Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROGRAMA ŞCOLARĂ
ELABORAT:
Prof. dr. Teodora – Ecaterina Danciu
I. ARGUMENT
„Dacă am avea și o Fantastică, așa cum avem o Logică, ar însemna că s-a descoperit arta
descoperirii”, spune Novalis în „Fragmentele” sale (1772 – 1801). În spiritul acestei
complementarități a dimensiunilor am încercat să conturăm o programă a cercului de
„Cenaclu literar/Creație literară” care să cuprindă perspectiva modelului curricular centrat pe
competențe, în strânsă legătură cu programa școlară de limba și literatura română, aprobată de
către minister, dar care să creeze în primul rând contextele potrivite pentru ca elevii să își
poată descoperi, valorifica și îmbogăți rezervele de creativitate. De asemenea, dorim să trasăm
o punte de legătură între cele două discipline, astfel încât să reușim să dezvoltăm în mod
nonformal competențele de comunicare și culturale. Pe lângă acestea, vom urmări cultivarea
interesului pentru lectură, formrea deprinderilor de interpretare artistică a textelor literare,
valorificarea legăturilor interdisciplinare, precum şi descoperirea, încurajarea şi afirmarea
talentelor.
Pornind de la ideea că orice demers didactic trebuie să acorde conceptului de
competenţă o importanţă majoră, iar elevului posibilitatea de a-şi forma competenţele de
comunicare, indispensabile în societatea actuală, prezenta programă îşi propune să formeze un
tânăr capabil să comunice la nivel european, dar şi să îi dezvolte competenţele culturale în
acelaşi timp, prin realizarea unor conexiuni între actuala programă de limba şi literatura
română, literatura română, literatura universală şi cercul de Cenaclu literar/creație literară din
cadrul Palatului Copiilor din Timișoara.
Ca orice programă cu specific cultural, și prezetul document are drept prioritate
dezvoltarea capacităţii de receptare, de interpretare, de audiere, de redactare, de studiere a
literaturii române şi universale, ca mijloace de comunicare interumană şi ca bază de formare a
culturii generale.
Considerăm că această formă de organizare a unor activităţi stimulează creativitatea în
rândul elevilor, îi familiarizează cu diferite genuri artistice, le prijeluieşte confruntări de opinii
pe marginea creaţiilor prezentate şi, prin aceasta, le facilitează formarea unor criterii de
judecată a creaţiei literare.
„Imaginația nu e o facultate oarecare, separată de minte: este mintea însăși, în
totalitatea ei, care, aplicată unei activități mai curând decât alteia, se servește totdeauna de
aceleași procedee. Și mintea zămislește în luptă, nu în liniște”, spune Gianni Rodari în
„Gramatica fanteziei”. Pornind de la această afirmație, una dintre principalele responsabilități
Pagina 2
pe care cercul nostru își propune să o respecte este aceea de a configura luptele, contextele
potrivite pentru ca fiecare dintre elevi să își găsească un mod propriu de exprimare în câmpul
literaturii. Fantezia cunoaşterii, resimţită încă de la fragede vârste, se conturează treptat;
copilul, pe masură ce dobândeşte noi şi noi experienţe de învăţare, le transfigurează în
comportamente de înaltă ţinută morală şi estetică. Literatura şi creaţia literară, prin conţinutul
lor, participă la dezvoltarea unor procese şi capacitaţi intelectuale, imaginative şi
motivaţionale, latura afectivă menţinându-se constantă pe tot parcursul lecturii. Acestea au
rolul de ridicare a nivelului de cultură al copiilor încă de la cele mai fragede vârste, prin
cunoaşterea a tot ceea ce a creat mai valoros omenirea din punct de vedere artistic.
Aşadar, într-o perioadă în care televizorul şi internetul domină cea mai mare parte a
timpului liber al elevului, este necesară organizarea unor activităţi literare, a unor activităţi
atractive, cu un conţinut divers. Acestea pot atrage elevul în lumea minunată a cărţilor, a
creaţiei literare, încurajând talente şi cultivând totodată şi sensibilitatea faţă de frumosul din
artă, natură, societate – cu alte cuvinte, față de „frumosul din om.”
Organizarea unor astfel de activităţi, diferite de cele derulate în timpul orelor de limba
română, permit elevilor dezvoltarea competenţelor de comunicare, de redactare, de liberă
exprimare a talentelor, oferindu-le astfel multiple posibilităţi de exprimare conform vârstei şi
preocupărilor lor.
