Psihologia (din limba greac: psych = suflet, logos = tiin) este tiina care studiaz

comportamentul uman, inclusiv funciile i procesele mentale ca inteligena, memoria, percepia,

precum i experienele interioare i subiective cum sunt sentimentele, speranele i motivarea,
procese fie contiente, fie incontiente.
n acest cadru general al activitii psihice distingem urmtoarele categorii:

Coninut psihic sau de contiin: elementul care, ntr-un moment determinat, face obiectul
unei funciuni psihice.

Funciuni psihice: modalitatea specific a activitilor contiente independent de coninutul

lor.

Mecanisme psihice: modalitatea specific a activitilor incontiente.

Sfere sau straturi psihice: ansamblul de funciuni i mecanisme comune unei anumite
funciuni psihice (de ex.: sfera afectiv, sfera cognitiv etc.).

Tipul psihologic: ansamblul caracteristicilor individuale intelectuale, afective i voluntare care

pot fi schematizate ntr-un mod abstract (personalitatea).

Psihologii adopt diverse modaliti n studiul activitii psihice. De exemplu, psihologia

experimental folosete metode tiinifice n descrierea i nelegerea cauzelor i relaiilor reciproce
ale unor procese diferite cum sunt percepia, nvarea, memorizarea i comportamentul social.
Psihologia umanistic face mai de grab investigaii calitative pentru a cerceta experien ele
subiective ale fiinelor umane.
De la nfiinarea primului laborator experimental de psihologie de ctre Wilhelm Wundt n 1879 la
Universitatea din Lipsca (Leipzig), psihologia s-a separat treptat de filozofie, din care provenea,
pentru a deveni o specialitate de sine stttoare cu o serie de direc ii i subspecialit i, care dispun
doar n parte de un limbaj comun.

Psihologie sau parapsihologie?

Categorie: Articole

Se pare ca parapsihologia este incompatibila cu psihologia. Sunt multi sau putini

cei ce cred in fenomenele paranormale? Evident ca pentru a raspunde la aceasta intrebare nu putem analiza
fenomenul paranormal in ansamblu. Dar chiar si unii sceptici accepta o parte a fenomenelor inglobate in ceea
ce numim paranormal.
Nu de mult timp, jurnalistul Steven Volk a descoperit unii sceptici care recunosc existenta capacitatii omului de
a comunica telepatic.
Astfel, psihologul Richard Wiseman a declarat ca "fata de alte dovezi ale stiintei, telepatia si-a dovedit
existenta".
De acord cu el sunt si alte personalitati stiintifice sau medicale, psihologul Donnald Hebb scriind despre acest
fenomen inca din 1951: " - De ce nu acceptam perceptia extrasenzoriala ca un fenomen psihic? S-au oferit atat
de evidente cazuri...".
De atunci, adeptii fenomenelor parapsihologice par sa fi castigat lupta. Victoria se datoreaza nenumaratelor
experimente reusite facute in diverse laboratoare din intreaga lume.
Si totusi, fenomenele extrasenzoriale sunt incompatibile cu cunoastrea stiintifica actuala?
Dovedita experimental, telepatia poate fi acceptata ca fenomen component al psihicului uman sau poate fi
considerata ca o impostura. Dar nu poate fi ignorata.
In randul oamenilor de stiinta s-au facut doua sondaje care au aratat ca majoritatea acestora cred in fenomenul
telepatic, ba mai mult, multi il accepta ca fiind ceva normal. Rezultatele acestor sondaje facute pe 500 si 1000
de subiecti au fost de 56% si 67%. Paradoxal insa ca numarul cel mai mare de sceptici se afla exact in tagma
psihologilor, unde 34% dintre intervievati il considera o imposibilitate comparativ cu 3%, procentul oferit de
ceilalti oameni de stiinta.

