ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE

SCOALA GIMNAZIALA ”ARON-VODǍ” ARONEANU

SAT. ARONEANU, COMUNA ARONEANU, JUDEȚUL IAȘI, ROMANIA
Telefon: +40232299457, aronvoda_is@yahoo.com

CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII

Programa şcolară pentru disciplina opţională

„SCRIERE CREATIVĂ”

1 oră / săptămână – clasa a VIII-a

Prof. Ana Haraga

1
 Notă de prezentare

Programa disciplinei opţionale Scriere creativă a fost elaborată pe baza modelului centrat
pe competenţe. Acest curs opţional propune un model de cunoaştere integrată, printr -un demers
de dezvoltare socio-cognitivă care vizează competenţe transversale, necesare pentru viaţa
socială, profesională şi culturală a elevilor.
Cursul opţional Scriere creativă vizează direct competenţele-cheie : comunicare în limba
maternă; sensibilizare şi exprimare culturală; competenţe sociale şi civice, iar indirect:
competenţa digitală; a învaţa să înveţi.
Disciplina opţională Scriere creativă are potenţial formator foarte înalt, având o contribuţie
însemnată la dezvoltarea personalităţii elevilor.
Proiectarea curriculară este adaptată învățământului gimnazial, este structurată pe un an de
studiu, cu un buget de timp de 1 oră/săptămână.
Programa cursului opţional propus include, pe lângă nota de prezentare şi argument,
următoarele elemente: Competențe generale; Competențe specifice și exemple de activități de
învățare; Conținuturi; Sugestii metodologice; Bibliografie
Argument
Opţionalul Scriere creativă, care se adresează elevilor clasei a VIII-a, se justifică prin
nevoia de a compensa slaba reprezentare a activităţilor de scriere creativă în curricula
disciplinei limba şi literatura română. Analiza subiectelor de evaluare naţională relevă
discrepanţa dintre ponderea mare a itemului care vizează capacitatea de elaborare a unui text
literar şi numărul neînsemnat de ore alocat pe parcursul gimnaziului pentru dezvoltarea acestei
competenţe.
Prin tradiţie deja, la Subiectul al II-lea, punctul B, candidații au ca sarcină redactarea unei
compuneri de 150-300 de cuvinte, în care să prezinte o întâmplare petrecută în circumstanţe
precizate. Din experienţa de profesor-evaluator la EN, am constatat că un număr mic de elevi
au exerciţiu creativ, pot corela cuvântul-cheie întâmplare cu expunerea narativă, existenţa unui
fir epic, crearea şi rezolvarea unui conflict între personaje. Acestor lacune li se adaugă tracul,
inhibiţia, blocajul în comunicare, imaginaţia precară, stângăcia în exprimare, absenţa
expresivităţii, incapacitatea de a depăşi graniţele experienţei personale.
Dincolo de canoanele evaluării naţionale, opţionalul Scriere creativă propune ca
principale obiective deblocarea şi depășirea fricilor asociate creației, eliberarea imaginației,
cunoașterea tehnicilor de scriere creativă şi dezvoltarea capacităţii de invenţie literară.
Prin dimensiunea transcurriculară, disciplina Scriere creativă vizează ariile curriculare
Om şi societate, Arte, dar mai ales domeniul Limbă şi comunicare, pentru că „Abordarea
tradiţională a literaturii, din perspectivă exclusiv culturală sau estetică, trebuie reconsiderată şi
remodelată prin adăugarea unor demersuri care să implice nu doar dimensiunea cognitivă a
învăţării, ci şi dimensiunea afectiv-atitudinală şi capacităţile creativ-imaginative ale elevilor.”
(Florentina Sâmihăian - Lectură şi scriere creativă)

COMPETENȚE GENERALE

1. Formarea competenţelor stilistice şi de registru în limba română

2. Dezvoltarea aptitudinilor artistico-literare şi stimularea potenţialului creator al
elevilor prin activităţi de creaţie;

2
COMPETENȚE SPECIFICE ŞI EXEMPLE DE ACTIVITǍŢI DE ÎNVǍŢARE
1. Formarea competenţelor stilistice şi de registru în limba română