Finalităţile disciplinei se reflectă nemijlocit în competenţele generale, în cele
specifice, dar şi în activităţile de învăţare propuse. Întotdeauna activităţile desfăşurate extra-
şcoală au avut un impact benefic asupra elevilor şi, de aceea, este necesar să se permită
elevilor accesul la o educaţie nonformală, la un loc unde creativitatea este la ea acasă, acolo
unde tinerele talente se pot forma şi, implicit, dezvolta, unde se pune pasiune în tot ceea ce se
face.
Cercul de Cenaclu literar și creație literară se adresează tuturor elevilor, de la toate
profilele și specializările, cu vârsta cuprinsă între 9 și 19 ani, care sunt consumatori de
literatură și care sunt pasionați de arta scrisului.
Structura programei școlare pentru Cercul de Cenaclu literar și creație literară
are în vedere următoarele componente:
Argumentul prezentului cerc, prin intermediul căruia se formulează principiile
de bază și importanța disciplinei;
Competențele generale;
Valori și atitudini promovate prin acest cerc;
Pagina 3
Competențele specifice și conținuturile asociate acestora;
Sugestii metodologice care cuprind recomandări pentru proiectarea demersului
didactic
COMPETENȚE GENERALE
VALORI ȘI ATITUDINI
A. NIVEL: ÎNCEPĂTORI
COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI
1. Utilizarea lecturii în vederea dezvoltării personale
Pagina 4
fantastic
Pagina 5
Competenţe specifice Conţinuturi/Activităţi de învăţare
4.1 Utilizarea în compoziții diverse a unor Folosirea textului literar ca pretext pentru
cuvinte și expresii proprii; creație – Piatra în lac, Binomul fantastic,
Prefixul arbitrat, Scrierea ghicitorilor, a
limerick-urilor
4.2 Redactarea unor texte literare proprii Folosirea textului literar ca pretext pentru
creație – Scufița Roșie în elicopter, Ipotezele
fantastice ale lui Novalis – Ce s-ar întâmpla
dacă..., Salata de povești, Poveștile pe dos,
Jocul literar – „reciclarea literaturii”, Ce se
întâmplă după?... etc.
SUGESTII METODOLOGICE
STANDARDE DE PERFORMANȚĂ
Pagina 6
Competențe generale Standarde
Pagina 7
Instrumente de evaluare: observarea sistematică, comentarea textelor literare
sau ale textelor aparținând elevilor, autoevaluarea, proiecte, afișe, concursuri
de creație literară etc.
BIBLIOGRAFIE
Volume de creație literară – autori diferiți;
Dicționare, Enciclopedii, surse online;
Aristotel, Poetica, Editura Științifică, București, 1957;
Bloom, Harold, Canonul occidental, Editura Art, București, 2018;
Călinescu, George, Istoria literaturii române: De la origini până în prezent,
Editura Semne, București, 2008;
Călinescu, Matei, Cinci fețe ale modernității. Modernism, avangardă,
decadență, kitsch, postmodernism, Editura Polirom, Iași, 2017;
Eco, Umberto, Șase plimbări prin pădurea narativă, Editura Pontica,
Constanța, 2009;
Friedrich, Hugo, Structura liricii moderne, Editura pentru literatură universală,
București, 1969;
Maingueneau, Dominique, Pragmatică pentru discursul literar, Editura
Institutului European, București, 2007;
Manolescu, Nicolae, Istoria critică a literaturii române. 5 Secole de literatură,
Editura Paralela 45, Pitești, 2008;
Nemoianu, Virgil, O teorie a secundarului: literatură, progres și reacțiune,
Editura Univers, București, 1997;
Rodari, Gianni, Gramatica fanteziei. Introducere în arta de a inventa povești,
text tradus în limba română de Gheorghe Anca, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1980;
Ramet, Adele, Creative writing, 7th edition, Editura How to Books Ltd,
Oxford, United Kingdom, 2007;
Sălcudean, Ileana Nicoleta, Stănescu, Emma Teodora, Manual de scriere
creativă, Editura Presa Universitară, Cluj-Napoca, 2014;
Todorov, Tzvetan, Introducere în literatura fantastică, Editura Univers,
București, 1973;
Pagina 8
Todorov, Tzvetan, Teorii ale simbolului, Editura Univers, București, 1983;
UNGUREANU, Cornel, Geografia literaturii române, azi, Vol I. Muntenia,
Editura Paralela 45, Pitești, 2003.
Pagina 9