Se sperie acestia ca telepatia ar schimba legile stiute ale fizicii cu susul in jos? Vocile scepticilor par sa se
calmeze. Recente declaratii ale psihologului James Alcock spun ca atitudinea stiintei fata de parapsihologie nu
inseamna ca aceasta din urma ar fi in eroare ci faptul ca odata dovedita stiintific, parapsihologia ar demonstra
unele erori fundamentale ale fizicii si biologiei.
O serie de fizicieni de renume, Henry Margenau, David Bohm, Brian Josephson, i Olivier Costa de
Beauregard, au subliniat de nenumarate ori ca teoria fizicii cuantice nu contrazice cu nimic fenomenele
parapsihologice. A fost dezvoltat chiar si un model teoretic de pshihologie bazat pe formularea mecanicii
cuantice.
Acceptate sau nu, dovedite sau nu, fenomenele parapsihologice isi dovedesc existenta, fiind in cele din urma
doar fenomene la care nivelul nostru actual de intelegere este depasit sau ignorant.

PSIHOLOGIE SI PARAPSIHOLOGIE

24.1. Fenomene psihologice paranormale

In prima lectie am afirmat ca psihicul este o realitate de un fel deosebit si ca nu poate fi masurat cu mare
precizie, asa cum se pot masura obiectele materiale. S-a vazut de-a lungul acestui manual ca existenta
fenomenelor psihice (manifestarilor psihice) este observabila in comportamente. Psihologia studiaza
manifestarile psihice, le descrie si incearca sa le explice. Dar poate psihologia sa explice orice comportament
cu aceeasi precizie pe care fizica o are in cazul fenomenelor fizice, materiale? Raspunsul este categoric, nu.
Analizati exemplul:
Intr-un oras din Germania, o familie a constatat ca, in timpul pranzului, asupra casei lor acoperita cu tabla, se
arunca cu pietre. Terorizati de situatie, au cerut protectia politiei. Politistii au supravegheat atent locul. Nu
vedeau pe nimeni aruncand cu pietre. Dar cei din casa auzeau pietrele pe acoperis si au cerut sa se rezolve
situatia. S-a intensificat paza. S-a observat ca, de flecare data cand casa era bombardata cu pietre, prin
preajma se gasea un baiat de 10-12 ani. El nu lua pietre in mana, dar s-a gandit sa-l interogheze totusi.
Copilul a spus ca se joaca, comandandu-le pietrelor. A fost luat in studiu de specialisti in fenomene
psihologice paranormale. Fenomenul a fost denumit poltergeist (spirit bataus).
"Para" - "alaturi de" (in greaca clasica); "para" se foloseste ca element de compunere a cuvintelor cu sensuri
ca "in afara de"; "opus; "contrar", "impotriva".
. Fenomene psihologice paranormale sunt acele manifestari psihice care nu pot fi explicate cu mijloacele
stiintifice obisnuite ale psihologiei.
Vom prezenta unele fenomene psihologice paranormale. Trebuie precizat ca manifesta rile psihice
paranormale nu se intalnesc la majoritatea oamenilor ci doar la extrem de putini oameni.
Perceptie extrasenzoriala
Unii oameni (foarte putini) se pare ca au capacitatea de a achizitiona informatie la nivelul inconstientului fara
ca aceasta sa fi trecut mai intai prin perceptia constienta.

Aceasta informatie patrunde apoi in sfera constientului ca "o presimtire"; "un vis; "o viziune sau voce
interioare"" etc. Astfel de fenomene se produc fie in stari. cand constiinta este blocata (de exemplu, in vis),
sau cand constiinta se solicita la un nivel foarte inalt (de exemplu, o intelegere brusca - o intuitie brusca insotita de certitudinea adevarului).
Premonitia este un fenomen de perceptie extrasenzoriala (prae, "inainte" plus cognoscere, "a cunoaste").
Cunosti ceva dinainte. Dar nu este vorba de a ajunge pe cale logica sa stii ca evenimentul cutare se va
produce in viitor (de exemplu, dupa ce a nins foarte mult, este de asteptat sa apara inundatii cu ocazia topirii
foarte rapide a zapezii; sau prevederea vremii de catre meteorolog).
Telepatia

Tele, "departe", plus pathe, "simtire" (in greaca clasica).

