Sunteți pe pagina 1din 17

Portofoliu la limba romana

PIPP an 3

LUCRARE DE VERIFICARE 1.
1. Definiti sunetul, fonemul si alofonul.
SUNETUL- este o un rezultat al unei vibratii de aer inregistrate de ureche; vibratia de aer
este produsa de aparatul fonator ca urmare a unui impuls nervos comandat de creier.
Acelasi sunet poate fi pronuntat in mod diferit de doi sau chiar mai multi vorbitori sau
chiar de acelasi vorbitor in situatii diferite.
FONEMUL- este cea mai mica unitate sonora a limbii, exista prin realizarile sale
concrete (alofone) si are functia de a diferentia cuvintele intre ele sau formele gramaticale
ale aceluiasi cuvant.
ALOFONUL- este o unitate concreta, individuala a vorbirii, care cunoaste mai multe
pronuntari adica mai multe variante fonetice; este o varianta pozitionala a unui fonem.
2. Aratati diferenta dintre articulare si coarticulare. Si ilustrati consecintele vecinatatii
asupra producerii alofonelor in urmatoarele cuvinte: viata, ambianta, amfiteatru.
Articularea unui sunet se refera la procesul de producer a sunetului, obtinut prin trecerea aerului
prin aparatul fonator.
Coarticularea se refera la relatiile dintre sunetele alaturate din acelasi cuvant si la influent ape
care un sunet o are asupra sunetului vecin. Un sunet este in pozitie coarticulatorie, atunci cand se
regaseste in silaba si nu singur sau izolat, fiind influentat din punct de vedere al trasaturilor
articulatorii de sunetele din stanga sau dreapta.
3. Consultati DOOM-ul si hotarati care este forma corecta(exista cazuri in care sunt corecte
si ambele forme):
- SAndvici-sEndvici- DOOM ul (Dicionarul ortografic, ortoepic i morfologic al
limbii romne), ultima ediie, indica drept variante acceptate: sandvici( mai rar
utilizat si sendvi), prima fiind cea recomandat, termenul intrnd n acea categorie
de neologisme pe care limba romna le-a adaptat, din punctul de vedere al grafiei,
regulilor proprii i le-a asimilat. Formele de plural corespunztoare, corecte, sunt :
sandviciuri(sendviuri).

Paria/paria- ambele forme sunt corecte; pAria-Persoan sau colectivitate urgisit,


dispreuit, creia nu i se recunoate niciun drept; pariA- a paria sau a participa la
anumite jocuri de noroc, n special la curse de cai, angajnd sume de bani.
iAnuarie/ianuArie- forma corecta este ianuArie;
topogan/tobogan- forma corecta este tobogan (desi DOOM2 a acceptat pentru prima
dat i forma topogan)
ciocolati/ciocolate- forma corecte este ciocolate;
inghetati/inghetate- forma corecta este inghetate;
grep/gref/grepuri/grefuri/(fruct exotic): forma corecta este grepfrut;
sUnteti/suntEti:forma corecta este sUnteti;
filologa/filoloaga: forma corecta este filologa;
chibrituri/chibrite: forma corecta este chibrituri.

4. Stabiliti cate litere si cate sunete sunt in urmatoarele cuvinte; faceti transcrierea lor
fonetica:
- Central- 7 litere si 6 sunete [ce-n-t-r-a-l]
- Maxilar- 7 litere si 8 sunete [m-a-cs-i-l-a-r]
- Jazz- 4 litere si 3 sunete [j-a-z]
- Nicicand- 8 litere si 7 sunete [n-i-ci-c-a-n-d]
- Fulgi- 5 litere si 4 sunete [f-u-l-gi]
5. Recunoasteti diftongii, triftongii si vocalele in hiat din urmatoarele cuvinte:
-liceu-tacea-diftong <ea>
-deal- diftong <ea>
-maxim-mijlocas-agreez-vocale in hiat <ee>
-pomi-copii-fragi-ghinda6. Demonstrati ca in functie de intonatie, sensul in enuntul urmator se schimba:
Tu ai vrut sa te plimbi in orasul asta.
-Tu ai vrut sa te plimbi in orasul asta!-exclamatie
- acum accepta, asa iti trebuie, asuma-ti, tu ai vrut!
-Tu ai vrut sa te plimbi in orasul asta?-intrebare-ti-ai dorit, ai vrut,ai tinut neaparat sau ai fost obligat?
7. Indicati forma corecta a urmatoarelor cuvinte sau sintagme:
-scena-scena # asimilare
-colidor-coridor# disimilare

