CĂRUI STIL FUNCȚIONAL ÎI APARȚINE FIECARE DINTRE FRAGMENTELE

URMĂTOARE? IDENTIFICĂ TRĂSĂTURILE CARE LE SUNT SPECIFICE

STILURILOR IDENTIFICATE.

1. ,, Se mai impun câteva precizări: Ceea ce se înţelege în această lucrare

prin sintagmă, structură, construcţie, îmbinare, expresie nu are caracterul tehnic strict cu care
aceşti termeni sunt utilizaţi în gramatică.
Terminologia lingvistică folosită nu este preluată cu sensul strict pe care îl capătă în cadrul unei
teorii lingvistice sau al alteia.
Structura articolelor diferă de la un termen la altul în funcţie de problemele specifice pe care
aceştia le ridică şi care pot dirija discuţia într-o direcţie sau în alta. Prin urmare, ponderea unei
rubrici sau a alteia în structura unui articol poate să difere sau chiar să lipsească un tip de
comentariu, în funcţie de necesităţi.
Fiecare afirmaţie este ilustrată prin exemple anonime, fraze citite, auzite sau pronunţate de noi
înşine sau de alţii, clare, care sunt suficiente prin ele însele şi care pot fi înţelese în afara
contextului (situaţional).,, (Narcisa Forăscu – Dificultăți gramaticale ale limbii române)

2. ,, Când nu ştie dreapta ce face stânga se instaurează haosul. Declaraţiile

contradictorii venite sistematic de la diferiţii componenţi ai guvernului fac din PSD un partid
de începători. Prin acţiunile aiuristice, prin gafe şi reveniri, guvernul Tudose riscă să păşească
pe urmele guvernului de tehnocraţi. Dacian Cioloş a condus un cabinet de strânsură. Avea o
scuză. Actualul guvern este emanaţia unui partid recunoscut pentru disciplina sa şi chiar pentru
politica de cadre.
Deşi Liviu Dragnea este acuzat că are un stil de conducere dictatorial partidul său nu se
exprimă pe o singură voce. De vină nu sunt în primul rând reprezentanţii guvernului. Membrii
cabinetului Tudose au în faţă un program de guvernare dezarticulat, imposibil de perceput ca
un întreg.
Nici de la primul ministru nu trebuie să ne aşteptăm să nu se contrazică singur. Din
moment ce direcţiile sunt date din altă parte, este şi normal să aibă opinii diferite despre acelaşi
lucru de la o zi la alta.,, (Dumitru Păcuraru – Unde va fi PSD peste un an? în „Informația zilei”
din 4 august 2017)

3. ,, Își scoase batista și începu să se șteargă pe față. Asta îmi aduce aminte de
ceva, își spuse ca să-și dea curaj. Un mic efort, Gavrilescule, un mic efort de memorie. Undeva,
pe o bancă, fără un ban în buzunar. Nu era așa de cald, dar era tot vară. Privi în jurul lui strada
pustie, casele cu obloanele trase, cu storurile lăsate, parca ar fi fost părăsite. Pleacă lumea la
băi, își spuse, mâine, poimâine, plecă și Otilia. Și atunci își aminti: era la Charlottenburg; se
afla, tot ca acum, pe o bancă, în soare, dar atunci era nemâncat, fără un ban în buzunar. Când
ești tânăr și ești artist, le suporți pe toate mai ușor, își spuse. Se ridică și făcu câțiva pași în
stradă, să vadă dacă se zărește tramvaiul. Umblând, parcă arșița își pierdea din văpaie. Se
întoarse și, lipindu-se de zidul unei case, își scoase pălăria și începu să-și facă vânt.,, (Mircea
Eliade – La țigănci)

4. ,, -Aţi mai putea trăi azi fără scris?

- Eu pot trăi fără scris, dar nu trăiesc bine. Acum, că am terminat această carte, stau de vreo
lună de zile şi vegetez. Dar nu mi-e bine. Simt că fără scris, viaţa mea nu are sens. De ce mai
trăiesc? M-am învăţat cu acest nărav al scrisului, ca un viciu prin filtrul căruia m-am obişnuit
să trăiesc şi care s-a identificat cu mine. Scriu aşa cum respir. Când nu mai scriu, nu mai ştiu
ce să fac cu mine, aşa cum un fumător, când nu fumează, nu mai ştie ce să facă cu mâinile lui.
Scrisul e o adicţie ce poartă cu ea
aureola fericirii, dar şi a remuşcării.
(Interviu cu Mircea Cărtărescu, http://www.formula-as.ro/2016/1200/lumea-romaneasca-
24/mircea-cartarescu-simtca- fara-scris-viata-mea-nu-are-sens-)

5. ,, Argumentarea este un mijloc prin care se susţine sau se demonstrează un punct de

vedere privitor la o anumită temă. Este procesul de justificare logică a unei opinii pe care vrem
să o susţinem. Procesul argumentării unei opinii presupune parcurgerea unor paşi obli gatorii:
a susţine, a dovedi, a întări. Scopul argumentării este de a convinge/ de a persuada partenerul
de comunicare (interlocutor sau cititor), privitor la valabilitatea opiniei exprimate. O opinie
nesusţinută de argumente nu este o argumentare, ci o afirmaţie nejustificată (gratuită,
neconvingătoare şi lipsită de valabilitate). ( Dicționar de termeni)