Telepatia este comunicarea la distanta. Un exemplu ca este posibila comunicarea la distanta intre doi oameni
fara a se folosi vreo forma de limbaj exterior, oral sau scris, este o experienta facuta in casa lui Einstein in
1915.
Freud a fost rugat sa verifice capacitatea unui receptor telepatic, Wolf Messing. El s-a concentrat si i-a
transmis lui Messing un ordin in gand. Acesta a plecat in baie, de unde s-a intors cu o penseta, si i-a smuls lui
Einstein trei fire din barba. Freud a confirmat executarea corecta a ordinului.
Prieteni care sunt departe unul de altul nu si-au scris de mult. Deodata isi scriu unul altuia in acelasi timp.
Este telepatie? Scrierea scrisorilor in acelasi timp pare foarte neobisnuita celor doi si, de aceea, povestesc
despre ea. Dar sunt mii de prieteni care se gandesc unul la altul si nu-si scriu.
Perceptia extrasenzoriala (E.S.P) este o problema nerezolvata a stiintei, chiar daca s-ar putea sa fie un fapt
intemeiat. Dar pentru aceasta trebuie aduse dovezi de catre specialisti. Datele pot fi usor falsificate de
indivizi care nu au pregatire de psihologi. Nu sunt inca folosite metode de verificare experimentala a datelor
folosindu-se instrumente moderne.
Poate cineva sa indoaie o cheie fara sa puna mana pe ea numai prin simplul
fapt ca vrea acest lucru? Exista indivizi care pot sa influenteze obiectele de la distanta. De exemplu, un
"medium" (o persoana despre care se spune ca este in legatura cu forte dincolo de lumea fizica) a reusit sa
repare ceasuri stricate numai atingandu-le.
Termeni de retinut: fenomen psihologic paranormal, parapsihologie, perceptie extrasenzoriala (E.S.P)
premonitie (precognitie), telepatie, psihokinezie (PK), hipnoza somnambulism.

GLOSAR
Algoritm = succesiune finita de operatii elementare (reguli de calcul, sisteme de simboluri si operatori
matematici sau logici, instructiuni, comenzi), bine definite, care constituie o schema de rezolvare. Derivat din
numele lui Muhammed ibn Musa Horezmi, matematician arab din secolul al IX -lea.
Asociationism = o a scoala de gandire in psihologie care explica formarea si manifestarea proceselor psihice
si a insusirilor psihice prin mecanismul asociativ. De exemplu, din asocierea senzatiilor ar rezulta perceptia.
Autism = Autos este sinele vital. Autentic este doar ce este in mine, ce-i in afara este identic cu ce-i in mine,
deci numai ce-i in mine exista, refuz ce nu-i in mine.
Behaviorism (engl. behaviour "comportament") = curent in gandirea psihologica americana care porneste
de la ideea ca reactiile sunt in functie de stimuli. De aceea este suficient sa se studieze relatia S-R (StimulRaspuns) pentru a explica si intelege comportamentul. Acest curent a adus contributii importante in teoria
invatarii (instruirea programata).
Ereditate (genotip) = totalitatea informatiei genetice, fixata in genele celor 46 de cromozomi, preluata de
descendenti de la ascendenti prin intermediul parintilor.
Ereditate particulara sau diferentiala = ereditatea care deosebeste indivizii dupa genele mostenite pe linie
parentala de la ascendentii familiei.
Euristica = arta investigarii, cautarii si descoperirii prin intermediul gandirii, a cailor de solutionare si a
inventivitatii umane.
Epilepsie = boala a sistemului nervos caracterizata prin crize convulsive intermitente, localizate sau
generalizate, insotite de pierderea cunostintei, halucinatiei si alte tulburari psihice.
Functie simbolica = posibilitatea de a reprezenta un "semnificat" (obiect) cu ajutorul unui "semnificant"
(inlocuitor al obiectului).
Gene = elemente materiale purtatoare de patrimoniu ereditar. Asigura variabilitatea si stabilitatea de-a
lungul generatiilor.
Impulsuri = imbolduri de a actiona. Au mecanism innascut si sunt legate de necesitatea organismului de a-si
mentine starea de echilibru (homeostazie). De exemplu, imboldul de a o lua la fuga din fata primejdiei, legat
de frica. Nu pot fi stapanite.
Inhibitie = diminuare sau oprire a unei functii. Poate avea loc la diverse niveluri, constiente sau inconstiente.
Mediu (in sena larg) = ansamblul elementelor naturale, sociale, culturale cu care omul este in interactiune
permanenta.
*
Allport, G.W. = psiholog american. Teoria lui pune accent pe "organizarea dinamica" a personalitatii, pe
individualitate si pe unicitatea ei.
Chomaky, Noam (n.1928) = psiholog si lingvist american. Este reprezentant al structuralismului in lingvistica
teoretica, al asa numitei gramatici transformationale generative.
Ebbinghaus, Hermann (1850-1909) = psiholog german. Preocupat de problemele memoriei (si-a facut
experientele pe sine) a scris Despre memorie (1885), continand lucrari. care au facut din el unul dintre
fondatorii psihologiei experimentale.