-fimeie- femeie# asimilare


-vaz-vad # asimilare
-celalant-celalalt # disimilare
-fetele astea-fetele acestea
-brazi/braji-brazi # disimilare
-cruzi/cruji-cruzi # disimilare
-promtitudine-promptitudine #analogie
Si explicati care este cauza acestor forme incorecte.
8. Construiti sintagme prin care sa aratati cum, in functie de pozitia diferita a accentului,
se schimba sensul urmatoarelor cuvinte:
-compAnie/companIe-companie de soldati # companie placuta a unei persoane
-hAina/haIna-imbracaminte # rea, fara mila, cruda
-mozAic/mozaIc-adepta a mozaismului # lucrare de tehnica decorativa
-comEdie/comedIe-intamplare ciudata, pozna # opera teatrala care provoaca rasul
-dirEctor/directOr-persoana care detine functia de conducere # care indica directia
-benEficii/benefIcii-favorabil, binefacator # castig, profit, folos
9. Ilustrati functia diferentiatoare a fonemului :
-c in cal- cal # car
-s in ceas-a in parc, -c in caine-c in casa10. Identificati situatiile in care x se pronunta [cs] sip e cele in care x se pronunta [gz]:
-saxofon [cs]
-pix-[cs]
-examen-[gz]
-explic-[cs]
-otodox-[cs]
-box-[cs]
-exemplu-[gz]
-exercitiu-[gz]

LUCRARE DE VERIFICARE 2.
1. Despartiti in silabe urmatoarele cuvinte si aratati ce regula ati aplicat:
-maseur- ma-seur

-materialist-ma-te-ria-list-carioca-ca-rio-ca
-furt-furt
-stramti-stramti
-liceal-li-ce-al
-frustrare-frus-tra-re
-machiat-ma-chi-at
-maistru-mais-tru
-desface-des-fa-ce
2. Aratati care din cele doua variante de pronuntie este corecta in expresia <ora exacta>:
- [ora ecsacta]
- [ora egzacta]=forma corecta
3. Identificati si explicati rolul semnelor de punctuatie si de ortografie din textul de mai jos:
-Mosnege, zise ea, rusinata, da-mi si mie niste galbeni !
-Ba pune-ti pofta-n cui, mai baba ! Cand ti-am cerut oua, stii ce mi-ai raspuns? Bate acum si tu
gaina,
sa-ti aduca galbeni; c-asa am batut si eu cucosul, stii tu din a cui pricinasi iaca ce mi-a adus!
(Ion Creanga, Punguta cu doi bani)
-linia e dialog-de la inceputul textului marcheaza inceputul unei conversatii intre baba si
mosneag;
-virgula, marcheaza grafic pauza dintre cele doua vorbiri;
-semnul exclamarii marchea grafic intonatia frazei, ca fiind una imperativa;
-cratima-este folosita pentru a lega sau a desparti elementele din cuvinte;
-semnul intrebarii marcheaza intonatia interogativa a textului;

4. Corectati greselile din textul urmator (copiat de pe o pagina de forum al elevilor de clasa
VIII-a), rescriindu-l. Apoi identificati si explicati trei tipuri de greseli pe care autorul
textului le-a produs. Care dintre aceste forme incorecte credeti ca au fost produse
intentionat, cu ce intentie?