6. ,, Veni şi ziua următoare, rece, dar foarte senină. Marea Sală mirosea îmbietor, a
cârnăciori prăjiţi, şi răsuna de glasuri voioase, dornice să vadă un meci de Vâjthaţ cât mai reuşit.
- Trebuie să mănânci ceva!
- Nu vreau! Imposibil! Nu pot să înghit nimic!
Harry se simţea groaznic. În aproximativ o oră, urma să intre în teren.
- Harry, mănâncă, îl îndemnă şi Seamus Finnigan, trebuie să capeţi puteri. Căutătorii sunt
întotdeauna cotonogiţi de jucătorii din echipa adversă!
- Mulţumesc pentru încurajare, Seamus, zise Harry, uitându-se cum acesta îşi tot turna ketchup
pe cârnăciori.
Pe la unsprezece, întreaga şcoală era în păr, în jurul terenului de Vâjthaţ. Mulţi dintre privitori
aveau binocluri. Era adevărat că scaunele erau sus, în aer, dar uneori tot era greu să urmăreşti
toate fazele. Ron şi Hermione se alăturaseră lui Neville, Seamus şi Dean, pe cel mai de sus rând.
Harry fu uimit să constate că făcuseră un afiş mare, din unul dintre cearşafurile distruse de
Pungaşul. Pe el scria: ,,Harry Potter, preşedinte!” iar Dean, care era foarte bun la desen, făcuse
dedesubt emblema Cercetaşilor, leul uriaş. Hermione contribuise şi ea cu o mică vrajă, pentru
ca inscripţia să apară în mai multe culori, vii şi strălucitoare.( HARRY POTTER ŞI PIATRA
FILOZOFALĂ de J.K. Rowling)

7. ,, Numărul de elemente ale unei matrice va fi dim_1*dim_2, şi semnificaţia fiecărei

dimensiuni este o chestiune ce ţine de logica programului. În matematică, prima dimensiune
poate să însemne linia şi a doua coloana pentru fiecare element, însa acest lucru nu este
obligatoriu. Este necesar totuşi, pentru funcţionarea corectă a programului, să se respecte
semnificaţiile alese pe întreg parcursul codului sursă. ( Manual de programare )

8. ,, Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

Articolul ILegea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor
pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 15
mai 2020, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum
urmează:
1. La articolul 13, litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:a) obligativitatea purtării
măștii de protecție în spațiile publice, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și
la locul de muncă;
2. Articolul 17 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 17Pe durata stării de alertă, angajatorii dispun munca la domiciliu sau în regim de
telemuncă, acolo unde specificul activității permite, cu respectarea prevederilor Legii nr.
53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr.
81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă.,, (ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr.
192 din 5 noiembrie 2020pentru modificarea și completarea Legii nr. 55/2020 privind unele
măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum și pentru
modificarea lit. a) a art. 7 din Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă)

9. ,, Se considerã cã începutul geneticii moleculare dateazã imediat dupã descoperirea

Legilor ereditãții de cãtre Mendel (1865). În anul 1869, Friedrich Miescher a izolat din nucleii
lapților de somon și din alte celule, o substanțã pe care a denumit-o nucleinã. Ulterior, R.
Altman a constatat caracterul acid al acestei substanțe, denumind-o acid nucleic (1889). În anul
1884, O. Hertwig a avut intuiția sã afirme cã „nucleina este substanța responsabilã nu numai
pentru fertilizare, ci, de asemenea, pentru transmiterea caracteristicilor ereditare…“. Cercetãri
ulterioare au stabilit compoziția chimicã a acizilor nucleici, fiind evidențiatã existența a douã
tipuri de acizi nucleici, dependent de pentoza pe care o conțin: acizii ribonucleici (ARN), cu
ribozã, și acizii dezoxiribonucleici (ADN), cu dezoxiribozã. ,, ( Genetica moleculară )

10. ,, Omul nu este decât o trestie, cea mai slabă din natură; dar este o trestie cugetătoare.
Nu trebuie ca întregul univers să se înarmeze spre a-l strivi. Un abur, o picătură de apă e destul
ca să-l ucidă. Însă, în cazul în care universul l-ar strivi, omul ar fi încă mai nobil decât ceea ce-
l ucide; pentru că el ştie că moare; iar avantajul pe care universul îl are asupra lui, acest univers
nu-l cunoaşte. Astfel, toată măreţia omului stă în cugetare. De aici trebuie să purcedem, nu de
la spaţiu şi de la durată. Să ne silim a cugeta frumos. Iată ideea morală. […] Este bine ca omul
să-şi aprecieze valoarea. Să se iubească pe sine, întrucât are o fi re capabilă de bine. Dar să nu
iubească ceea ce-i josnic în el. Pentru aceasta să se dispreţuiască, fi indcă, altfel, toată puterea
lui este fără folos.” (Blaise Pascal, Cugetări)