Fechner, Gustav Theodor (1801-1888) = psiholog german, unul dintre intemeietorii psihologiei
experimentale. A lucrat in domeniul psihologiei senzoriale.
Freud, Sigmund (1856-1939) = doctor psihiatru si psiholog austriac, creatorul teoriei psihanalitice. Considera
ca la originea tulburarilor nevrotice stau dorintele refulate in report cu complexul lui Oedip, ireconciliabile cu
alte dorinte sau cu morala.
Fromm, Erich (1900-1980) = psihanalist american de origine germana. Elementul nou pe care il aduce se
refera la faptul ca structura caracterului individului uman este determinata nu numai de datele propriei fiinte
biologice, ci si de societatea in care traieste, de istoria la care participa.
Jung, Carl Gustav (1875-1961) = psiholog si psihiatru elvetian. A largit notiunea de inconstient de la
"inconstientul personal" (notiune introdusa de Freud) la "inconstientul colectiv" ca sediment al tuturor
experientelor liniei ancestrale si "obarsie a tuturor creatilor umane trecute si viitoare".
Kant, Immanuel (1724-1804) = filozof german, intemeietorul filosofiei clasice germane. A elaborat o ipoteza
cosmologica evolutionista. Sistemul filosofic al lui Kant este idealismul transcendental.
Locke, John (1632-1704) = medic, psiholog si om politic englez, reprezentant al empirismului. in psihologie sa situat pe pozitii asociationiste. Locke porneste de la ideea ca la nastere sufletul este o 'tabula rasa" si toate
cunostintele umane deriva din experienta senzoriala.
Plaget, Jean = psiholog elvetian. A facut ample cercetari asupra dezvoltarii cunoasterii la copii, elaborand o
teorie originala privind geneza si mecanismele gandirii.
Platon (427 - 347i. Hr) = filozof clasic grec, discipolul lui Socrate. Pe frontispiciul intrarii in gradina lui
Academos unde isi prezenta doctrina filozofica era scrisa "sa intre cine stie geometrie". Cateva dintre
lucrarile lui fundamentale, (Dialogurile): Phaidros (despre frumos), Phaidon (despre bine), Repubilca (o
doctrina a cetatii ideale) in care cei la care predomina ratiunea (filosofii) sunt conducatorii, cei la care
predomina virtutea (inima) sunt aparatorii, iar cei la care predomina partea vegetativa a corpului sunt
meseriasii de orice fel.
Popescu - Neveanu, Paul (1926-1994) = psiholog roman, profesor la Universitatea din Bucuresti. A elaborat
sinteze critice privind curente, idei, autori, in problemele relatiilor dintre aptitudini-atitudini, dar mai ales in
cele ale planurilor inteligentei si creativitatii.
Thomdike, Edward-Lee (1874 -1949) = cunoscut psiholog american. A facut experimente privind inteligenta
animala. A stabilit ca exista o mare similitudine intre curba invatarii la oameni si curba lui Ebbinghaus cu
privire la copii.
Zapan, Gheorghe (1897-1976) = psiholog roman, doctor in psihologie si matematica. Contributiile sale se
refera la taxologie (stiinta a organizarii, care se ocupa de factorii de progres si invatarii si activitatii umane).

