Sunteți pe pagina 1din 18

CAPCANA : Omonime si cuvinte polisemantice

Explicatii :

Dintre categoriile lexicale ale limbii romane, omonimele ridica intodeauna probleme, fiind o adevarata
capcana gramaticala, deoarece apar frecvent cateva probleme specifice in ceea ce le priveste, si anume
confundarea lor cu termenii polisemantici si schimbarea formei omonimului in vorbire/scris.

Omonimele sunt cuvinte cu aceeasi forma si inteles complet diferit si pot fi impartite in doua categorii :
– omofone – cuvinte care se pronunta la fel, dar se scriu diferit.
Exemple : m-ai/mai, i-ar/iar, s-a/sa, s-au/sau, ea/ia etc.
– omografe – cuvinte care se scriu la fel, dar pot fi accentuate diferit
Exemple : vésela/veséla, ácele/acéle etc.

Pe de alta parte, cuvantul polisemantic, cu care un omonim este adesea confundat, este un cuvant care
are mai multe intelesuri, inrudite intre ele.

Omonimul (precizam, cu riscul de a ne repeta) este un cuvant cu aceeasi forma si intelesuri cu totul
diferite : cu alte cuvinte, intre sensurile omonimului nu exista nicio legatura, pe cand intelesurile
termenului polisemantic sunt inrudite, legate intre ele. De asemenea, omonimele trebuie sa aiba,
obligatoriu, aceeasi forma, adica nu-si poate schimba forma in propozitie.

Cateva exemple vor clarifica mai bine aceasta dificultate :


– cuvantul broasca este omonim in urmatoarele contexte :
Broasca de la usa s-a stricat. (mecanism) / Broasca este un animal acvatic, care traieste in lacuri si
balti. (animal)
– cuvantul roaba este omonim in urmatoarele contexte :
Tata a cumparat o roaba noua ca sa care pamant. (vehicul pentru transportat materiale) / In timpul
voievozilor, o fata rapita de turci ajungea roaba in haremul sultanului. (sclava)
– cuvantul toc este omonim in urmatoarele contexte :
Mi s-a rupt un toc de la pantof. (portiunea posterioara a incaltamintei, mai ridicata) / Am dat cu
vopsea la un toc de usa. (rama, cadru) / Ochelarii mei sunt in toc. (cutie, suport) / De afara se aude
toc-toc. (interjectie onomatopeica, ce imita zgomotele din natura)

Cuvintele polisemantice evidentiaza sensuri multiple, inrudite intre ele, iar forma din enunt poate fi
diferita, mai ales ca multe verbe sunt polisemantice.

Spre exemplu, verbul a fi este polisemantic atunci cand este predicativ si poate insemna :
– exista, se afla : Pe masa este o carte.
– traia : A fost odata un imparat.
– s-a intamplat : Ce-a fost a fost.
– a durat : Conferinta a fost doua ore.
– costa : Cat este un kilogram de mere?
– a trecut : E mult de-atunci.
– inseamna : Ce e cand ti se bate tampla dreapta?

Asadar, omonimele trebuie sa aiba aceeasi forma, nu-si pot schimba forma, iar sensurile lor sunt
complet diferite, asa cum s-a vazut din exemplele de mai sus.
Cuvintele polisemantice isi pot schimba forma, iar sensurile lor sunt asemanatoare.

Exercitii :

1. Mentioneaza sensurile urmatoarelor perechi de omonime :


– arlechin (personaj comic; parte a scenei)
– rom (bautura, tigan)
– cariera (profesie, exploatare miniera)
– ras (bucurie, animal)
– (a) aspira (a visa spre, a trage praful/aer)
– poarta (verb, substantiv)
– facultate (capacitate, institutie de invatamant)
– tic (miscare necontrolata, interjectie)
– (a) contracta (a incheia un contract, a se imbolnavi)
– siret (viclean, snur)
– bila (corp sferic, fiere)
– tort (prajitura, fir de tors de canepa)
– ferma (hotarata, gospodarie agricola)
– roman (carte, latin)
– blat (parte de prajitura, a calatori pe degeaba)
– mac (floare, interjectie)
– capela (a lega de catarg, sapca, biserica mica)
– sol (moneda, trimis)
– ai (verbul a avea, usturoi –regional, interjectie)
– han (loc de popas, conducator)
– conservator (facultate de muzica, invechit)
– lob (parte a urechii, lovitura la tenis)
– care (carute, pronume relativ)
– sah (conducator al Iranului, sport)
– bob (cereala, sanie)
– tema (idee, subiect; lucrul de acasa)
– cala (floare, magazie pe vapor)
– termen (membru, data fixa)

