța activă în jurul căreia luau înfățișare palpabilă toate
rânduielile vieții noastre. Asta o știam cel puțin noi- copiii. În tinerețe fusese o femeie frumoasă,
de-o frumusețe ce nu avea deloc conștiință de sine. Cât mă privește, nu-mi aduc aminte de ea
decât ca de o femeie mai în vârstă, cu mișcări apăsate, ca de-o arătare adusă puțin din spate, cu
părul cărunt, aproape ireal de alb și ochii mari de basm.Avea în sângele ei o ascendență
macedoneană. …”
(Lucian Blaga, Hronicul și cântecul vârstelor)