Parapsihologie
De la Wikipedia, enciclopedia liber

Parapsihologia este o pseudotiin ce se ocup cu studiul unor fenomene pe care percepia

noastr uzual nu le poate explica imediat i care se deruleaz ntr-un alt plan dect cel al
universului newtonian. Descrierea i definirea acestor fenomene stau la baza parapsihologiei.
Cuprins
[ascunde]

1 Terminologie
2 Ramuri
3 Suportul teoretic al parapsihologiei
3.1 Fenomenele studiate de parapsihologie

3.1.1 Clarviziunea din punct de vedere psihiatric

4 Experimentri i cercetri
4.1 Fenomenele PSI
5 Bibliografie
6 Note
7 Vezi i
8 Legturi externe

Terminologie[modificare | modificare surs]

Termenul de parapsihologie a fost utilizat pentru prima oar de germanul Max Dessoir n 1889. Dup
americanul Joseph Banks Rhine (1895-1980) parapsihologia se definete ca o ramur a tiinei care
detecteaz i analizeaz facultile datorit crora o fiin uman (chiar un animal) intr n contact
cu mediul, sau chiar l modific, fr ajutorul simurilor sau al muchilor si. Parapsihologia nu are
suport n realitate, pn acum nimic din ceea ce susine nefiind demonstrat tiinific. [necesit citare]

Unele cercetri paranormale satisfac aceleai standarde de rigurozitate i publicabilitate ca i

cercetrile psihologice (de exemplu o semnifican sub 0,05), cum ar fi cercetrile prof.dr. Dick J.
Bierman, care este n acelai timp doctor n fizic (specializat n mecanic cuantic), profesor
universitar de psihologie (psihonomie, laUniversitatea din Amsterdam), profesor universitar de
parapsihologie (la Universitatea din Utrecht) i expert n tehnic de calcul (a elaborat programe de
nvare asistat de calculator).[1] De exemplu n de Boer i Bierman, The roots of paranormal
belief: Divergent associations or real paranormal experiences? a scos n eviden un efect
paranormal semnificant (i anume precogniie) prin mijloace de cercetare consacrate n psihologie,
concluzia fiind c credina n paranormal se poate datora nu unor defecte de gndire sau anomalii
psihice (cum cred psihologii mainstream) ci unor experiene paranormale reale. [2]
n aceast situaie eticheta de pseudotiin este aplicat parapsihologiei din convingere filosofic i
nu din rigoare tiinific.

Ramuri[modificare | modificare surs]

Parapsihologia este submprit n dou mari ramuri:

1. Percepiile extra-senzoriale:

telepatia,
clarviziunea,
claraudiia,
precogniia,
postcogniia,
psihometria.

2. Capacitile paranormale

psihokinezia (telekiezia),
pirokinezia,
experienele extracorporale,
experienele n apropierea morii,
rencarnarea
capacitile mediumice.

Suportul teoretic al parapsihologiei[modificare | modificare

surs]
Studiul parapsihologiei are suport teoretic n:

demonstrarea posibilitii existenei i chiar a obinerii unor viteze supraluminice, ipotez

care a stat la baza teoriei tahionilor. Aceasta se bazeaz pe dezvoltrile matematice i
este necontradictorie n raport cu teoria relativitii einsteiniene; ofer suportul teoretic al
posibilitii percepiei n acelai moment temporal a trecutului, prezentului i
viitorului. Observaiile de astrofizic ale lui Kozrev din anii 60 au artat de asemenea
c n acelai moment temporal, se poate observa poziia trecut, prezent i viitoare a
unei formaii cosmice.

