Didactica redactării

• Asimilarea strategiilor de învăţare şi exersare a

redactării unor tipuri de texte prevăzute în
programele şcolare:
1. texte funcţionale;
2. texte reflexive şi argumentative;
3. texte imaginative;
4. texte despre opera literară
(interpretative).
Tipuri de texte
1. texte funcţionale:
• cerere
• completare de formulare
• telegramă
• proces-verbal
• curriculum vitae etc.
 Tipuri de texte

• 2. Texte reflexive şi argumentative:

• relatarea unor evenimente şi întâmplări din

experienţa personală
• exprimarea unui punct de vedere
• jurnalul personal
• jurnalul de lectură
• argumentarea unui punct de vedere
Tipuri de texte

3. Texte imaginative
descrieri
Alcătuirea unor dialoguri pe o temă dată
naraţiuni

4. Texte despre opera literară (interpretative)

• rezumat
• caracterizare
• analiză
• eseu etc.
 Comunicarea scrisă în învățământul
obligatoriu
Organi- Scrierea Punctu- Scrierea Scrierea Scrierea Scrierea
zarea de mână ația funcțio- reflexivă imagina- interpre
textului și nală (pt. (inspira- tivă tativă
scris prezen- un scop tă din (compu- (despre
tarea anume) experi- neri textul
textului ența libere) literar
persona- /nonlite-
lă) rar)
Clasa
a V-a

Clasa
a VI-a

Clasa
aVII-a

Clasa
Comunicarea scrisă în învățământul
obligatoriu
Clasa Tipuri de texte / Procesul redactării /
Contexte de realizare Procesul scrierii
Clasa a IX-a
Clasa a X-a
Metode și tehnici de predare-învățare
a comunicării scrise
• Conversația euristică – conducerea elevilor, cu
ajutorul raționamentelor, la cunoștințe noi.
• Metodă folosită în orele de comunicare scrisă și
orală, de gramatică și de literatură (vezi continuarea
discuției și exemple la metode de predare a limbii
române).
• Are un loc special în didactica limbii și literaturii
române, întrucât duce la participarea activă a
elevilor la cercetarea faptelor de limbă, la
descoperirea regulilor gramaticale.
• Cultivă gândirea logică a elevilor, posibilitățile de
exprimare, încrederea în forțele proprii.
Metode și tehnici de predare-învățare
a comunicării scrise
• Exercițiul – în orele de comunicare scrisă:
 identificarea trăsăturilor diferitelor tipuri de
limbaj;
 formularea ideilor principale ale unui text
literar sau nonliterar;
 rezumarea conținutului unui text;
 redactarea diferitelor tipuri de texte.
Metode și tehnici de predare-învățare
a comunicării scrise
• Demonstrația – se folosește pentru a clarifica
unele noțiuni și pentru formarea unor
deprinderi și aptitudini ale elevilor.
• De exemplu, pentru a explica elevilor
caracteristicile stilului publicistic, profesorul le
prezintă o înregistrare a unei emisiuni radio sau
TV al cărei conținut ilustrează aceste trăsături.
Metode și tehnici de predare-învățare
a comunicării scrise
• Învățarea prin acțiune (”learning by doing”) –
metodă modernă ce presupune angajarea totală a
elevului în învățare.
• Le propune elevilor sarcini de învățare precise, de
exemplu să redacteze o cerere după model.
• Învățarea prin descoperire – punerea elevului
în situația de a descoperi informația → formarea de
competențe și deprinderi de muncă intelectuală.
• Prin folosirea acestei metode, elevii învață: să
folosească dicționare, să alcătuiască fișe de lectură,
să înregistreze și să interpreteze date semnificative,
să identifice părțile componente ale unei compuneri.
Metode și tehnici de predare-învățare
a comunicării scrise
• Scrierea liberă – contribuie la formarea
priceperilor și deprinderilor de a redacta anumite
texte, reactualizează cunoștințele anterioare ale
elevilor, încurajează emiterea unor idei variate,
contribuie la dezvoltarea imaginației creatoare.
• Etapele activității
formularea sarcinii de lucru;
realizarea sarcinii de lucru de către elevi, notarea
spontană a ideilor;
încurajarea elevilor în alcătuirea unor texte cât mai
originale, rezultat al variantelor intermediare
îmbunătățite și reluate în vederea cizelării lor.
 Metode și tehnici de predare-învățare a
comunicării scrise
• Știu / Vreau să știu / Am învățat – metodă ce fixează
cunoștințele elevilor despre o temă dată → corelații între
cunoștințele anterioare și cele noi.
• Etape
Împărțirea clasei în grupe → liste cu ce știu despre tema dată
Se scrie pe tablă tabelul:
Știu Vreau să știu Am învățat