< tezele astea chiar sunt porkrii.sunt de acord cu cei care au spus asta.cea mai mare prostie e k
unii care sunt paraleli cu matematik, ramana,sau cu istoria si geografia sa ia note mari, cum nu au
nici la ore, iar la tezele astea, copiaza p rupte.RUSINE!!!!!!!!sper s ava vina mintea la cap sis a
readuceti totul la normal, cum a fost inainte cu capcitatea>
<Tezele acestea chiar sunt porcarii; sunt de acord cu cei care au spus asta; cea mai mare prostie e
ca unii care sunt paraleli cu matematica, romana sau cu istoria si geografia sa ia note mari, cum
nu au nici la ore, iar la tezele acestea copiaza pe rupte.
Rusine!!! Sper s ava vina mintea la cap si sa readuceti totul la normal, cum a fost si inainte, cu
capacitatea>

LUCRARE DE VERIFICARE 3.
1. Intre cuvintele de mai jos identificati-le pe cele derivate si indicati prefixele si sufixele,
acolo unde este cazul:
-inota- cuvant de baza

-innopta-in(prefix)+noapte
-proces-proceda-coincidenta-cooperare-co (prefix) + operare
-sublinia-subiect-sublocotenent-descrie- pereche de sufixe ie-iune
-deschis-prezice- pre(prefix) +zice
-presiune-pereche de sufixe ie-iune
-pensiune- pereche de sufixe ie-iune
-peninsular2. Identificati, cu ajutorul unui dictionar, sensul urmatoarelor expresii.
3. Acolo unde este cazul, incercati sa explicati cum a luat nastere sintagma:
-

Soarece de camp- animal


Soarece de apa- animal
Soarece de biblioteca- se spune despre o persoan care si petrece cea mai
mare parte a timpului prin biblioteci, citind si studiind.

Mouse-dispozitiv periferic al computerului


Apa grea- Apa grea este un compus chimic similar cu apa obinuit, n care
atomii de hidrogen sunt nlocuii de deuteriu, un izotop al hidrogenului
care conine un proton i un neutron

Apa de munte-apa de izvor, pura


Apa distilata- apa distilata este un tip de apa purificata. Este apa care a
trecut printr-un proces riguros de filtrare prin care se elimina orice
potentiali contaminanti dar si minerale.
Apa minerala- apa de izvor a carei compozitie in elemente minerale permite
utilizarea ei terapeutica
Apa plata- este o ap potabil slab mineralizat, care conine sub 500 mg
sruri/litru. Apa plat nu conine dioxid de carbon adugat.
Apa oxigenata- este utilizat ca antiseptic sub forma unei soluii diluate;
Este indicat datorit capacitilor sale de curaire a plgilor cutanate
benigne i de asigurare a asepsiei acestora

-Apa de gura- este un lichid concentrat (aromat sau nu) si este folosita pentru clatirea
gurii dupa curatarea dintilor (periaj si utilizarea atei dentare)
4. Cu ajutorul unui dictionar, verificati daca in urmatoarele serii de cuvinte se intalneste
derivarea de la acelasi cuvant de baza:
-gram- Unitate de msur pentru masa (ori greutatea) unui corp, egal cu a
mia parte dintr-un

kilogram

-program- Plan de activitate n care sunt stabilite (n ordinea desfurrii lor)


etapele propuse pentru o perioad dat
-organigrama- Redare schematic (grafic) n toate detaliile a organizrii, a
subordonrii i a legturilor dintre compartimente din cadrul unei
ntreprinderi sau al unei instituii

-manie- Boal mintal manifestat prin euforie, stare de excitaie

psihomotorie, logoree, halucinaii, incoeren a gndirii ; idee fix care


preocup pe cineva

-maniac-Persoana care sufera de manie


-cleptomanie- Impuls patologic de a fura obiecte fr urmrirea vreunui profit
-omnibus- trsur mare public ce strbate un ora n anumite directii
-autobus- autovehicul cu caroseria de dimensiuni mari, ntrebuinat la
transportul n comun al unui numr mare de pasageri
-trolebus- vehicul rutier de transport n comun, cu traciune electric,
asemntor cu autobuzul, prevzut cu troleu
-minibus- autobuz de dimensiuni reduse; microbuz

5. Alcatuiti familia lexicala a cuvantului frunza


-frunza- frunzis, frunzar, desfrunzit, neinfrunzit, frunzulita, frunzos
6. In seria urmatoare:
-

Febra urca- creste temperature corpului


Copilul urca- urca
Copilul urca valiza- ridica valiza
Copilul urca in copac- se catara in copac
Copilul urca in lift- intra in lift
Pretul urca la 10 $- pretul se mareste
Copilul urca pe cal- se catara pentru calarie
Copilului I se urca la cap- copilul nu asculta, este lasat in voie sa faca ce vrea
Identificati diferentele de sens ale verbului A URCA si incercati sa stabiliti o
progresie spatiala, cantitativa, intr-o schema grafica.