2. Construieste enunturi in care cuvintele polisemantice date mai jos sa fie intrebuintate cu cel putin
trei sensuri diferite : (a) bate, bun, centru, cota, curge, deschis, (a) juca, (a) lipsi, minte (subst.),
radacina, scurt, (a) sedea.

CAPCANA : Paronime

Explicatii :

O alta categorie a vocabularului care prezinta adesea dificultati sunt paronimele, deoarece ele sunt
cuvinte cu forma asemanatoare si intelesuri diferite. Dupa definitie, paronimele se apropie de omonime,
dar trebuie sa avem grija ca ele difera printr-una sau doua litere, pe cand omonimele trebuie sa aiba,
obligatoriu, aceeasi forma, fara nicio diferentiere, nici macar legata de articol.
Foarte folositoare, pentru intelegerea paronimelor, sunt contextele in care intalnim perechi carora
trebuie sa le precizam sensul prin enunturi adecvate. Dificultatea cea mai mare, in ceea ce le priveste,
consta in stabilirea si folosirea sensului corect si potrivit in contextul respectiv. Uneori, unul dintre
paronime, insa, nu are sens, ceea ce ingreuneaza folosirea si intelegerea lui. Ca un ajutor, putem gasi
sensuri intr-un mic dictionar de paronime, dupa cum urmeaza :

adagio – lent / adagiu – maxima


albastru– culoare / alabastru – varietate de ghips
anual – care are loc o data pe an, care dureaza un an / anuar– publicatie anuala de bilant a activitatii unei
institutii
atlas– colectie de harti, grafice, imagini / atlaz – tesatura asemanatoare cu satinul
calitate– insusire / caritate– filantropie, generozitate
campanie– operatiuni ale fortelor armate / companie– subunitate militara
a colabora– a participa la o actiune facuta in comun / a corobora– a intari, a sprijini
destins– relaxat / distins– plin de distinctie
diferenta– deosebire / deferenta– respect, consideratie deosebita
a emigra– a pleca din patrie si a se stabili intr-o tara straina / a imigra– a veni dintr-o tara straina pentru
a se stabili acolo
eminent – exceptional, remarcabil / iminent– inevitabil
a evalua– a aprecia / a evolua– a progresa
flagrant– izbitor, evident / fragrant – mirositor, parfumat
functional – referitor la o functie / functionar – salariat indeplinind o activitate cu caracter
administrativ
glacial– de gheata, rece, lipsit de caldura, distant / glaciar – privitor la perioada glaciara
a inerva– (despre nervi) a produce o stare de excitare a unui organ sau tesut / a enerva– a infuria, a irita
insolent – obraznic / indolent– lenes, nepasator
a investi– a plasa un capital a / investi – a acorda cuiva in mod oficial o demnitate, o functie
janta– partea exterioara a unei roti pe care se fixeaza pneul / geanta– poseta
literal– care reproduce un cuvant litera cu litera / literar – care se refera la literatura
numeral– parte de vorbire care exprima un numar sau ordinea obiectelor prin numarare / numerar – suma
de bani
original– autentic, neimitat, neobisnuit / originar– care este de loc din...
prenume– numele mic, de botez / pronume– parte de vorbire care tine locul unui nume
a releva– a evidentia / a revela– a dezvalui
solidar– care leaga, angajeaza mai multe persoane / solitar– singuratic
temporal– privitor la timp / temporar– trecator, provizoriu
virtuos– cu multe virtuti / virtuoz – muzician care stapaneste perfect tehnica unui instrument muzical

Omonimele
Omonimele sunt cuvinte cu aceeaşi formă şi cu sens complet diferit.

