STRATEGII DE ALFABETIZARE

Conf.univ.dr: Denisa Adriana Manea

Student: Hădărău Bianca-Ramona

Tema:,, Proiect de alfabetizare timpurie”

Proiect de alfabetizare
Denumirea proiectului/opționalului: „Alfabetizarea funcțională la Comunicare în limba română”
Tipul de C.D.Ş: Opţional la nivelul disciplinei
Arii curiculare implicate: Limbă şi comunicare
Coordonatorului proiectului:Hădărău Bianca-Ramona
Echipa de colaboratori: cadre didactice titulare
directorul instituției
sponsori

Grup țintă : elevii clasei a doua de la ,,Liceul Tehnologic Telciu "-structura Telcișor
Anul şcolar: 2021– 2022
Durata: 1 an şcolar
Numărul de ore pe săptămână: 1 oră

Scopul proiectului: Dezvoltarea și implementarea unui model de școală de alfabetizare pentru școlari,care vizează dezvoltarea deprinderilor de
scris,citit ,dar și îmbunătățirea aptitudinilor de înțelegere a unui text .

CUPRINS:

⮚ Notă de prezentare
⮚ Competenţe generale
⮚ Competenţe specifice
⮚ Activităţi de învăţare
⮚ Standarde curriculare de performanţă
⮚ Conţinuturile învăţării
⮚ Valori şi atitudini
⮚ Sugestii metodologice
⮚ Modalităţi de evaluare
⮚ Bibliografie
 Motto:

„ Este limpede că trebuie să înzestrăm copilul cu cunoştinţe de bază, dar să-l determinăm să şi le însuşească astfel încât să-i trezim dorinţa de a le aprofunda el
însuşi”
Robert Dottrens
NOTĂ DE PREZENTARE

În contextul societăţii contemporane aflate într-o continuă schimbare, rolul şcolii este să facă tot ce îi stă în putinţă pentru valorizarea maximă a fiecărui
individ prin stimularea intelectuală a elevilor, aptitudinilor, atitudinilor şi trăsăturilor lor de personalitate.
În ultimul timp însă - ca o caracteristică a comportamentului manifestat de către elevii noştri - observăm că, interesaţi mai mult de jocurile pe calculator,
sau suprasolicitaţi de sarcinile şcolare, aceştia citesc din ce în ce mai puţin.
Aşadar lumea cuvântului tipărit este din ce în ce mai puţin exploatată. Având în vedere că elevii noştri trebuie să participe activ la propria lor formare care
presupune mult studiu individual, acest fapt este o carenţă gravă, care-şi pune amprenta pe chiar calitatea educaţiei în ansamblu, luată ca sistem. Aşa se explică şi
faptul că recente studii şi sondaje au relevat faptul că elevii clasei a IV- a nu înţeleg mesajul unui text citit la prima vedere, învăţământul românesc fiind etichetat
ca ineficient din partea evaluatorilor externi.
Prin opţionalul “Alfabetizarea funcțională la limba și literatura română ” îmi doresc ca elevii clasei a-II-a aflaţi în etapa imediat următoare familiarizării lor
cu abilităţile de scris-citit, să fie atraşi spre lumea magică a cuvintelor prin activităţi ludice, lipsite de presiunea realizării unor finalităţi recomandate de
curriculum-ul şcolar, de presiunea parcurgerii unor conţinuturi obligatorii în unităţi de timp date, de teama eşecului în realizarea anumitor sarcini de lucru, sau de
existenţa riscului rămânerii în urma celorlalţi.
Elevii vor descoperi necunoscutul,acel necunoscut plin de minunăţii, care-i va face să dorească să afle mai multe. Audiind poveştile, basmele, memorând
poezii, sper să le inoculez dorinţa de a vizita biblioteca, să împrumute cărţi, să citească cât mai multe lecturi.
Am observat că elevii preferă foarte mult exerciţiile în care sunt solicitaţi să-şi exprime părerea despre situaţiile problematice în care se află personajele,
manifestă entuziasm în susţinerea argumentelor pro/contra acţiunii acestora, căutând «dovezi» care să-i ajute în susţinerea opiniei personale.
Prin studierea textelor suport, atent selectate, majoritatea la o „primă lecturare” , urmăresc consolidarea abilităţilor de lucru ale elevilor în toate domeniile
limbii române - fonetică, lexic, ortografie, ortoepie, punctuaţie, literatură - exerciţiile formative şi probele de evaluare fiind abordate în sistem integrat,
comunicativ-funcţional, caracterizându-se prin unitatea şi gradualizarea conţinuturilor destinate învăţării şi, respectiv, evaluării la finalul unităţii de învăţare
parcurse.
 Pentru reuşita deplină a acestor activităţi, voi avea o atitudine încurajatoare faţă de elevi. Prin aprecieri pozitive voi stimula spontaneitatea şi iniţiativa
elevilor, creând o curiozitate neobosită, o prospeţime a imaginaţiei şi acele stări pozitive necesare pentru antrenarea acestora în rezolvarea sarcinilor propuse.
Căci aceasta este misiunea noastră, a dascălilor.

