Secretele memoriei

Un creier neafectat prezinta lobi temporali intacti de-a lungul partilor sale laterale inferioare si, in centru, ventriculi zvelti, plini cu fluid cerebrospinal. Intr-un creier distrus de Alzheimer, lobii temporali un lacas al memoriei si al limbajului au fost devastati, iar ventriculii se casca in vidul lasat de moartea celulelor. Foto: aggie !teber

"e este memoria# "ea mai buna definitie pe care ne-o pot oferi deocamdata neurologii este aceasta: o memorie e un model de cone$iuni intre neuroni stocat in creier. %e$t: &oshua Foer

'$ista o femeie de () de ani, o asistenta cu functie administrativa din "alifornia, cunoscuta in literature medicala doar sub numele de *A&*, care isi aminteste aproape fiecare zi din viata ei, de la varsta de )) ani. '$ista un barbat de +, de ani, tehnician de laborator pensionat, pe nume *'-*, care isi aminteste doar cel mai recent gand al lui. ' posibil ca ea sa aiba cea mai buna memorie din lume. 'l ar putea s-o aiba pe cea mai proasta. * emoria mea se revarsa ca un film, nonstop si incontrolabil* - spune A&. 'a isi aminteste ca la ora ).:/(, duminica, pe / august )0+1, un tanar pe care il iubea la nebunie i-a dat un telefon. Isi aminteste ce s-a intamplat in serialul Murphy Brown, pe ). decembrie )0++. !i isi aminteste ca pe .+ martie )00. a luat pranzul cu tatal ei la 2otelul 3everl4 2ills. Isi aminteste evenimente mondiale si drumuri pana la bacanie, cum era vremea si emotii personale. -ractic, fiecare zi este acolo. 5u e un om usor de pus in incurcatura. 6e-a lungul anilor, au e$istat cateva personae cu o memorie neobisnuit de buna. 7im -ee8, savantul de ,1 de ani care a inspirat filmul Rain Man, a memorat, se pare, aproape )..999 de carti :citeste o pagina in + pana la )9 secunde;. *!*, un jurnalist rus studiat timp de trei decenii de neuropsihologul Ale8sander <uria, isi putea aminti siruri de cuvinte, numere si silabe fara sens incredibil de lungi, ani de zile dupa ce le auzise pentru prima data. 6ar A& este unica. emoria ei e$traordinara nu e pentru intamplari sau chipuri, ci pentru propria sa viata. Intr-adevar, memoria ei inepuizabila pentru detalii biografice este fara precedent si atat de putin inteleasa, incat &ames c=augh, 'lizabeth -ar8er si <arr4 "ahill, neurolog4 la Universitatea din "alifornia, Irvine, care o studiaza de sapte ani, au fost nevoiti sa inventeze un nou termen medical pentru a descrie situatia ei: sindrom hipertimestic. '- are ),+9 m, parul alb pieptanat cu o carare perfecta si urechile neobisnuit de lungi. Arata bine, este prietenos si gratios. >ade mult. <a prima vedere, pare bunicul perfect. 6ar cu ), ani in urma, virusul herpes simple$ si-a croit drum prin creierul sau, golindu-l de miez ca pe un mar. <a momentul cand virusul isi terminase traseul, doua portiuni de materie cenusie de marimea unei castane, din lobii temporali mediani, disparusera si, odata cu ele, si cea mai mare parte a memoriei lui '-. ?irusul a lovit cu o precizie ciudata. <obii temporali mediani - e$ista cate unul pe fiecare parte a creierului - includ o structura curbata, numita hipocampus, si cateva regiuni adiacente, care, impreuna, indeplinesc actiunea magica de a transforma perceptiile noastre in amintiri pe termen lung. Amintirile nu sunt, de fapt, stocate in hipocampus - ele sunt localizate altundeva, in straturile e$terioare neregulate ale creierului, neocorte$ul -, dar zona hipocampusului e acea parte a creierului care le fi$eaza. 2ipocampusul lui '- a fost distrus si, fara acesta, el e ca un camcorder care nu are un cap de citire functional.