7. Construiti cate patru expresii / locutiuni cu fiecare dintre urmatoarele cuvinte:


-

NAS
A rde pe sub nas = a rde pe ascuns, pe sub musta

A-i rde cuiva n nas = a rde de cineva n faa acestuia

A-i cunoaste lungul nasului = a avea simul msurii

A strmba din nas = a fi nemulumit

A-i lua nasul la purtare = a se obrznici

Nas n nas = fa n fa

INIMA
A prinde inim = a cpta putere
Pe inima goal = fr a fi mncat ceva
Dup voia inimii = dup plac
A-i rde cuiva inima = a se bucura
A unge la inim = a face o plcere
A pune la inim = a se supra mai mult dect merit
A-i clca pe inim = a se declara de acord cu un lucru mpotriva propriei preri
A fi cu inima uoar = fr nicio grij
A i se face inima ct un purice = a-i fi fric
A avea tragere de inim = a se simi atras s fac ceva

PICIOR
A clca n picioare = a distruge
A scrie cu picioarele = a scrie urt
A bate din picior = a se rsti
A face picioare = a disprea

A tri pe picior mare = a duce o via din belug


Bun de picior = iute, sprinten
A o lua la picior = a o lua la goan
A pune pe picioare = a iniia
A sri drept n picioare = a se ridica brusc
A sri ntr-un picior = a se bucura
A se topi pe picioare = a slbi, a se prpdi

MANA
A se ine de mn = a fi nedesprit
A pune mn de la mn = a strnge
A da din mini i din picioare = a face eforturi pentru obinerea unui lucru
Pe sub mn = pe ascuns, n secret
Peste mn = greu, incomod
Din mn n mn = din om n om
A uita de la mn pn la gur = a uita foarte repede
A fi mn de fier = autoritar
A se spla pe mini = a refuza s-i ia rspunderea unei probleme
A purta pe cineva pe mini = a avea o grij deosebit fa de cineva
A bate mna = a cdea la nvoial
A cere mna cuiva = a cere n cstorie
A avea mn bun = a fi ndemnatic, a purta noroc cuiva

Cu minile ncruciate = fr grij

DEGET
A avea ceva la degetul mic = a cunoate foarte bine
A-i linge degetele = a-i plcea foarte mult un fel de mncare
A se ascunde dup deget = a ncerca s ascund o vin
A scpa printre degete = a se strecura pe neobservate
i numeri pe degete = sunt foarte puini
A-i bga degetele-n ochi = a nu vedea nimic
A ncerca marea cu degetul = a ncerca imposibilul
A sta cu degetul n gur = a pierde vremea
A nvrti pe degete = a influena, a duce pe cineva de nas
A pune degetul pe ran = a gsi punctul sensibil al unei situaii

SANGE
Cu snge rece = fr emoie, linitit, calm
A avea snge n vene = a fi energic
A fi setos de snge = a fi crud, uciga
A i se urca cuiva sngele la cap = a se nroi din cauza unei emoii puternice
A nu mai avea nicio pictur de snge n obraz = a fi palid din pricina unei boli
A-i nghea sngele n vene = a se nspimnta, a fi cuprins de groaz
A fierbe sngele n cineva = a fi nfierbntat din cauza mniei
A avea n snge = a fi obinuit cu ceva

8. Construiti campul semantic al starilor sufletesti positive: bucurie, placere


-bucurie- incantare, buna dispozitie, veselie, voiosie
-placere- delectare, desfatare, incantare,
9. Identificati, in seriile urmatoare, cuvintele care fac parte din serie:
-alba-parfumata-innorata-multicolora-alba, parfumata, multicolora
-inalt-infrunzit-imblanzit-verde-inalt, infrunzit, verde
-lichida-colorata-inflorita-ingrijita- colorata, inflorita, ingrijita

LUCRARE DE VERIFICARE 4.
1. Care dintre seriile urmatoare contin doar substantive invariabile si care doar substantive
epicene:
-