„SĂ ÎNVEŢI PENTRU TINE, DAR SĂ ŞTII PENTRU TOŢI”

NICOLAE IORGA

COMPETENŢE GENERALE

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a textului literar

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare literară
3. Dezvoltarea capacităţii imaginative şi creative

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a textului literar

COMPETENŢE SPECIFICE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1.1. să identifice şi să interpreteze momentele subiectului - ex. de explicare a titlului
din textul literar - ex de stabilire a locului şi timpului acţiunii
- stabilirea succesiunii întâmplărilor
Elevii primesc diferite texte la prima vedere, ulterior au un anumit timp la dispoziție, pe urmă
alături de cadrele didactice care asistă la activitate se analizează textele și se lucrează pe baza
acestora.
1.2. să stabilească legături între informaţiile - raportarea informaţiilor din text la experienţa de viaţă
din text şi fapte din viaţă - compararea mesajului literar cu cel transmis prin pictură , muzică , dans
Elevii vor povesti experiențe din viața cotidiană, raportându-se la textele studiate, găsind
asemănări și deosebiri între întâmplări.
 1.3. să distingă sensul propriu şi cel figurat al cuvintelor, din - ex . de raportare a cuvântului la context
textul literar - recunoaşterea antonimelor sinonimelor, omonimelor
Pe baza textelor studiate și înțelese,elevii dobândesc deprinderea de a extrage cuvinte din text și
de a lucra cu acestea . O astfel de activitate se poate intitula ,, Aventură printre cuvinte ".
- exerciţii de recunoaştere a personajelor principale/secundare, pozitive/negative
1.4. să identifice personajele şi să aprecieze comportamentul - identificarea,cu ajutorul învăţătorului,a trăsăturilor fizice şi morale ale personajelor principale
lor - exprimarea opiniei proprii faţă de comportamentul personajelor
- jocuri didactice pentru recunoaşterea personajelor
- joc de rol ; mimică
Activitatea unde elevii identifică personajele și își exprimă opiniile proprii se va intitula,, Cel
mai iscusit căutător " , educabililor fiindu-le stimulat interesul,dar și gândirea creativă.
1.5.. să distingă însuşiri fizice şi morale ale personajelor din -ex. de recunoaştere a însuşirilor fizice şi morale ale personajelor
text - jocul de rol
- jocul de simulare
Această activitate se vă numi ,, Actor pentru un rol " , iar elevii vor ,, intra în pielea mai multor
personaje", respectând trăsăturile morale ale acestora.
1.6. să recepteze cu atenţie şi toleranţă opiniile - ex. de ascultare activă a interlocutorului
interlocutorului - dezbatere pe diferite teme
Tema de dialog la această activitate se va intitula,, Îmi place limba pe care o vorbesc " . Elevii
vor discuta aspectele care îi fac să îndrăgească limba maternă și care sunt avantajele să vorbești
corect cel puțin o anumită limbă.