?ede, dar nu inregistreaza. '- are doua tipuri de amnezie: anterograda, care inseamna ca nu-si poate forma noi amintiri, si retrograda, care inseamna ca nu si le mai poate reprezenta pe cele vechi sau cel putin de dupa )019. "opilaria sa, serviciul in marina comerciala, Al 6oilea >azboi ondial - toate foarte puternice. 6in cate stie el, benzina costa cam ., de centi litrul, iar omul nu a pasit niciodata pe <una. A& si '- sunt e$treme ale spectrului memoriei umane. Iar cazurile lor spun mai mult decat orice scanare cerebrala despre masura in care amintirile noastre ne fac sa fim cine suntem. 6esi noi, ceilalti, ne situam undeva intre acesti doi poli, intre a ne aminti totul si a nu ne mai aminti nimic, cu totii am simtit putin gustul performantei lui A& sau al sortii inspaimantatoare a lui '-. Acele apro$imativ ),/ 8ilograme de carne zbarcita pe care le tinem in echilibru in varful coloanelor noastre vertebrale pot retine cele mai neinsemnate detalii despre e$periente din copilarie pe toata durata vietii, insa adesea nu pot pastra chiar si cel mai important numar de telefon macar timp de doua minute. Atat de ciudata este memoria. "e este memoria# "ea mai buna definitie pe care ne-o pot oferi deocamdata neurologii este aceasta: o memorie e un model de cone$iuni intre neuroni stocat in creier. '$ista apro$imativ o suta de miliarde de asemenea neuroni, fiecare putand probabil sa faca de la ,.999 pana la )9.999 de cone$iuni sinaptice cu alti neuroni, ceea ce inseamna un total de la apro$imativ cinci sute de mii de miliarde pana la un milion de miliarde de sinapse intr-un creier adult mediu. -rin comparatie, e$ista doar /. de mii de miliarde de b4ti de informatie in intreaga colectie tiparita a 3ibliotecii "ongresului. Fiecare senzatie pe care ne-o amintim, fiecare gand pe care il avem schimba cone$iunile din interiorul acestei uriase retele. !inapsele sunt consolidate sau slabite sau se formeaza din nou. !ubstanta noastra fizica se schimba. Intr-adevar, e in permanenta schimbare, in fiecare moment, chiar si cand dormim. -e '- l-am cunoscut la el acasa, un bungalo@ luminos dintr-o suburbie a orasului !an 6iego, intr-o zi calda de primavara. Am ajuns acolo cu masina, impreuna cu <arr4 !Auire, neurolog si cercetator in domeniul memoriei la Universitatea din "alifornia, !an 6iego, si la "entrul edical pentru ?eterani, din !an 6iego, si &en Frascino, cercetator-coordonator in laboratorul lui !Auire, carel viziteaza cu regularitate pe '-, pentru a-i aplica teste cognitive. 6esi Frascino a fost la '- acasa de vreo .99 de ori, el o intampina intotdeauna ca pe o straina. Frascino se asaza in fata lui '-, la masa din sufragerie, si ii pune o serie de intrebari care ii masoara bunul simt. Il intreaba pe ce continent se afla 3razilia, cate saptamani are un an, la ce temperatura fierbe apa. ?rea sa demonstreze ceea ce testele IB deja au dovedit: '- nu e retardat. 'l raspunde cu rabdare - si corect - la toate intreba rile, cam la fel de amuzat cum imi inchipui ca as fi si eu daca un necunoscut ar intra in casa mea, s-ar aseza la masa mea si m-ar intreba foarte serios daca stiu care este punctul de fierbere al apei.

*"e faci daca gasesti pe strada un plic sigilat, timbrat si cu adresa destinatarului#* - intreaba Frascino. *Il pun intr-o cutie postala. "e altceva#* "hicoteste si imi arunca o privire piezisa, cu subinteles, de parca ar spune: *Care oamenii astia ma cred imbecil#* !imtind insa ca situatia solicita politete, se intoarce din nou spre Frascino si adauga: *6ar mi-ati pus o intrebare foarte interesanta. Foarte interesanta.* 2abar nu are ca a mai auzit-o de multe ori pana acum. *6e ce gatim mancarea#* *-entru ca e cruda#* "uvantul *cruda* ii face vocea sa traverseze in mod clar registrul tonalitatilor, amuzamentul facand loc neincrederii. *6e ce studiem istoria#* *!tudiem istoria ca sa aflam ce s-a intamplat in trecut.* *6ar de ce vrem sa aflam ce s-a intamplat in trecut#* *-entru ca, sincer, e interesant.* '- poarta la incheietura mainii stangi o bratara din metal, cu un avertisment medical. 6esi este evident la ce foloseste, il intreb oricum. Isi rasuceste incheietura mainii si citeste rela$at: *2mmmD !crie Epierdere de memorieF.* '- nu-si mai aminteste nici macar faptul ca are o problema de memorie. >edescopera acest lucru in fiecare moment. !i, pentru ca uita ca intotdeauna uita, fiecare gand pierdut pare doar o simpla scapare - ceva sacaitor, nimic mai mult - asa cum vi s-ar parea dv. sau mie. 6e cand cu boala lui, pentru '- spatiul e$ista doar pana unde il vede. Universul lui social nu cuprinde decat oamenii din incapere. %raieste sub un reflector micut, inconjurat de bezna. Intr-o dimineata obisnuita, '- se trezeste, ia micul dejun si se intoarce in pat ca sa asculte radioul. 6ar, odata intors in pat, nu mai e prea clar daca a si luat micul dejun sau daca abia s-a trezit. 6e multe ori, mai ia o data micul dejun, apoi se intoarce iar in pat, ca sa mai asculte radioul. In unele dimineti, ia micul dejun chiar si a treia oara. !e uita la televizor, ceea ce poate fi foarte interesant, de la o secunda la alta, desi programele care au clar delimitate un inceput, un mijloc si un sfarsit pot ridica o problema. -refera 2istor4 "hannel sau orice despre Al 6oilea >azboi ondial. !e plimba prin cartier, de obicei de mai multe ori inainte de pranz, uneori chiar timp de trei sferturi de ora. !ta in curte. "iteste ziarul, ceea ce - putem doar sa ne inchipuim - ii da sentimentul ca ar cobori dintr-o masina a timpului. "are 3ush# "e Ira8# 6e cand computere# -ana sa ajunga '- la sfarsitul unui titlu, a si uitat cum incepuse. 6e cele mai multe ori, dupa ce citeste buletinul meteo, face diverse mazgalituri pe ziar, desenand mustati fotografiilor sau trasandu-si conturul lingurii. "and vede preturile caselor, la rubrica de oferte imobiliare, invariabil spune ca este socat. Fara memorie, '- a cazut complet in afara timpului. -entru el, nu e$ista un flu$ al constiintei, ci picaturi care se evapora imediat. 6aca i-ati lua ceasul de la mana - sau, cu mai multa cruzime, daca i-ati schimba ora - ar fi complet pierdut. -rins ca in capcana intr-un spatiu de nicaieri al unui present etern, intre un trecut pe care nu si-l poate aminti si un viitor pe care nu il poate contempla, el duce o viata sedentara, complet lipsita de griji.