COMPETENȚE SPECIFICE Exemple de activităţi de învăţare

1.1.formarea competenţelor de comunicare - antrenament pentru deblocarea

scrisă, folosind strategii specifice de comunicării;
redactare şi diferite forme de reprezentare, - participarea la interacţiuni în care să
într-o varietate de contexte, manifestându-şi dovedească înţelegerea mesajului şi
flexibilitatea şi creativitatea; capacitatea de continuare a discursului;
1.2. transmiterea informaţiei referitoare la - exerciţii de valorificare a registrelor limbii;
sine și la universul apropiat prin intermediul - exerciţii de transpunere grafică a textului
textului ficţional în proză sau în versuri; oral;
1.2. înțelegerea mecanismelor care stau la - exerciţii de adaptare stilistică a textului la
baza principalelor tipare textuale și situaţia de comunicare;
dobândirea abilității de a produce texte - exersarea tehnicilor de exprimare artistică;
ficționale creative; - exersarea tehnicilor de redactare a unor
1.3.înțelegerea principiilor de funcționare, texte pe diverse teme;
structurale și lingvstice ale tipurilor textuale - exerciţii de reconstrucţie literară a
principale; dialogului;
1.4. valorificarea categoriilor semantice
învăţate, în contexte diferite;
1.5. respectarea normelor morfosintactice în
propoziţii şi în fraze;
1.6. utilizarea corectă a flexiunii nominale şi
verbale în textul scris, utilizând corect
semnele ortografice şi de punctuaţie;
2. Dezvoltarea aptitudinilor artistico-literare şi stimularea potenţialului creator al
elevilor prin activităţi de creaţie;

COMPETENȚE SPECIFICE Exemple de activităţi de învăţare

2.1. dezvoltarea capacitatăţii de a - antrenament pentru deblocarea imaginaţiei

elabora/ţine un discurs, în plan cognitiv şi
retoric;
2.2. dezvoltarea capacitatăţii de a
dezvolta/întreţine relaţii comunicative în
plan motivoţional şi conversaţional;
2.3. dezvoltarea capacitatăţii de a valorifica
în mod interactiv limbajul artistic;
2.4. elaborarea de texte creative respectând
anumite tipare textuale – narativ, descriptiv,
argumentativ;
2.5. dezvoltarea capacităţii de adaptare
stilistică a discursului la intenţia
comunicaţională;
2.6. formarea abilității de ordonare a
gîndurilor și de orientare a imaginației;
şi a scrierii - Scrierea liberă/freewriting;
- exersarea etapelelor scrierii, cu accent pe:
prezentarea textului în faţa a unui public;
- antrenament pentru exprimarea opiniilor şi
atitudinilor proprii;
- simularea unor situaţii de comunicare
directă sau mediată tehnologic;
- exerciţii de redactare, individual şi/sau în
echipă, a unui text simplu, pe o temă
familiară;
- antrenament de valorificare a diverselor
registre stilistice;
- exersarea tehnicilor de exprimare artistică;

3
CONŢINUTURI
1.Scrierea în baza cuvântului
1.1. De la cuvânt la idee. Exerciţii de scriere liberă/ freewriting;
1.2. Cuvinte înrudite. Antrenament pentru valorificarea câmpurilor/sferelor semantice
1.3. Cuvânt şi context. Calamburul. Palindromul
1.4. Asocierea cuvintelor. Strategii pentru crearea detaliilor în construcţia personajelor
şi a acţiunii
1.5. Concept şi metaforă. Afect şi imaginaţie în crearea de sensuri figurate
2.Scrierea ghidată de imagine
2.1. Expunerea în baza imaginii. Antrenament pentru generarea ideilor şi crearea
conexiunilor
2.2. Personajele din poveste.
2.3. Ghidarea imaginaţiei prin desen. Antrenament pentru deblocarea fluxului
imaginaţiei
2.4. Scrierea narativă după imagini. Construcţia subiectului şi a discursului narativ
2.5. Construcția scenei. Relaţii spaţio-temporale - ordinea, durata şi frecvenţa

3.Scrierea inspirată de obiect

3.1. Istoria inventată a unui obiect. Etapele Storytellingului - pregătirea publicului
pentru poveste, povestea în sine şi ieşirea din poveste
3.1.Transformarea obiectului în simbol.
3.2.Obiecte şi cuvinte. Exersarea sensurilor cuvintelor
4.Scrierea în baza textului
4.1.Scrierea în baza unui citat. Cvintetul
4.2.Scriere creativă în baza textului poetic.
4.3.Timpul şi spaţiul narativ. Relaţii spaţio-temporale în discursul narativ
4.4.Scriere în baza textului narativ. Finalul inexistent
4.5.Construcţia personajului.
4.6.Piramida narativă. Mijloace de realizare a coerenţei textuale
5.Scrierea care valorifică experienţa proprie
5.1. Scrierea despre sine
5.2.Generalizarea experienţei
5.3.Pagina de jurnal

SUGESTII METODOLOGICE
Cursul Scriere creativă urmăreşte să formeze la elevi deprinderi de utilizare a unor
mecanisme lingvistice fundamentale pentru constituirea textului literar şi non-literar şi să
dezvolte capacitatea de a recunoaşte şi de a utiliza diferenţele de registru şi variaţiile stilistice
şi socio-lingvistice ale limbii române. Prin urmare, cursul va avea mai ales caracter practic,
concretizat în activităţi de: analiză şi producere a unor texte din zone stilistice cât mai variate
ale limbii române; exersarea utilizării mijloacelor de realizare a coerenţei discursive, de
reliefare, de marcare a perspectivei şi a atitudinii; identificare a caracterelor stilistice specifice
textului literar; recunoaştere a unor trăsături de gen literar/specie literară, stil individual etc.
Aspectul teoretic al cursului se va realiza prin parcurgerea unor teme fundamentale pentru
exersarea scrierii creative. Una dintre temele propuse este raportul dintre oralitate şi scris. Se
vor analiza: particularităţile românei vorbite - trăsături suprasegmentale, fonetice, morfo-
sintactice, pragmatice: de exemplu - rolul accentului frastic, efecte ale pronunţiei rapide, ale
factorilor afectivi, forme şi structuri lingvistice preferate în oralitate, mărci dialogale etc. – şi
posibilităţile de transformare a lor în semnale care să imite şi să evoce în scris situaţia de
oralitate; mărcile oralităţii în scris şi convenţii de reconstrucţie literară a dialogului.