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare literară

COMPETENŢE SPECIFICE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

2.1.să relateze informaţiile semnificative din textul literar
- ex . de povestire a întâmplărilor din text
- ex. de stabilire a tablourilor dintr-o descriere
- desprinderea mesajului poeziei
- exerciţii de ,,citire” a imaginilor şi de adecvare a acestora la textul audiat
- exerciţii de ordonare a imaginilor în ordinea desfăşurării acţinii
- exerciţii de povestire orală a textului/fragmentului,cu sau fără ajutorul învăţătorului,urmând firul
logic al întâmplărilor
Activitatea ,,Un orator iscusit " se va desfășura pentru că elevii să își dezvolte cât mai bine

2.2. să redea prin cuvinte proprii secvenţele dintr-un
text literar
2.3. să utilizeze sensul propriu şi cel figurat al cuvintelor în
contexte diferite
2.4. să folosească conştient reguli ortoepice, ortografice şi
de punctuaţie
2.5. să manifeste iniţiativă în comunicare faţă de situaţii
prezentate în textul literar
3.Dezvoltarea capacităţii imaginative şi creative
competența 2.2 . La aceasta,ei vor relata succint întâmplările din textul studiat cel mai recent.
- ex. de separare a unităţilor logice de conţinutul din text
- ex. de redare şi dezvoltare a ideilor principale
-ex.de iniţiere şi de menţinere a unui dialog cu învăţătorul sau cu ceilalţi elevi
-ex.de exprimare a propriilor păreri , sentimente , idei , despre textul literar
-ex.de povestire a conţinutului textului literar , cu sprijin pe imagini , cuvinte , expresii ,
întrebări
-ex.de relatare , într-o succesiune logică , a întâmplărilor prezentate într-un text narativ
-ex.de comparare a textelor prin stabilirea asemănărilor şi deosebirilor
La această activitate numită,, Cât de bine înțeleg eu povești " elevii vor găsi asemănări și
deosebiri între două texte studiate. Asemănări și deosebirile vor fi relatate prin desene realizate de
către ei
- exerciţii de integrare a cuvintelor şi expresiilor noi în contexte proprii
- înlocuirea unui cuvânt prin sinonime sau expresii sinonimice
- exerciţii de ordonare a cuvintelor intr-un enunţ
În activitatea,, Un scriitor deosebit " elevii vor primi un set de cuvinte pe care le vor insera într-
un text propriu,creat pe o temă la alegere.
- ex. de utilizare corectă a semnelor de punctuaţie
- corectarea unor greşeli ortoepice, ortografice şi de punctuaţie
Activitatea se numește,,Noi și ortografia " ,unde se va afla o cutie cu diferite fragmente din
texte. Acestor fragmente le lipsesc semnele de punctuație. Elevii vor extrage bilete și vor completa
cu semnele potrivite . Aceștia vor fi supravegheați și îndrumați de cadrele didactice.
- ex. de interpretare a textului literar exprimând propriile păreri , idei, sentimente
- discuţii şi dezbateri în grup
- realizarea unui dialog pe o temă dată
- conversaţii,discuţii,dezbateri ( chiar şi contradictorii)
,,Un reporter vorbăreț " este activitatea la care metoda fundamentală este conversația. Elevii vor
putea discuta diferite aspecte plăcute și neplăcute cu privire la textele literare studiate.
 COMPETENŢE SPECIFICE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
- realizarea unor dialoguri improvizate pe teme legate de textul literar
3.1. să imagineze întâmplări şi fapte prezentate în texte - exerciţii de povestire şi repovestire a textelor în proză studiate
literare - exerciţii de memorare şi recitare a versurilor
- exerciţii de reprezentare prin desen a unei secvenţe din text
- dramatizări
- joc de rol
- jocuri de mimă , ex. de povestire prin desen
La această activitate elevii vor juca ,, mimă " , formând două echipe. Pe rând,acestea trebuie să
spună titluri de texte și să interpreteze întâmplă din textul spus de echipa adversă.
3.2. să exprime trăirile interioare ale personajelor din textul - jocuri de rol, jocuri de simulare
literar - interpretarea unui rol în mai multe variante
Activitatea această se va desfășura sub formă de joc . Elevii vor fi supravegheați de cadre
didactice și vor interpreta diferite roluri în funcție de sugestiile colegilor de clasă.