Omonimele pot fi :
– părţi de vorbire identice
– părţi de vorbire diferite (omonime lexico-gramaticale).

Omofonele
Omofonele sunt cuvintele care se pronunţă la fel.

Omografele
Omografele sunt cuvintele care se scriu la fel.

* Omonimele sunt obligatoriu omofone.

Omonimele pot fi:


– totale – când cele două cuvinte sunt identice în flexiune ; leu – plural lei
– parţiale – când cele două cuvinte sunt diferite în flexiune ; colţ – plural colţi şi colţuri.

Exemple de omonime
– lac de acumulare – lac de unghii
– bandă de magnetofon – bandă de hoţi.

Cuvintele polisemantice
Cuvintele polisemantice sunt cuvintele care au două sau mai multe sensuri legate între ele.

Sensurile unui cuvânt polisemantic sunt mai mult sau mai puţin apropiate, spre deosebire de sensurile
omonimelor, care nu au între ele nici o legătură.
Exemple de cuvinte polisemantice
– la mine în baie – ţeava de la baie – plec la băi – fac o baie
– cuvântul polisemantic masă poate avea sensurile : obiect de mobilier, mâncare, bucate, dejun, prânz,
cină, ospăţ, meseni, parte a zilei.

Culegere de exercitii - omonime

1. Alcatuiti propozitii in care cuvantul albisoara sa aiba intelesurile :


● „Peste mic de culoare alba-argintie ce traieste in apele dulci”.
● „Varietate de vita de vie cu struguri albi”.
2. Subliniati cuvantul care apare in cele trei propozitii:

Becul este aprins.

Petrisor este aprins la fata de atata joaca.

Fanul s-a aprins pentru ca fost neacoperit si l-a udat ploaia.

Observati sensul fiecarui cuvant.

3. Formulati si alte propozitii diferite ale cuvantului aspru.

Cumparase acel obiect cu un aspru. (unitate de masura)

Materialul acesta este foarte aspru.

Mama i-a vorbit aspru.

4. Subliniati cuvantul care are aceeasi forma, dar mai multe intelesuri:

Minerii lucreaza in baie, scotand carbuni de dimineata si pana seara.

Ar dori sa faca baie pentru ca nu s-a spalat de trei zile.


5. In care propozitie cuvantul ban poate fi inlocuit cu unul dintre cuvintele moneda, parale ?

a) Am gasit un ban de o mie de lei.

b) Mihai Viteazul a fost ales ban al Craiovei.

6. Observati cu atentie cuvintele subliniate din perechile de propozitii in ceea ce priveste sensul si
forma.

Elevii stateau in banci.

Oamenii de afaceri isi depun banii in banci.

Cheile Turzii sunt pitoresti.

Mi-am uitat cheile acasa.

Cum sunt numite cuvintele care au aceeasi forma si inteles diferit ? Sunt numite omonime.

7. Construiti perechi de propozitii cu omonimele: leu, razboi, noua.

8. Gasiti mai multe insusiri ale cuvantului „bate”, consultand Dictionarul pentru clasele I-IV.

9. Cititi propozitiile urmatoare. Ce sunt cuvintele subliniate ? Te referi la forma si inteles.

Inaintea bancutei sunt flori.

Atunci batranul i-a dat o bancuta de cinci mii lei.

Baba cerea plata pentru plantare.

Campia este plata cat vezi cu ochii.


10. Atentie la cuvantul „batatura” ! Observati cu atentie forma si intelesul. Cum se numesc cuvintele cu
aceeasi forma, dar cu intelesuri total diferite ?

In batatura, Vatica dregea hamurile.

Din cauza secerii a facut batatura in palma.

11. Gasiti explicatiile potrivite pentru sensurile cuvantului „barna”.

a) Parintii mei si-au construit o cabana din barne.

b) Sportivele noastre au obtinut multe medalii la barna.

12. Care sunt sensurile cuvintelor subliniate din cele doua propozitii ?

Pisica are blana moale.

Bunicul a cumparat blana pentru usi.