*' fericit tot timpul. Foarte fericit. -resupun ca din cauza ca nu are niciun stres in viata* - spune fiica lui, "arol, care locuieste in apropiere. *"ati ani aveti#* - il intreaba !Auire. *!tai sa vedemD ,0 sau 19. -ati prins. emoria mea nu e chiar perfecta. !tau binisor, dar uneori oamenii ma intreaba lucruri pe care pur si simplu nu le pricep. !unt sigur ca si dv. patiti asa ceva uneori.* *!igur ca da* spune !Auire cu bunavointa, desi '- e cu aproape un sfert de secol in urma. Un volum urias de informatii din ceea ce stiinta cunoaste cu privire la memorie au fost obtinute datorita unui creier distrus, remarcabil de similar cu al lui '-. Ii apartine unui barbat de +) de ani, cunoscut drept *2 *, un amnezic care traieste intr-un camin de batrani din "onnecticut. 2 a suferit de epilepsie incepand de la varsta de zece ani, dupa un accident de bicicleta. -ana la varsta de .G de ani, isi pierdea cunostinta de mai multe ori pe sapta mana si nu putea sa faca mai nimic. Un neurochirurg, pe nume Hilliam 3eecher !coville, s-a gandit ca ar putea pune capat simptomelor lui 2 printr-o operatie e$perimentala, care sa e$tirpe acea parte a creierului care, banuia el, provoca problemele. In )0,/, in timp ce 2 statea treaz pe masa de operatie, cu scalpul anesteziat, !coville a perforat doua gauri, chiar deasupra ochilor pacientului. "hirurgul a ridicat partea frontala a creierului lui 2 cu o mica spatula, in timp ce un pai de metal a absorbit cea mai mare parte din hipocampus, impreuna cu o mare parte din lobii temporali mediani din jur. Cperatia a redus frecventa atacurilor lui 2 , dar in scurt timp a devenit clar ca aceasta ii jefuise si memoria. In urmatoarele cinci decenii, 2 a fost subiectul a nenumarate e$perimente si a devenit cel mai studiat pacient din istoria stiintei creierului. Avand in vedere rezultatul tragic al operatiei lui !coville, toata lumea a admis ca 2 avea sa fie un caz singular. '- a spulberat aceasta presupunere. "eea ce !coville i-a facut lui 2 cu un pai de metal, natura i-a facut lui '- cu herpes simple$. -use una langa alta, tomografiile creierelor celor doi, avand imaginea granulata, in alb-negru, sunt tulburator de asemanatoare, desi la '- distrugerea e ceva mai mare. "hiar daca nu stii cum ar trebui sa arate un creier normal, gaurile simetrice care se casca par sa se holbeze la tine ca doi ochi. "a si '-, 2 putea sa-si pastreze amintirile doar atat cat sa se gandeasca la ele, dar odata ce creierul sau trecea la altceva, nu si le mai putea recupera niciodata. In cadrul unui e$periment celebru, 3renda ilner, psiholog canadian, l-a rugat pe 2 sa tina minte numarul ,+( cat mai multa vreme posibil. -entru a retine numarul *pe varful limbii*, a folosit un sistem complicat, pe care i l-a repetat de mai multe ori lui ilner: *' simplu. %ii minte +. ?ezi, , plus + plus ( fac )G. %ii minte +, il scazi din )G si ramane 0. Imparti 0 in jumatate si obtii , si (, deci ai ,+(. ' simplu.* !-a concentrat asupra acestei mantre elaborate timp de mai multe minute. 6ar imediat ce atentia i-a fost distrasa, numarul a disparut. 5ici macar nu a mai tinut minte ca i se ceruse sa tina minte ceva.