4
 O altă temă propusă este variaţia socio-culturală, care vizează familiarizarea cu
principalele registre, limbaje, tipuri de texte existente în româna actuală (Limbaj solemn.
Limbaj colocvial. Stilul conversaţiei culte. Jargoane profesionale. Argouri. Limbaj jurnalistic.
Textul publicitar. Textul epistolar etc.)
Tema aspecte semantico-textuale şi discursive ale limbii în textul literar va impune
studiului mijloacele de realizare a coerenţei textuale; repetiţia, elipsa; stilul indirect, stilul
indirect liber; utilizarea şi valorile discursive ale timpurilor verbale; tehnici narative; mijloace
de gradare; superlativele; diminutivele; exclamaţia; topica; emfază, mijloacele de reliefare.
Se va urmări cultivarea următoarelor valori şi atitudini:
• atitudine pozitivă faţă de în limba maternă şi recunoaşterea rolului acesteia pentru
dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului cultural;
• atitudine pozitivă de comunicare;
• încredere în propriile abilităţi de comunicare;
• interes pentru dezvoltarea propriilor abilităţi de exprimare orală şi scrisă;
• gândire autonomă, critică şi flexibilă;
• toleranţă faţă de valorile, opiniile şi argumentele celorlalţi;
• sensibilizare şi exprimare culturală;
Rezultatele activităţii elevilor se vor organiza în mape individuale, care vor cuprinde:
fişe de lucru; jurnalul de lectură; fişe de lectură; creaţiile proprii.
Profesorul va utiliza metode şi procedee atractive, inovative, care să stimuleze şi să
întreţină interesul şi implicarea elevilor: comentariul de texte; storytelling; photovoice;
simularea; brainstormingul; jocul de rol; portofoliul; animaţia socio-educativă; metoda
proiectului; dezbaterea; masa rotundă.
Pentru evaluare se vor aloca 7-8 ore; se recomandă diversificarea metodelor şi
instrumentelor de evaluare:
• orale: conversaţia; redarea (repovestirea); reconstituirea; descrierea / explicarea /
instructajul;
• scrise: chestionarul; activitatea de muncă independentă în clasă; tema pentru acasă;
• probe practice: redactarea unor texte în diverse registre stilistice. Criteriile/baremele
pentru fiecare tip de text elaborat vor viza: corespondenţa cu sarcina, respectarea
rigorilor; originalitatea, creativitatea, inventivitatea; plasticitatea limbajului; logica şi
coerenţa; aspectul grafic, aranjarea în pagină, corectitudinea
• metode şi instrumente complementare: observarea sistematică a activităţii şi
comportamentului elevilor; investigaţia; proiectul; portofoliul;
Se vor folosi ca mijloace de invăţământ: instrumente on-line de partajare/stocare şi
comunicare; produse multimedia - Prezi, Slideshare, fişe de lucru, laptop, retroproiector,
cărti/literatura de specialitate, flipchart;

Bibliografie
Coteanu, I., Stilistica funcţională a limbii române. Stil, stilistică, limbaj. Bucureşti, Editura Academiei,
1973
Coteanu, I.,Stilistica funcţională a limbii române. Limbajul poeziei culte, Bucureşti, Editura Academiei,
1985
Gheţie, I., Introducere în studiul limbii române literare, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,
1982 ("Stilurile limbii române literare")
Ionescu Ruxăndoiu, Liliana, Conversaţia: structuri şi strategii. Sugestii pentru o pragmatică a românei
vorbite, Bucureşti, All, 1995
Ionescu Ruxăndoiu, Liliana, Naraţiune şi dialog în proza românească, Bucureşti, Editura Academiei,
1991
Iordan, Iorgu, Stilistica limbii române, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1975

5
Irimia, Dumitru, Structura stilistică a limbii române contemporane, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, 1986
Stoica-Constantin, Ana. Creativitatea pentru studenţi şi profesori. Iaşi: Institutul European, 2004
Stoichiţoiu-Ichim, Adriana, Vocabularul limbii române actuale. Dinamică, influenţe, creativitate,
Bucureşti, All, 2001
Vianu, Tudor, Studii de stilistică, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1968
Zafiu, Rodica, Diversitate stilistică în româna actuală, Bucureşti, EUB, 2001