Teoria Aharonov Bohm care, demonstrnd existena interaciunii de la distan n

lumea particulelor subatomice, ofer o nou baz de credibilitate a fenomenelor
telepatice.

n cadrul parapsihologiei se disting dou mari diviziuni:

cea care subsumeaz domeniile n care trstura dominant o formeaz bioinforma ia,
percepiile extra-senzoriale i din care face parte i telepatia;

cea care cuprinde domeniile n care trstura dominant este oferit de ctre
primordialitatea manifestrilor energetice, de capacitile paranormale

Fenomenele studiate de parapsihologie[modificare | modificare surs]

A. Fenomene predominant bioinformaionale, extra-senzoriale
1. telepatia transmisia la distan a gndului ca mesaj extrasenzorial
2. clarviziunea ceva de natura unui vector necunoscut prsete individul (n timp i
spaiu) pentru a lua contact i cunotin despre altceva i, rentorcndu-se, aduce
mesajul informaional.
3. precogniia ghicirea viitorului sau a unor fapte i lucruri ascunse.
4. retrocogniia (postcognitia) ghicirea trecutului.
5. percepia dermato optic impresia senzorial transmis de la distan, telestezie
6. extracorporalitatea
7. radiestezia capacitatea de a identifica resurse subterane.
8. interaciuni om plante, om animale
9. nregistrarea gndurilor
10. fenomene la limita vieii
B. Fenomene predominant energetice
1. Transmutaia atomic de slab energie ( efectul Kervran)
2. poltergeist micarea n spaiu a obiectelor fr o cauz depistabil de oameni. Ar putea
exista o legtur ntre fenomenul de poltergeism i comportarea anormal a cmpului
magnetic nconjurtor (observaie rezultat din experimentri / observaii /supraveghere
efectuate de cercettori acreditai).
3. teleportaia
4. levitaia ridicarea n spaiu prin alte fore dect cele convenional cunoscute (hipnoz,
sugestie, telepatie, alte fenomene PSI).
5. telekinezia
6. raps
7. materializri
8. dematerializri
9. fotografii induse mental efectul Fukuray Ted Serious (tauthografie)
C. fenomene dup pragul morii
1. transcomunicaie (efectul Raudive)
2. mediumitate (spiritism)
3. apariii
4. fotografii ale spiritelor
5. fenomenul dj vu
Clarviziunea din punct de vedere psihiatric[modificare

| modificare surs]

[3]

n psihiatrie clarviziunea este considerat drept halucinaie. Acelai lucru este valabil
pentru claraudiie.

Experimentri i cercetri[modificare | modificare surs]

Pentru c nu cunoatem fenomenele parasenzoriale numite i paranormale, respectiv
fenomenele PSI (abreviere prin care se subneleg fenomenele ce fac obiectul de studiu al

psihotronicii) ci numai le constatm experimental, suntem n faza de a le nregistra c

exist, de a ncerca s le reproducem empiric i (cel mai ru) s le ignorm sau s le
refuzm existena pertinent, legic, ca un fapt natural dar necunoscut.
Parapsihologia se leag ntr-un fel de psihologie, iar majoritatea tezelor de doctorat sunt
bazate pe acest subiect. Cu greu poi demonstra un fenomen de tip "PSI". n majoritatea
documentelor parapsihologice putem gsi foarte multe cazuri de fraud i greeli de
metodologie. Faptul c aceste fore sau entiti nu intr n cmpul nostru vizual n mod
direct, iar dac am ine cont i de coincidene sau de validitatea tiinific, acest domeniu nu
se poate afirma cu nimic. Totui, foarte multe persoane au raportat astfel de fenomene
"PSI". Ci dintre ei spun adevrul, ci dintre ei mint, nu vom tii (poate) niciodat, ns un
lucru este sigur. Exist i pri ascunse pe care nu le putem vedea, vizita sau percepe.