13. Observati sensul cuvintelor subliniate:

Gasca Mariei a scos doar un boboc.

De ziua ei i-a adus un boboc de trandafir.

(Inlocuiti cu: pui de gasca, floare care incepe sa se deschida.)

14. Observati ! Un singur cuvant poate avea mai multe intelesuri:

Copiii i-au adus invatatoarei un buchet de flori.

Vinul acesta are un buchet de ananas.

(Inlocuiti cuvantul buchet cu: aroma, manunchi.)


15. Observati folosirea cuvantului „calca”. Explicati sensurile:

El calca usor.

Dusmanii calca tara.

Mama calca pamantul pentru a face caramida.

16. Explicati sensurile cuvantului „caldarusa” din propozitiile de mai jos:

Petre face mamaliga intr-o caldarusa.

Copiii au cules caldaruse din padure.

17. Descoperiti ce sens au cuvintele subliniate: inlocuiti-le cu alte cuvinte asemanatoare:

Fetita isi cauta acuarelele.

Vasile se cauta la doctor.

Ii cauta in coarne toata ziua. (il alinta, il rasfata)

18. Alcatuiti propozitii cu sensurile cuvantului „cheie”:

- obiect de metal ce serveste la incuierea sau descuierea unei broaste sau a unui lacat;

- semn conventional asezat la inceputul portativului, pentru a indica pozitia unei note de o anumita
inaltime.

19. Observati! Un cuvant poate avea mai multe sensuri:

Muschiul era crud si de aceea mama l-a fiert.

Stapanul fusese crud cu taranul.

Padurea era de un verde crud.


20. Observati cuvintele identice ca forma si diferite ca inteles. Compara aceste perechi de fraze. Cum se
numesc aceste cuvinte ?

a) Vorbeste curent franceza. Curentul apei devine din ce in ce mai puternic.

b) Zmeul se desprinde usor de pamant. S-a luptat cu zmeul o zi intreaga.

c) E la curent cu toate. Priza nu are curent.

21. Alcatuiti propozitii cu sensurile cuvantului „galben”.

22. Subliniati cuvintele cu aceeasi forma, dar inteles diferit din urmatoarele propozitii:

Paltonul avea o frumoasa tivita cu blana.

Adormise rezemat de o gluga de coceni.

(gramada de snopi, de stiuleti de porumb in forma unei stive)

Alcatuiti si voi propozitii cu sensurile cuvantului „lei”.

23. Observati ! Un cuvant poate avea mai multe intelesuri:

Ionut si-a taiat limba intr-o bomboana mai colturoasa.

Copiii au invatat astazi la limba romana poezia „Cainele si catelul” de Grigore Alexandrescu.

Alcatuiti propozitii cu sensurile cuvantului „mic”.

24. Alcatuiti propozitii cu sensurile cuvantului „lin”.


a) vas in care se storc strugurii;

b) peste;

c) linistit, calm.

25. Atentie ! O singura forma are mai multe intelesuri:

In luna septembrie incep scolile. (luna a anului)

Pe cer straluceste luna. (astru ceresc)

Alcatuiti propozitii folosind cuvantul „noi” cu diferite sensuri.

26. Aratati ca urmatoarele cuvinte sunt omonime: mare, sare, cer, poarta.

Exemplu:

M-am nascut in luna mai.

A mai cerut o prajitura.

27. Care sunt sensurile cuvintelor subliniate din cele doua propozitii ?

Aceasta pereche de ciorapi este lucrata manual.

La inceperea anului scolar Ionel a primit un singur manual nou.

28. Gasiti sensurile cuvantului „morar” in propozitiile:

Morarul cantareste sacii cu faina.

Morarul seamana cu un carabus si locuieste in moara.

29. Observati sensurile cuvantului „mototol”:


Bunica spala vasele cu mototolul.

Andrei e mototol rau de tot; nu-l faci sa mearga mai repede, orice-ar fi.

Inlocuiti cu: obiect, carpa facuta cocolos, bleg, moale.

30. Alcatuiti propozitii cu sensurile cuvantului „musca”:

a) insecta;

b) cusatura in forma literei „X”.