6esi oamenii de stiinta stiusera inca de la sfarsitul secolului al III-lea ca e$ista o diferenta intre memoria pe termen lung si cea pe termen scurt, aveau acum prin 2 dovada ca aceste doua tipuri de memorie se afla in parti diferite ale creierului si ca, fara cea mai mare parte din zona hipocampusului, 2 nu putea sa transforme o amintire pe termen scurt intr-una pe termen lung. 6e asemenea, cercetatorii au aflat de la 2 mai multe despre un alt tip de amintire. 6esi el nu putea spune ce mancase la micul dejun sau cine era presedintele !UA la momentul respectiv, e$istau anumite lucruri pe care si le putea aminti. ilner a descoperit ca era capabil sa invete sa faca lucruri complicate, fara ca macar sa-si dea seama de acest lucru. In cadrul unui studiu, ea a demonstrate ca 2 putea sa invete sa deseneze o stea in cinci colturi pe o bucata de hartie, in timp ce privea refle$ia acesteia in oglinda. 6e fiecare data cand ilner ii dadea aceasta sarcina lui 2 , el sustinea ca nu a mai incercat asa ceva niciodata. !i totusi, zi dupa zi, creierul lui se descurca tot mai bine in a-i ghida mana care lucra invers. In ciuda amneziei, isi amintea. 6esi nu avem un consens referitor la cate sisteme de memorie e$ista, oamenii de stiinta in general impart amintirile in doua tipuri: declarative si nondeclarative :uneori mentionate ca e$plicite si implicite;. Amintirile declarative acopera lucrurile pe care stii ca ti le amintesti, cum ar fi culoarea masinii sau ce s-a intamplat ieri dupa-amiaza. '- si 2 si-au pierdut abilitatea de a-si forma noi amintiri declarative. Amintirile nondeclarative sunt lucrurile pe care le stii fara sa te gandesti la ele in mod constient, de pilda cum sa mergi pe bicicleta sau cum sa desenezi o forma in timp ce te uiti la ea in oglinda. Aceste amintiri inconstiente nu se bazeaza pe regiunea hipocampusului pentru a fi consolidate si stocate. 'le se produc in parti complet diferite ale creierului. Invatarea abilitatilor motorii are loc la baza creierului, in cerebel, invat area perceptuala - in neocorte$, iar invatarea de deprinderi - in centrul creierului. 6upa cum demonstreaza atat de evident '- si 2 , o parte a creierului poate fi distrusa, dar restul va continua sa functioneze. etaforele pe care le folosim adesea pentru a descrie memoria - fotografia, casetofonul, oglinda, hard dis8ul - sugereaza toate acuratete mecanica, de parca mintea ar fi un soi de dispozitiv care transcrie meticulous e$perientele noastre. ulta vreme a fost o viziune larg acceptata ca avem niste creiere care functioneaza ca niste dispozitive perfecte de inregistrat - ca o viata intreaga de amintiri este depozitata undeva la mansarda si daca nu le putem gasi nu inseamna ca au disparut, ci numai ca am pierdut accesul la ele. Un neurochirurg canadian, pe nume Hilder -enfield, s-a gandit ca probase deja aceasta teorie prin anii )0(9. -enfield folosise sonde electrice pentru a stimula creierele pacientilor epileptici, in timp ce acestia erau intinsi pe masa de operatie constienti. 'l incerca sa depisteze sursa epilepsiei lor, dar a descoperit ca, atunci cand sonda lui atingea anumite portiuni ale lobului temporal, pacientii incepeau