Pui-unchi-muncitoare-pronume- substantive invariable


Cui-pui-pantaloni-Bucuresti-FloriiAnimal-pasare-rinocer-gaitaGaita-lebada-pisica-sarpeRinocer-crocodil-morsa-girafa-

2. Alcatuiti enunturi in care substantivele CAPRA si CODRU sa fie pe rand in toate


cazurile (N, G, D, Ac, V) si indicate functia sintactica pe care o indeplinesc in fiecare
enunt
CAPRAsubstantiv feminin (F1)
singular
plural
singular
plural
singular
plural

nominativ-acuzativ
genitiv-dativ
vocativ

nearticulat
capr
capre
capre
capre
capr, capro
caprelor

articulat
capra
caprele
caprei
caprelor

CODRU - Substantiv masculin

Caz
Nominativ
Acuzativ
Genitiv
Dativ
Vocativ

Singular
Articulat
Nearticulat
codrul
codru
codrul
codru
codrului
codru
codrului
codru

3. Indicati forma corecta:

Articulat
codrii
codrii
codrilor
codrilor

Plural
Nearticulat
codri
codri
codri
codri

a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
h.
i.
j.

Avem nevoie de acumulatori


A construit o casa cu trei niveluri
Raspunde elevul Radu Ionescu
Avea o memorie si o inteligenta remarcabile
Cartea pe care o citesc acum este excelenta
Ne intalnim la ora 17.00
L-am aparat ca si coleg
Ca urmare a solicitarii dumneavoastra veti fi pensionat
Oricare dintre politicieni poate fi contestat
Cartea va aparea in curand

4. Identificati greselile, de orice natura, din textul de mai jos si apoi corectati-l.
a. Avem decat peste astazi la pranz
Astazi la pranz avem doar peste.
b. Din cartea de bucate care ai lasat-o pe raft am luat o reteta buna.
Din cartea de bucate pe care ai lasat-o pe raft am luat o reteta buna.
c. As vrea sa stii ca colegii mei sunt toti mari mancatori de peste.
As vrea sa stii ca toti colegii mei sunt mari mancatori de peste.
d. Nimic ce mi-a placut, ca mi-a placut totul.totul a fost un fiasco. Mi-a placut.
Nimic din ce mi-a placut
e. Gustul iaurtului astuia e extraordinar de nemaipomenit.
Gustul acestui iaurt este extraordinar.
f. Nu desfaget produsele!
Nu desfaceti produsele!

LUCRARE DE VERIFICARE 5.

1. Identificati functia sintactica a cuvantului subliniat:


-

Vad casa- complement direct


Se vede casa- complement direct
Aceasta este casa noastraEl este frumos- adjectiv
El canta frumosEl este ca un om intelept.
El se poarta ca un om intelept.

2. Identificati atributele substantivale si indicati forma corecta a adjectivelor cu functie


sintactica de atribut adjectival:
-I-am dat fetei inalte o rochie pe masura ei.
-Utilizarea caietelor cu ordinea paginilor inversata te poate zapaci.
-Bucuria unei vieti fermecatoare si redusa la frumusetea lumii l-a caracterizat
intotdeauna.
3. Indicati predicatele nominale in enunturile:
a. Ea nu este asa- nu este asa
b. Greseala este de ignorant de ignorat
c. Castigatorul concursului este altul- este altul
4. Identificati subiectele din enunturile:
-Cine vine pe alee? - cine
-Nimeni n-a lipsit de la concert. nimeni
5. Indreptati greselile de accord:
Baiatului acestuia i-am dat niste carti care nu erau ale mele.
6. Identificati tipul de acord din enunturile urmatoare:
-

Galagia copiilor m-au trezit.


Galagia copiilor m-a trezit.

Echipajul s-au pregatit.Echipajul s-a pregatit.

Este masline de vanzare la magazinul din colt?


Sunt masline de vanzare la magazinul din colt?

O parte dintre vizitatori au plecat mai repede de la expozitie.

O parte dintre vizitatori a plecat mai repede de la expozitie.


-

Este interzis aruncarea gunoaielor.


Este interzisa aruncarea gunoaielor.