31. Explicati sensurile cuvantului „nod” din propozitiile:

Al legat ata de la sac cu un nod.

Scandura aceasta are doar un nod.

32. Subliniati cuvantul care apare in ambele propozitii:

Noi am organizat o expozitie de desen.

Maria si-a cumparat sandale noi.

Explicati sensul fiecarui cuvant.

33. Se dau propozitiile:

a) E ora noua.

b) Noua ne plac prajiturile.

c) Cartea este noua.

Cerinte:
1. Subliniati numai cuvantul care este comun in cele trei propozitii si apare in propozitia unde raspunde la
intrebarea „Cum este ?”

2. Ce este acest cuvant, ca parte de vorbire ? Dar in prima propozitie ? Dar in a doua ?

34. Alcatuiti trei enunturi cu sensuri diferite ale cuvantului „ochi”.

35. Observati ! O singura forma si mai multe intelesuri:

a) Baiatul s-a repezit cu un par la urs.

Este un numar par.

Ei par a fi frati.

(Inlocuiti cu: bata, cu sot, seamana). Alcatuieste si tu alte propozitii cu aceste sensuri.

b) Scrieti cate o propozitie in care cuvantul „par” sa aiba sensuri diferite.

36. Alcatuiti propozitii cu sensurile cuvantului „papusa”.

- jucarie care reprezinta de obicei un copil;

- rodul tanar al porumbului in timpul formarii stiuletelui inainte de aparitia matasii si a boabelor.

37. Atentie la cuvantul „piatra” ! Observati cu atentie forma si intelesul. Cum se numesc cuvintele cu
aceeasi forma, dar au intelesuri total diferite ?

In Muntii Neamtului piatra nu este asa de dura ca in Muntii Bucegi.

Piatra care a cazut acum o ora nu a distrus culturile.

Elena are piatra la rinichi.


38. Cititi cu grija perechile de propozitii. Ce puteti spune despre cuvintele subliniate ? Cum se numesc
cuvintele cu aceeasi forma ?

a) Intrecut Tarile Romane plateau tribut la Poarta.

Mama il astepta in poarta.

b) Armata lui Sinan a trecut pe pod.

In pod tinea ascunse amintiri scumpe.

Construiti si voi propozitii folosind cuvintele: mina, broasca, lin. La nevoie cautati in dictionar.

39. Observati ! Un cuvant poate avea mai multe intelesuri:

In port sunt multe vapoare.

Romanii au un frumos port popular.

Eu port rochia noua.

(Inlocuiti cu: oras pe malul unei ape, costum, imbrac.)

40. Ce sensuri are cuvantul „prinde” in urmatoarele propozitii ? Formulati propozitii asemanatoare:

Costel se prinde de o tulpina groasa.

Mama prinde nasturii la o camasa.

O prinde pe Maria culoarea acestei rochii.

41. Atentie ! O singura forma are mai multe intelesuri:

Romanii fac parte din rasa alba.

Rasa preotului este noua. (haina de culoare neagra pe care o poarta preotul)
Explicati sensurile acestui cuvant.

42. Alcatuiti propozitii cu sensurile cuvantului „ras”.

43. Observati ! Un cuvant poate avea mai multe intelesuri:

Mircea cel Batran a castigat razboiul.

Bunica tesea covoare la razboi.

(Inlocuiti cu: lupta, instrument de tesut.)

44. Explicati sensurile cuvantului „roman” din propozitiile de mai jos:

Catalin a citit doua romane politiste.

Dacii si romanii sunt stramosii nostri.

45. Cititi propozitiile urmatoare:

Taranul seamana graul.

El seamana cu tatal sau.

Cum sunt cuvintele subliniate ca forma si ca inteles ?

46. Alcatuiti propozitii cu sensurile cuvantului „sitar”:

- pasare calatoare de marimea unui porumbel, cu cioc lung si subtire si pene cafenii;

- meserias care face site, vanzator de site.


47. Dezlegati ghicitorile si aflati cuvantul care are mai multe sensuri:

- Ia, ghici, ghicitoarea mea:

Cu pasi moi de catifea,

Pe-nserat vine alene

Si pune lipici pe gene.