sa descrie e$periente vii. "and atingea din nou acelasi loc, obtinea adesea aceleasi descrieri. -enfield a ajuns sa creada ca, de fapt, creierul inregistreaza absolut orice lucru caruia ii acorda un grad oarecare de atentie constienta si ca aceste inregistrari sunt permanente. "ei mai multi oameni de stiinta sunt de acord acum ca acele amintiri stranii declansate de -enfield erau mai aproape de fantezie sau halucinatii decat de amintiri, insa brusca reaparitie a unor episoade de mult pierdute din trecutul cuiva e o e$perienta cu siguranta familiara pentru toata lumea. %otusi, ca dispozitiv de inregistrare, creierul face, in mod evident, o treaba de mantuiala. %ragediile si umilintele par sa fie intiparite cel mai puternic, adesea cu cea mai insuportabila e$actitate, in timp ce acele amintiri de care credem noi ca avem cu adevarat nevoie - numele cunostintelor, ora unei intalniri, unde am pus cheile masinii - au obiceiul sa se evapore. ichael Anderson, cercetator al memoriei la Universitatea din Cregon, in 'ugene, a incercat sa estimeze costul acestei evaporari totale. "onform *jurnalelor uitarii*, tinute timp de un deceniu de studentii sai :de e$emplu, cat timp dureaza pana gasesti cheile de la masina;, Anderson calculeaza ca oamenii irosesc mai bine de o luna pe an doar pentru a compensa lucrurile pe care le-au uitat. A& isi aminteste cand si-a dat seama prima oara ca memoria ei nu e la fel cu a altora. 'ra in clasa a saptea si invata pentru teze. *5u eram prea bucuroasa, fiindca uram scoala* - spune ea. ama sa o ajuta sa-si faca lectiile, dar mintea ei ratacea aiurea. *Am inceput prin a ma gandi la anul de dinainte, cand eram in clasa a sasea, si ma gandeam cat de mult imi placuse. 6ar apoi mi-am dat seama ca imi aminteam data e$acta, ce faceam prJcis in acea zi cu un an in urma.* <a inceput, nu s-a gandit prea mult la asta. 6ar, dupa cateva saptamani, jucandu-se cu o prietena, si-a amintit ca se jucasera impreuna si fi$ cu un an inainte. *Fiecare an si apoi fiecare perioada a anului imi inspira un anumit sentiment. -rimavara lui )0+) am simtit-o complet diferita de iarna lui )0+)* - spune ea. -entru A&, datele sunt precum mica prajitura care trimitea mintea lui arcel -roust inapoi in timp, in romanul In cautarea timpului pierdut. !impla lor mentionare ii declanseaza involuntar flu$ul de amintiri. *"a atunci cand mirosi ceva si mirosul acela te poarta inapoi in timp. 'u sunt cu vreo zece niveluri mai profunda si mai intensa decat atat.* *Fratele meu obisnuia sa spuna: E'a e >ain anF. Iar eu spuneam E5u, nu-i adevarat.F 6ar m-am gandit: E"e daca eu, de fapt..... 6ar oare sunt# Ar fi ceva in neregula cu mine#F* <a un moment dat, A& s-a gandit sa se instaleze pe promenada de la malul marii in chip de "alendar Uman si sa le ceara oamenilor cinci dolari, lasandu-i in schimb sa-i puna memoria datelor la incercare. Apoi s-a razgandit. *5u vreau sa fiu un spectacol de mana a doua.* !-ar parea ca, daca ai o memorie precum A&, viata ta e calitativ diferita - si mai buna. "ultura noastra ne inunda cu noi 7

informatii, totusi atat de putine dintre ele sunt stocate si catalogate astfel incat sa le putem recupera ulterior. "um ar fi ca toate aceste cunostinte, altfel pierdute, sa le ai la degetul mic# 5ear face oare mai convingatori, mai increzatori# 5e-ar face, intr-un sens fundamental al cuvantului, mai inteligenti# In masura in care e$perienta este suma amintirilor noastre iar intelepciunea este suma e$perientelor noastre, daca ai avea o memorie mai buna, asta ar insemna nu numai sa stii mai multe despre lume, ci si mai multe despre tine insuti. "ate idei de valoare au ramas negandite si cate cone$iuni nerealizate din cauza scaparilor memoriei# ?isul intruchipat de A&, perfectiunea memoriei, ne insoteste cel putin din secolul al ?-lea i.2r. si de la presupusa inventie a unei tehnici cunoscute drept *arta memoriei*, a poetului grec !imonides din "eos. !imonides fusese singurul supravietuitor al prabusirii, cu consecinte catastrofale, a acoperisului unei sali de banchete din %esalia. -otrivit lui "icero, care a relatat despre acest incident patru secole mai tarziu, cadavrele erau de nerecunoscut. 6ar !imonides a putut sa inchida ochii in fata haosului si sa vizualizeze in mintea sa fiecare invitat la locul sau, in jurul mesei. 'l descoperise *metoda loci*. 6aca poti sa transformi ceea ce incerci sa-ti amintesti in imagini mintale vii si apoi le aranjezi intr-un fel de spatiu architectonic imaginar, cunoscut ca un palat al memoriei, amintirile pot deveni practic imposibil de sters. !e spune ca -ietro da >avenna, cunoscut jurist italian si autor al unui celebru manual despre memorie din secolul al I?-lea, ar fi folosit metoda loci pentru a memora 3iblia, intregul canon juridic, .99 de discursuri ale lui "icero si ).999 de versuri ale lui Cvidiu. "a sa se destinda, recitea carti ascunse in palatele memoriei sale. *"and am plecat din tara mea, ca sa vizitez ca pelerin orasele Italiei, pot sa spun cu adevarat ca duceam cu mine tot ce aveam* - scria el. 5oua ne e greu sa ne imaginam cum trebuie sa fi fost sa traiesti intr-o cultura inainte de aparitia cartilor tiparite sau inainte sa poti sa iei cu tine un pi$ si hartie, ca sa-ti faci insemnari. *Intr-o lume cu carti putine, si acelea aflate majoritatea in biblioteci publice, educatia cuiva trebuia memorata, pentru ca nu puteai conta pe acces permanent la materiale specifice* - scrie ar4 "arruthers, autoarea Cartii memoriei, un studiu asupra rolului tehnicilor de memorare in cultura medievala. *Camenii Antichitatii si 'vului ediu isi rezervau admiratia pentru memorie. "ele mai mari genii sunt descrise ca oameni cu memorii superioare.* 6e e$emplu, teologul %oma 6KAAuino, din secolul al IIII-lea, era celebru pentru ca isi compusese Summa Theologiae numai in minte si o dicta din memorie, fara a avea mai mult de cateva notite. Filosoful roman !eneca cel 3atran putea sa repete ..999 de nume in ordinea in care ii fusesera date. Un alt roman, pe nume !implicius, putea sa recite pe de rost ?ergiliu - de la sfarsit la inceput.