Fenomenele PSI[modificare | modificare surs]

Studierea fenomenelor PSI s-a fcut i se face n numeroase institute de cercetare i
universiti americane, englezeti i sovietice / ruseti precum i n mediile tiinifice militare
cum sunt: Universitatea Harvard, Universitatea California din Los Angeles (UCLA), misiune
Apollo 14, Institutul de Radiocomunicaii din Moscova, centrul medical Maimonides din New
-York, Universitatea din Londra, spitalele Maudsley i Bethleem, Academia de tiine din
New York, NASA prin direcia de cercetri biotehnologice. Experimentele au dat ntre 50% i
80% rezultate pozitive n sensul c s-au stabilit legturi telepatice ntre emitor i
receptorul-int.
Existena real a fenomenelor paranormale i implicit a transmisiei informaiei telepatice a
fost stabilit - prin sute de demonstraii tiinifice riguros supravegheate de numeroi
specialiti reputai i sunt de netgduit - pe baza lucrrilor profesorului american J.B. Rhine
de la Universitatea Duke Carolina de Nord, SUA ( s-au realizat, printre altele, 85.000 de
ncercri de transmitere la distan de informaii din care 28% rezultate exacte fa de 20%
rezultate exacte dac ar fi acionat hazardul).
Probabil c fenomenul (complexul) PSI poate fi cel de al treilea sistem de semnalizare ntre
fiine (pe lng gesturi i graiul articulat).
Potrivit cercettorilor i oamenilor de tiin care susin ipoteza biotehnologic
paleoastronautic, pentru strmoii notri astronaui care, se pare, ne-au implantat
inteligena superioar i creativitatea artistic, acest al treilea sistem de semnalizare ar fi
putut constitui sistemul de baz. Ei consider c datorit acestui sistem se poate forma o
inteligen superioar colectiv care beneficiaz de cunotinele i inteligena fiecrui individ
fiind cuplai permanent i necondiionat la banca de date colectiv.

Probabil ca nici una dintre disciplinele considerate ~de frontiera ~ nu este

atat de interconectata cu atat de multe domenii de activitate ca
parapsihologia.De la fizica cuantica , astrofizica , informationologie ,
cosmologie si pana la biomedicina , filosofie si teologie , cu greu vom putea
gasi un echivalent domeniu de cercetare ca cel al parapsihologie. ~Misterul
~ este amplificat pe de alta parte de faptul ca fenomene obiective ce
constitue portofoliul sau de investigatii , nu si-au gasit cate odata o explicatie
care sa poata fi furnizata de suma cunostintelor noastre considerate a avea
statut stiintific. Cel mai interesant este faptul ca de cele mai multe ori
acestea cu statut stiintific nici nu vor macar sa incerce a explica anumite
lucruri din domeniul paranormalului deoarece exista frica ca odata explicat
un fenomen ar fi posibil si necesar de a rasturna intreaga viziune stiintifica
asupra lumii, lucru care este foarte incomod mai ales cand cu totii ne-am