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

COMPETENŢE SPECIFICE
1.Dezvoltarea capacităţii de receptare a textului
literar
2.Dezvoltarea capacităţii de exprimare literară
3.Dezvoltarea capacităţii imaginative şi creative
STANDARDE DE PERFORMANŢĂ
S1. Desprinderea semnificaţiei globale şi a unor informaţii de detaliu din textul literar
S2. Desprinderea sensului unui cuvânt prin raportare la context
S3. Participarea , în manieră proprie , la comunicarea dialogată
S4. Formularea unor enunţuri corecte din punct de vedere gramatical şi lexical
S5. Povestirea unui text cu sprijinul învăţătorului
S6. Realizarea unor dialoguri improvizate pe teme legate de textul literar

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
 1. Literatura pentru copii – universul fantastic al copilăriei:
⮚ poveşti şi povestiri din literatura română;
⮚ poveşti şi povestiri din literatura universală.
2. Vocabularul
⮚ mijloc de comunicare cu lumea înconjurătoare.
⮚ exerciţii de exprimare corectă, expresivă, nuanţată… .
3. Popas la biblioteca şcolii– sursă de cunoaştere

VALORI ŞI ATITUDINI

❖ Formarea deprinderilor de învăţare activă şi autonomă;

❖ Capacitatea de selecţie, sinteză şi utilizare a conţinuturilor;
❖ Interes pentru învăţare permanentă într-o lume în schimbare
❖ Valorizarea relaţiilor de grup
❖ Receptivitate la emoţiile celorlalţi
❖ Motivaţie şi interes pentru lectură
❖ Dezvoltarea şi îmbogăţirea vocabularului – mijloc de comunicare cu lumea înconjurătoare
Prin studierea acestui opţional, elevul va fi capabil:
a) să manifeste curiozitate pentru textul literar;
b) să emită păreri privind faptele personajelor;
c) să-şi clădească treptat un sistem propriu de valori, în care noţiunile de adevăr şi dreptate, cinste şi omenie să ocupe un loc de bază;

SUGESTII METODOLOGICE
  Disciplina opțională „Alfabetizarea funcțională la limba și literatura română” promovează principiile învățării centrate pe elev, prin focalizarea actului
educațional pe experiențele, capacitățile și nevoile elevilor. Centrarea pe elev presupune o învățare activă (în care elevul este direct implicat în rezolvarea de
sarcini de lucru), contextuală (în care noile achiziții se construiesc pornind de la baza de competențe deja dobândite ), socială (prin faptul că promovează
cooperarea și colaborarea între elevi pentru rezolvarea sarcinilor de învățare) și responsabilă (prin faptul că elevul este susținut pentru implicarea activă și pentru
asumarea de responsabilități în învățare și ca membru al comunității).

Disciplina are un accentuat caracter practic-aplicativ și presupune respectarea unor exigențe ale învățării active și durabile. Din această perspectivă,
demersul didactic nu se concentrează pe "transmitere de cunoștințe", ci pe formarea și exersarea de valori și atitudini pozitive. Oferind oportunități de învățare care
să permită elevului să își valorifice experiența de viață, să își descopere și să experimenteze propriile abilități și atitudini caracteriale, rolul cadrului didactic este
de a le consolida, de a le particulariza și de a facilita transferul acestora în viața reală.