C memorie solida era considerata cea mai mare virtute, pentru ca reprezenta internalizarea unui univers de cunostinte e$terioare. Intr-adevar, o tema comuna in vietile sfintilor era ca acestia aveau memorii e$traordinare. 6upa descoperirea lui !imonides, arta memorarii a fost codificata cu un set complet de reguli si instructiuni, de catre oameni precum "icero si Buintilian, precum si in nenumarate tratate medievale despre memorie. !tudentii erau invatati nu numai ce sa-si aminteasca, ci si tehnici de memorare. 6e fapt, e$ista traditii indelungate de antrenare a memoriei, in multe culturi. %almudul ebraic, incrustat cu sisteme mnemotehnice - tehnici de pastrare a amintirilor - a fost transmis oral, din generatie in generatie, secole la rand. emorarea "oranului inca e considerata o realizare suprema in randul musulmanilor piosi. =riotii traditionali din vestul Africii si barzii slavi din sud povestesc epopei colosale numai din memorie. Insa in ultimul mileniu, multi dintre noi am suferit o modificare profunda. %reptat, ne-am inlocuit memoria interna cu ceea ce psihologii denumesc memorie e$terna, o uriasa suprastructura de carje tehnologice pe care le-am inventat pentru a nu mai trebui sa ne stocam informatia in creier. Am trecut, se poate spune, de la a ne aminti totul la a ne aminti groaznic de putin. Avem fotografii care sa ne inregistreze e$perientele, agende care sa ne urmareasca programul, carti :si acum internetul; pentru a ne stoca informatia colectiva si biletele cu adeziv pentru tot ce vrem sa mazgalim. "are au fost urmarile acestei e$ternalizari a memoriei, pentru noi si pentru societatea noastra# !-a pierdut ceva# -entru a-si suplimenta amintirile din minte, A& pastreaza si o bogatie de amintiri e$terioare. -e langa jurnalul detaliat pe care il tine inca din copilarie, are o colectie de aproape o mie de casete video copiate de la %?, un cufar plin cu inregistrari de la radio si o *biblioteca de cercetare* alcatuita din ,9 de caiete pline de intampla ri gasite de ea pe internet, care relateaza despre evenimente din memoria ei. *?reau sa le pastrez pe toate* - spune ea. -astrarea trecutului ei a devenit principala constrangere din viata lui A&. *"and imi usuc parul, dimineata, ma gandesc ce zi e. !i, ca sa treaca timpul, rulez in minte acea zi din ultimii .9 si ceva de ani - ca si cum as rasfoi filele unei agende.* A& atribuie originile memoriei sale neobisnuite mutarii familiei din 5e@ &erse4 in "alifornia, cand ea avea doar opt ani. ?iata in 5e@ &erse4 fusese confortabila si familiara, iar "alifornia era straina si ciudata. A fost prima data cand a inteles ca, atunci cand cresti, obligatoriu uiti si lasi ceva in urma. *-entru ca uram schimbarea atat de mult, dupa aia a fost ca si cum as fi vrut sa pot retine totul. -entru ca stiu ca, pana la urma, nimic nu va mai fi vreodata la fel* - spune ea. 7. Anders 'ricsson, profesor de psihologie la Universitatea de !tat din Florida, crede ca, la baza, e posibil ca A& sa nu fie atat de diferita de noi, ceilalti. 6upa anuntul initial facut despre conditia lui A& in publicatia Neurocase, 'ricsson a sugerat ca, referitor la A&, ceea ce trebuie sa fie e$plicat nu e o 9

