ELEMENTE DE RELAŢIE ÎN FRAZĂ

I.Conjuncţii şi locuţiuni coordonatoare:

1. copulative: şi, nici, precum şi;etc

2. disjunctive: sau, ori, fie...fie,ba...ba;
3. adversative: dar, iar, însǎ,ci;
4. conclusive: deci,așadar, vasăzică, carevasăzică, prin urmare, în concluzie,etc

II. Conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale subordonatoare:

1..conjuncţii subordonatoare: cǎ, sǎ, ca sǎ, dacǎ, de(când se poate înlocui cu

dacǎ, sǎ, încât), cǎci, deoarece, fiindcǎ, deşi, încât;
2. locuţiuni conjuncţionale subordonatoare:
a) terminate în cǎ: mǎcar cǎ, chit cǎ, în afarǎ cǎ, din cauzǎ cǎ, din pricinǎ cǎ, în
caz cǎ, cu toate cǎ, pentru cǎ, mai ales cǎ, pe motiv cǎ, dupǎ ce cǎ etc.;
b) terminate în sǎ: mǎcar sǎ, pânǎ sǎ, fǎrǎ(ca) sǎ, în loc sǎ, inainte ca sǎ etc.;
c) terminate în dacǎ: chiar dacǎ, în caz dacǎ(rar);
d) terminata în de: chiar de;
e) în relativul ce: de vreme ce, în vreme ce, din moment ce, în timp ce, pe mǎsura
ce, o datǎ ce, îndatǎ ce, de îndatǎ ce, imediat ce, numai ce, dupǎ ce, pânǎ ce ;
Obs. Adesea locuţiunea conjuncţionalǎ pânǎ ce este redusǎ la pânǎ :” Stai aici
pânǎ mǎ întorc”. Deoarece este vorba doar de neexprimarea lui ce, nu ne vom gândi
cǎ pânǎ este conjuncţie subordonatoare! La fel se întâmpla cu pâna când.
f) terminate în adverbe relative: ca şi cum, ca şi când.
Obs. Locuţiuni conjuncţionale subordonatoare aparte sunt dupǎ ce cǎ şi cum cǎ , în
a cǎror structurǎ intrǎ douǎ elemente subordonatoare(un relativ ce,cum şi o
conjuncţie cǎ). In situaţia datǎ, cele douǎ elemente relaţionale constituie un singur
mijloc de subordonare.

III. Pronume şi adjective pronominale relative: care, cine, ce, cât, ceea ce(sens
neutru)

IV. Pronume şi adjective pronominale nehotǎrâte : oricare, oricine, orice,

oricât.

V. Adverbe relative: unde, când, cum, cât.

VI. Adverbe şi pronume nehotǎrâte: oriunde, oricând, oricum, oricât.