MODALITĂŢI DE EVALUARE

Evaluarea formativă pregăteşte treptat, în fiecare lecţie, succesul elevilor în evaluarea sumativă.
Evaluarea formativă este preponderent criterială, cerinţele fiind formulate în termeni de comportament observabil.
Evaluarea sumativă are şi caracter criterial, dar şi normativ, urmărind să stabilească diferenţele valorice între elevi. Evaluarea sumativă urmăreşte să
verifice cum se integrează capacităţile obţinute pe baza atingerii obiectivelor operaţionale, în capacităţi complexe, finale.
Ca instrumente de evaluare pot fi folosite cele tradiţionale, respectiv, probele scrise, orale sau practice, dar şi cele alternative, cum ar fi: portofoliul,
observarea sistematică a comportamentului elevului, proiectul, autoevaluarea.
Câteva criterii de evaluare a comunicării orale şi scrise:
❖ vorbirea fluentă, înlănţuirea logică a ideilor;
❖ folosirea celor mai potrivite cuvinte în exprimarea unor idei;
❖ formularea de enunţuri originale dezvoltate;
❖ participarea activă la jocurile de rol, la dramatizări;
❖ dezvoltarea vocabularului prin exerciţii de paronimie, sinonimie şi antonimie;
 ❖ Forme de evaluare:
Evaluarea iniţială se va desfăşura în primele două-trei lecţii pentru a putea identifica bagajul de cunoştinţe pe care elevii îl au;
a) Evaluarea formativă se va desfăşura sub formă preponderent orală pe parcursul derulării fiecărei lecţii;
b) Evaluarea sumativă va avea loc periodic şi va îmbrăca forme atractive (jocuri, concursuri, dramatizări, ş.a.)
* Instrumente de evaluare:
-probe orale
❖ răspunsuri la întrebări legate de conţinut
❖ povestirea conţinutului citit
❖ formularea unor opinii şi puncte de vedere proprii referitoare la conţinutul lecturii
❖ recitare
❖ corectare intuitivă a unor enunţuri formulate incorect

-probe scrise
❖ alcătuire de propoziţii pe baza unor cuvinte extrase din textele citite
❖ alcătuire de scurte texte pe baza povestirilor studiate
❖ răspuns la întrebări

-lucrări practice
❖ construirea / desenarea personajului îndrăgit
❖ colorarea unor desene reprezentând scene din povestirile / poeziile studiate
 ❖ jocuri didactice : “Recunoaşte personajul”
“Spune replica personajului preferat”
❖ concursuri: “Ce s-ar fi întâmplat dacă …”
“Cel mai bun povestitor”
„Cel mai bun recitator”

❖ analiza portofoliilor
❖ şezătoare
❖ serbări
❖ scenete
❖ expoziţii
BIBLIOGRAFIE :

1. „Discipline opţionale la clasele I-IV”, Colecţia Collegium, Elena Petroaia, Dumitru D. Pârâială, Viorica Pârâială, Editura Polirom, Iaşi, 2000;
2. M.E.C., Consiliul Naţional pentru Curriculum Naţional - Programe şcolare pentru învăţământul primar, Bucureşti,2003
3. Mihăescu, Mihaela şi colectiv- Activităţi transdisciplinare- ghid pentru învăţători, Editura Radical, 2004
4. Proiectul "Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învăţare pentru formarea competenţelor cheie la şcolarii din clasele I-IV - program de formare
continuă de tip “blended learning” pentru cadrele didactice din învăţământul primar" (POSDRU/87/1.3/S/63113) – suport de curs
5. „Programe şcolare pentru disciplinele opţionale – învăţământ primar” – Editura Casei Corpului Didactic Buzău – 2000
6. www.didactic.ro