memorie innascuta e$traordinara, fara precedent, ci mai degraba e$traordinara sa obsesie pentru trecutul ei. Camenii isi amintesc intotdeauna lucrurile care sunt importante pentru ei. Impatimitii baseballului au, de dragul statisticii, cunostinte enciclopediceL maestrii sahului isi amintesc gambituri abile care s-au jucat cu ani in urmaL actorii - roluri intregi, dupa ce le interpreteaza. Fiecare are o memorie buna la ceva. 'ricsson crede ca, daca cineva s-ar ingriji la fel de mult ca A& sa-si pastreze trecutul, isprava de a-si memora viata i-ar fi foarte la indemana. Ii pomenesc lui A& de teoria lui 'ricsson si ea devine vizibil bulversata. *Imi vine sa-l sun si sa tip la el. 6aca mi-as fi petrecut atat de mult timp memorandu-mi viata, chiar as fi o persoana plicticoasa - spune ea. 5u stau s-o memorez. -ur si simplu o stiu.* Faptul ca-si aminteste totul o scoate din minti pe A& si o face sa se simta singura. *Imi amintesc lucrurile bune, care ma linistesc. 6ar imi amintesc si lucrurile rele - si fiecare alegere prost facuta - spune ea. !i, de fapt, nu-mi acord mie insami un ragaz. !unt toate aceste rascruci pe drum, momentele cand trebuie sa faci o alegere, dar iata ca, desi au trecut zece ani, eu inca imi fac sange rau pentru ele. 5u ma iert pentru multe chestii. emoria este asa cum e pentru a te proteja. 6ar eu ma simt ca si cum nu m-ar fi protejat. i-as dori macar cinci minute sa fiu un om obisnuit si sa n-am toate chestiile astea in cap. "ei mai multi oameni considera ca am un har - spune A& -, dar eu cred ca e o povara.* !copul sistemului nostru nervos, de la organele senzoriale care furnizeaza informatia pana la masivul glob de neuroni care o interpreteaza, e sa dea un sens celor ce se intampla in acel moment si celor ce se vor intampla in viitor, pentru ca noi sa putem reactiona in cel mai bun mod posibil. "reierele noastre sunt, fundamental, masinarii de formulat preziceri, iar pentru a functiona trebuie sa gaseasca ordine in haosul de amintiri posibile. "ele mai multe dintre lucrurile care trec prin creierul nostru nu trebuie sa fie tinute minte mai multa vreme decat e necesar sa ne gandim la ele. 6aniel !chacter, psiholog la 2arvard, a creat o ta$onomie a uitarii, pentru a cataloga ceea ce el numeste cele sapte pacate ale memoriei. -acatul neatentiei: Mo-Mo a, care isi uita violoncelul de .,, milioane de dolari pe bancheta din spate a unui ta$i. ?eteranul >azboiului din ?ietnam inca obsedat de campul de lupta sufera de pacatul persistentei. -oliticianul care, in timpul unui discurs de la tribuna, nu-si gaseste cuvantul, desi ii sta pe limba, denota pacatul blocajului. 6esi blestemam aceste esecuri ale memoriei aproape zilnic, !chacter spune ca facem asta doar pentru ca nu le vedem si avantajele. Fiecare pacat e, de fapt, cealalta fata a unei calitati, *un pret pe care il platim pentru procesele si functiile care ne slujesc bine in multe privinte*. '$ista motive evolutive solide pentru care memoria ne lasa balta, in modurile specifice in care o face.

10

6aca toate lucrurile la care ne uitam, pe care le mirosim, le auzim sau la care ne gandim ar fi imediat catalogate in uriasa baza de date care e memoria noastra pe termen lung, ne-am ineca in informatii irelevante. In nuvela sa *Funes cel plin de amintiri*, &orge <uis 3orges descrie un om schilodit de incapacitatea de a uita. 'l isi aminteste fiecare detaliu al vietii lui, dar nu poate face diferenta intre banal si important. 5u poate discerne ce e prioritar, nu poate generaliza. 'ste *practic incapabil de idei generale, platonice*. -oate ca, dupa cum conchide 3orges in nuvela sa, uitarea - si nu amintirea - reprezinta esenta a ceea ce ne defineste ca oameni. *A gandi - scrie 3orges - inseamna a uita.* 6ar si a imbatrani inseamna a uita. -este cinci milioane de americani au maladia lui Alzheimer si chiar mai multi sufera de alterari cognitive mai blande sau, in grade mai mici, de pierderea memoriei. "and li s-a cerut sa-si aminteasca o lista de ), cuvinte citita cu .9 de minute mai devreme, octogenarii din cadrul unui studiu si-au amintit mai putin de 19N, in timp ce tinerii de .9 si ceva de ani si-au putut aminti aproape 09N. 5u e surprinzator ca oamenii cauta de multa vreme substante chimice care ar putea stopa acest val al uitarii. 6upa cum scria franciscanul 3ernardo de <avinheta la inceputul anilor ),99, * emoria artificiala are doua straturi: prima parte consta in leacuri si cataplasme.* A doua parte, desigur, e arta memoriei, pe care <avinheta o considera mai sigura si, totodata, mai eficienta :intrucat leacurile pentru memorie pot avea uneori nefericitul efect secundar de a *usca creierul*;. <a ora actuala, gin8go biloba se vinde ca supliment nutritiv fara reteta sau adaugat in creme de fructe si sucuri *inteligente*, chiar si in absenta unor dovezi evidente ca ar impulsiona in vreun fel memoria - sau ca ar duce la uscarea creierului. In ultimele decenii, companiile de produse farmaceutice au ridicat cercetarea pe noi culmi indraznete. Inarmate cu o sofisticata intelegere a temeliilor moleculare ale memoriei, au cautat sa creeze noi medicamente care sa amplifice capacitatea naturala a creierului de a-si aminti. In ultimii ani, au fost infiintate cel putin trei companii avand scopul declarat de a produce medicamente pentru memorie. Una dintre acestea, "orte$ -harmaceuticals, incearca sa creeze o categorie de molecule, denumite ampa8ine, care faciliteaza transmiterea glutamatului neurotransmitator. =lutamatul e unul dintre principalii e$citanti chimici transmisi prin sinapsele dintre neuroni. Amplificand efectele acestuia, "orte$ spera sa imbunatateasca acea capacitate fundamentala a creierului de a forma si recupera amintiri. Administrata sobolanilor de varsta medie, o ampa8ina a reusit sa anuleze total declinul provocat de varsta in mecanismele celulare ale memoriei. ' posibil sa nu mai treaca mult timp pana cand medicamentele precum ampa8inele sa ajunga pe piataL cand vor ajunge, ar putea avea un impact urias asupra societatii. 6esi companiile de produse farmaceutice cauta tratamente terapeutice pentru a preveni maladia lui Alzheimer si a combate dementa, pare inevitabil ca pilulele lor sa ajunga pe mana studentilor care tocesc pentru e$amene si probabil a 11