- Mustacios si somnoros

Din adancul apei scos.

48. Observati folosirea cuvantului „soricar”. Explicati sensurile.

Ioana are un caine soricar deosebit de istet, care a prins o multime de soareci si sobolani.

Soricarul se rotea deasupra lanului de grau, gata sa prinda prada.

49. Alcatuiti doua propozitii cu sensurile cuvantului „toba”:

- instrument muzical;

- mezel preparat din bucati de carne, slanina si maruntaie introduse in membrana care formeaza stomacul
porcului.

50. Atentie ! O singura forma are mai multe intelesuri:

Tata ziua ciocanitoarea aduna din scoarta copacilor insecte: toc ! toc ! toc !

Bunica nu-si gaseste tocul de la ochelari.

Tocul usii este nou.

Dianei i s-a rupt tocul de la pantof.


Bunica scria cu tocul cand era eleva.

51. Subliniati cuvantul care apare in cele doua propozitii. Observati sensul fiecarui cuvant.

Ciobanul are un tap mare si frumos.

Nici nu a baut un tap de bere si l-a si ametit.

52. In care propozitie cuvantul „tol” poate fi inlocuit cu unul dintre cuvintele: tesatura groasa de lana
folosita la tara pentru asternut, unitate de masura.

Guma de sters are lungimea de un tol.

Pe prispa are un tol vechi, dar curat.

53. Subliniati omonimele si explicati sensurile acestora.

Fata cara apa de la fantana cu urciorul.

I-a iesit urcior la ochi.

54. Atentie la cuvantul „varsat” ! Observati cu atentie forma si intelesul. Cum se numesc cuvintele cu
aceeasi forma, dar cu intelesuri total diferite ?

Oana nu poate veni la scoala pentru ca are varsat.

Copilul a varsat toata cutia cu jucarii.

55. Observati cele trei intelesuri ale cuvantului „vii”.

Sa nu mai vii impotriva tarii mele.

Pestisorii erau vii.


Strugurii se coc in vii.

Alcatuiti si voi enunturi in care sa folositi si voi cele trei intelesuri ale cuvantului „vii”.

56. Observati ! Un cuvant poate avea mai multe intelesuri:

Zmeoaica batrana alerga in urma lui Greuceanu.

Copilul avea in mana o floare de zmeoaica.

(Inlocuiti cu: un personaj feminin fantastic ce intruchipeaza rautatea, planta erbacee cu flori albe sau
purpurii.)

57. Alcatuiti propozitii in care cuvantul „mine” sa aiba valoare de substantiv si de pronume personal.

58. Alcatuiti propozitii in care cuvantul „moi” sa aiba valoare de adjectiv si de pronume personal.

59. Alcatuiti propozitii in care cuvantul „par” sa fie: substantiv, adjectiv si verb.

60. In care propozitii cuvantul „noi” este pronume personal:

A mers cu noi la tipografie.

Sandala a cumparat o caseta cu cele mai noi melodii.

Noi si noi ganduri ma framanta.

61. a) Nu i-as da nici un aspru, pe lucrul acesta.

b) Comandantul este aspru, dar drept cu subalternii sai.

Cititi propozitiile de mai sus si subliniati doar pe aceea in care cuvantul „aspru” este adjectiv; legati
substantivul determinat printr-o sageata.
62. Alcatuiti trei enunturi in care cuvantul „noua” sa aiba trei valori morfologice (parti de vorbire)
diferite.

63. Alegeti din texte numeralul care poate fi si adjectiv si pronume. Alcatuiti in fiecare caz, cate un
enunt.

64. Alcatuiti propozitii in care cuvintele date sa fie, pe rand, verbe si substantive: vin, mana, cer, duce.

65. Alcatuiti cate doua propozitii in care cuvintele „iar” si „dar” sa fie cuvinte de legatura si alte parti de
vorbire.

66. Alcatuiti o compunere despre toamna in care sa folositi cinci omonime.


https://www.examenultau.ro/blog/omonimele-omografe-omofone/