După citirea textului, se trec în coloana a treia răspunsurile

găsite în text la întrebările formulate anterior.
Se compară cunoștințele anterioare cu întrebările și
răspunsurile primite.
Metode și tehnici de predare-învățare
a comunicării scrise
• Jurnalul dublu – metodă care ajută elevul să
stabilească legături între textul citit și experiența
personală, contribuie la stabilirea analogiilor, la
compararea unor fapte.
• Etape
Elevii citesc un text dat și selectează fragmentele care i-
au impresionat, motivând alegerea.
Elevii completează tabelul:
Fragment / paragraf Comentarii /
semnificativ interpretări
Metode și tehnici de predare-învățare
a comunicării scrise
Etapele metodei jurnalul dublu (continuare)

Se împarte clasa pe grupe.

Se discută în interiorul fiecărui grup ce
fragmente s-au selectat și ce interpretări s-au
făcut.
Se pot prezenta interpretările în fața clasei.
Profesorul facilitează comunicarea și moderează
discuțiile.
Metode și tehnici de predare-învățare
a comunicării scrise
• Eseul de 5-10 minute – metodă ce contribuie la
formarea părerii personale, ajutând elevul să
stabilească legături între textul citit și experiența
personală → dezvoltarea imaginației creatoare →
posibilitatea interpretării diferite a aceluiași text.
• Etape
Li se cere elevilor să alcătuiască un eseu din 6-8
enunțuri, dându-li-se sarcini în legătură cu textul
studiat.
Elevii scriu eseul în 5-10 minute.
Eseurile sunt citite și discutate în clasă.
Tipologia textelor studaite în școală
(J. –M. Adam apud Alina Pamfil)
1. Textul narativ (a povesti): romane, nuvele, basme, schiță,
nuvelă;
2. Textul descriptiv (a descrie): pasaje de roman, nuvelă,
pastelul, pasaje de ghid turistic;
3. Textul scenic / dialogal / conversațional: piese de
teatru, scene în texte epice, conversații reale;
4. Textul informativ (a informa): articole de presă, rubrici
de presă ca meteo sau anunțuri;
5. Textul explicativ (a face să înțeleagă): manuale școlare,
texte științifice;
6. Textul injonctiv (a indica modul de acțiune): rețete,
prospecte;
7. Textul argumentativ (a convinge): expuneri, prezentare
de carte, editoriale, cronici și comentarii de presă.
Structurarea lecțiilor de redactare
(după Alina Pamfil)
1. Abordarea metodică
2. Abordarea expresivă
3. Abordarea socializatoare
Structurarea lecțiilor de redactare
(după Alina Pamfil)
1. Abordarea metodică
• - specii vizate: rezumatul, argumentarea, descrierea,
textul explicativ, comentariul.
• Etape
Pregătirea – înțelegerea scopului și a sarcinii,
culegerea materialelor.
Planificarea – structurarea și ordonarea ideilor.
Redactarea propriu-zisă
Verificarea – relectura și revizuirea
Evaluarea / refelcția – oferă elevilor repere pt.
îmbunătățirea activității de redactare, stimulează
interesul pt. scris, subliniază valențele individuale.
Structurarea lecțiilor de redactare
(după Alina Pamfil)
• 2. Abordarea expresivă
• - sunt vizate scrierile de texte literare, relatările
unor evenimente personale, compunerile din
jurnale.
1.Scrierea liberă – notarea ideilor generate de o
temă, în mod spontan.
2.Rescrierile / variantele intermediare
3.Varianta finală
Structurarea lecțiilor de redactare
(după Alina Pamfil)
• 3. Abordarea „socializatoare”
• Speciile vizate aparțin scrierii funcționale: notițele,
temele, fișa de bibliotecă, formulare tipizate, invitația,
curriculum vitae, procesul verbal, cererea, scrisoarea etc.
1. Evocarea / punerea în context / actualizarea – legătura
cu cele învățate anterior (prin brainstorming sau
conversație dirijată);
2.Constituirea sensului – prin demersuri inductive,
deductive, dialectice sau analogice;
3.Reflecția – reluarea pașilor parcurși de elevi în
producerea textului și stabilirea unor conexiuni în
privința aplicabilității cunoștințelor asimilate în situații
concrete de comunicare scrisă.