foarte multor oameni care vor doar sa-si imbunatateasca performanta cerebrala. 6eja psihostimulentele destinate tratarii tulburarilor de atentie si a hiperactivitatii, de pilda Adderall si >italin, sunt folosite ca *parteneri de studiu* de catre unul din patru studenti de la anumite colegii, care incearca sa-si ridice puterea de concentrare si sa-si imbunatateasca memoria. %oate acestea ridica unele intrebari de etica ingrijoratoare. Am alege sa traim intr-o societate in care oamenii au o memorie cu mult mai buna# 6e fapt, ce ar insemna mai e$act sa avem o memorie mai buna# Ar insemna sa ne amintim lucrurile doar e$act asa cum s-au intamplat, fara niciuna dintre revizuirile si e$agerarile pe care le creeaza mintea noastra in mod natural# Ar insemna sa avem o memorie care uita traumele# Ar insemna sa avem o memorie care retine doar acele lucruri pe care vrem noi sa le retina# Ar insemna sa devenim A&# ?reau sa vad cum functioneaza memoria inconstienta, nondeclarativa, a lui '-, asa ca il intreb daca l-ar interesa sa ma ia cu el la o plimbare prin cartierul lui. Imi spune *nu prea*, asa ca mai astept si il intreb din nou cateva minute mai tarziu. 6e data asta, e de acord. Iesim pe usa din fata cand soarele dupa-amiezii e inca sus si o luam la dreapta. Il intreb pe '- de ce nu o luam la stanga mai bine. *As prefera sa n-o iau intr-acolo. Osta-i drumul pe care merg eu. 5u stiu de ce* imi raspunde el. 6ar, dupa atati ani in care s-a plimbat pe acelasi drum, traseul sa imprimat in inconstientul lui. !otia lui, 3everl4, il lasa acum sa iasa singur, desi o singura cotitura facuta gresit l-ar face sa se rataceasca de tot. Uneori se intoarce de la plimbare cu obiecte pe care le-a cules pe drum: o gramajoara de pietre rotunde, un catelus, portofelul cuiva. 5iciodata nu poate sa e$plice cum au ajuns in posesia lui. *?ecinii nostri il iubesc, fiindca se apropie si incepe sa discute cu ei* - spune 3everl4. "hiar daca el crede ca-i intalneste pentru prima data, a invatat ca in preajma acestor oameni se simte in largul lui. %raversam si iata-ma singur cu 'pentru prima data. 5u stie cine sunt sau ce caut langa el, desi pare sa simta ca ma aflu acolo dintr-un motiv justificat. 'ste prins in capcana supremului cosmar e$istential, orb in fata realitatii in care traieste. !imt impulsul de a-l ajuta sa evadeze, macar pentru o clipa. ?reau sa-l iau de brat si sa-l scutur. *Ai o tulburare de memorie rara si care te afecteaza intentionez sa-i spun. Ai pierdut ultimii ,9 de ani. In mai putin de un minut, vei uita ca aceasta discutie a avut vreodata loc.* Imi imaginez groaza in stare pura de care ar avea parte, claritatea de moment, haul imens care s-ar casca in fata lui si apoi s-ar inchide la fel de rapid. !i apoi o masina care trece sau o pasare care canta l-ar face sa revina in bula lui de uitare. 5e intoarcem si parcurgem inapoi strada al carei nume l-a uitat, trecand pe langa vecinii care-i fac cu mana, dar pe care nu-i recunoaste, spre o casa pe care nu o stie. In fata casei este o masina parcata, cu geamuri fumurii. 5e intoarcem sa ne uitam la imaginile noastre reflectate. 12

Il intreb pe '- ce vede. *Un batran - spune el. 5imic mai mult.*

13