7. Prezentati particularitatile acordului intre partile de propozitie.


n gramatic, acordul reprezinta manifestarea relaiei sintactice dintre dou (sau mai multe)
cuvinte prin modificri morfologice ale unuia din cuvintele implicate.
Cuvntul care i impune caracteristicile gramaticale adesea un substantiv sau un pronume
se numete donorul sau sursa acordului, iar cel care i schimb forma n urma acordului este
receptorul sau inta. n general donorul este cuvntul care este regent n relaia sintactic, iar
receptorul este cuvntul subordonat. n unele limbi exist totui i excepii.
Caracteristici- Acordul se produce unidirecional, de la donor la receptor, adic de obicei de la
cuvntul care deine poziia regent n relaia sintactic la cuvntul aflat n poziie subordonat.
De exemplu n limba romn adjectivul i schimb forma dup genul substantivului pe care l
calific. n unele limbi acordul poate fi complex, n sensul c receptorul i modific forma n
urma unor acorduri simultane cu mai mult dect un donor. De exemplu forma unui predicat n
limba maghiar poate s depind n acelai timp i de subiect, i de complementul direct.
Acordul se produce sistematic, n sensul c dac apare ntr-o construcie cu o anumit sintax,
atunci apare n toate construciile de acelai fel. De exemplu n limba romn adjectivul se
acord ntotdeauna cu substantivul pe care l determin, dar adverbul nu se acord n nici un fel
cu verbul determinat. Totui, uneori manifestarea morfologic a acordului poate fi aparent
absent, n cazul cuvintelor a cror paradigm de flexionare unele forme se repet. De exemplu,
n construciile brad verde i iarb verde adjectivul are aceeai form, dei substantivele
determinate au genuri diferite. Aceasta nu nseamn c acordul nu se face, ci doar c este
invizibil n cazul particular al adjectivului verde, care la singular are aceeai form i pentru
masculin, i pentru feminin.

Clasificare
Dup relaia sintactic pe care o marcheaz, acordurile gramaticale pot fi de mai multe tipuri,
printre care:

de la subiect la predicat;

de la substantiv la adjectiv, articol sau ali determinani;

de la complementul direct la predicat (de exemplu n limba maghiar).

Dup trstura gramatical care se transmite de la donor la receptor, acordurile se pot face n:

numr;

gen;

caz;

persoan.

Dup mecanismul prin care receptorul preia trsturile donorului, acordul poate fi de mai multe
feluri:

n imensa majoritate a cazurilor acordul e de tip formal, n sensul c receptorul preia


trsturile gramaticale de form ale donorului, indiferent de nelesul acestuia. De
exemplu n propoziia Lumea se grbete acordul dintre subiect i predicat se face la
singular, dei lumea denot o mulime de oameni.

Uneori are loc un acord conceptual, n care forma receptorului nu se modific n raport cu
trsturile donorului, ci cu ale unui substantiv care denumete conceptul general al
donorului. De exemplu, n propoziia Filipetii de Pdure este n judeul Prahova,
acordul se face la singular, cu comun sau sat, dei Filipetii de Pdure are form de
plural.

Acordul dup neles apare n construcii partitive ca O parte din echip au jucat bine sau
Majoritatea germanilor snt blonzi, unde subiectul logic este un plural: civa juctori,
respectiv muli germani. n limba englez acordul dup neles nlocuiete uneori acordul
formal dac donorul este un substantiv colectiv: The police have caught the thief (Poliia
a prins houl), unde predicatul have cought se acord n numr cu sensul plural al
subiectului the police, nu cu forma lui de singular.

Acordul prin atracie se produce cnd donorul nu este cuvntul regentul din relaia
sintactic, ci fie un alt cuvnt aflat n apropiere (de exemplu Tema dezbaterii erau
pensiile sau Fiecare dintre ele purtau plrii de culori diferite), fie o parte din cuvntul
regent, cnd acesta este un subiect multiplu (de exemplu A fost odat un mo i o bab).

Acordul referenial se produce atunci cnd donorul este un pronume sau un numeral cu rol
pronominal, caz n care acordul se face cu referina donorului. De exemplu, n propoziia
Dintre ultimele romane ale scriitorului trei au fost premiate, predicatul se acord cu
referentul numeralului trei, i anume cu romane. La fel, n propoziia Eu snt obosit,
acordul se face cu referentul pronumelui eu, n acest caz o persoan de sex feminin