deprins cu o anumita imagine asupra lumii . Pe langa aceasta un alt risc este
ca odata acceptat un lucru fa fi nevoie de a le accepta si pe toate restul care
din acesta decurg. Descoperirile in acest domeniu pot fi foarte periculoase .
Imaginativa ce se poate intampla pe plan global daca s-ar demonstra
existenta spiritului. Imediat dupa aceasta descoperire va trebui explicat si
multe alte lucruri legate de acesta , constructie , forma , materia din care
este alcatuit, importanta lui Iar dupa toate aceste se poate ajunce si la
intrebarea , de unde vine acesta si care este menirea si functia lui. Asa s-ar
putea agunge la demonstratia ca exista viata dupa moarte , lumea spiritelor.
Va dati seama ce cataclizm mondial s-ar putea produce in urma acestor
descoperiri ? Lumea ar putea scapa de sub control , nedorind sa se mai
supuna politicienilor ci doar numai anumitor legi universale , lumea ar avea
alte cerinte fata de ea si de altii nemaiputand fi atat de usor manipulata. Se
va instaura o noua ordine mondiala in care politicienii nu-si vor mai avea nici
un rost poate la fel si banul. Anume din acest motiv S.U.A. anual cheltuie
miliarde de dolari numai pentru intretinerea anumitor mituri convinabile
pentru carearea prototipurilor mintale atat de necesare in manipularea in
masa. Pe de alta parte se chieltue alte miliarde de dolari anual pentru
secretizarea altor informatii , descoperiri , inclusiv si din domeniu
parapsihologiei.Paleta cercetarilor parapsihologice este foarte larga. Iata o
schema incompleta a gamei de cercetari care se efectueaza numai in Rusia
si in care se fac multe descoperiri anual .Multe din aceste descoperiri sunt
aplicabile si cei de acolo nu ezita sa le aplice deoarece au un teritoriu atat de
mare in care este foarte usor de secretizat orice aplicatie parapsihologica
.Sunt zone intregi populate unde este foarte greu de ajuns pentru restul lumii
dar nu si pentru specialistii in experimentarea anumitor teorii si mecanizme
care practica toate aceste lucruri pe acele populatii , perfectionandu-se in
aceasta meserie.
Fenomenele parapsihologice de care se ocupa parapsihologia se impart in 5
domenii de cercetare.
Deja-vu este acel sentiment de intensa familiaritate cu o imprejurare, peisaj, persoana sau loc, pe
care nu le-am mai vazut nicicand inainte. Acest sentiment aparent bizar ne provoaca trairea
profunda ca suntem protagonistii unei scene ce s-a mai derulat, aievea, nu stim cand, nu stim unde.
Sentimentul, desi dureaza putin, cateva zeci de secunde, e puternic, simtim acut faptul ca am mai
fost candva pe aici sau ca am mai trait asta candva. Daca este vorba de o persoana pe care o
recunoastem, avem dorinta irepresibila de a-i spune: Parca te cunosc de o viata, din alta viata.

Expresia in sine este varianta franceza pentru deja vazut, fiind inventata de Emile Boirac in 1876.
Termenul de deja-vu are si cateva variante: deja-vecu (deja trait), deja-senti (deja simtit), deja-visite
(deja vizitat). Deja-vu-ul este o experienta larg raspandita. Conform unei statistici din 1986, 67%
dintre americani traisera fenomenul. Se pare ca deja-vu-ul se intampla mai des femeilor decat
barbatilor, mai curand persoanelor tinere decat celor varstnice. Cei ce au experimentat deja-vu-ul
sunt intuitivi, cu o imaginatie bogata, fiind sensibili la perceptiile extrasenzoriale. La copii putem vorbi
de sentimentul real de deja-vu, fiindca acestia nu au experienta de viata sau lecturi care sa le
influenteze perceptia. Aici putem aminti de acei numerosi copii ce au identificat locuri necunoscute
care le erau familiare, in care se pare ca traisera intr-o alta viata. Exista o bogata literatura de
specialitate in acest sens
Deja-vu-ul este un fenomen firesc, insa greu de studiat intrucat apare spontan si dureaza foarte
putin, fiind declansat de o imagine, un sunet, un miros si aparand in stari extreme, fie de relaxare, fie
de extenuare.
Mai multe teorii incearca sa explice acest fenomen. Unii cercetatori sustin ca o emisfera a creierului
inregistreaza informatiile putin mai devreme decat cealalta , neuropsihologii sustinand ca deja-vu-ul
este produs de un scurt-circuit, in cazul pacientilor ce au leziuni pe creier, sau ca anunta o criza in
cazul bolnavilor de epilepsie. Insa aceste explicatii nu se potrivesc in cazul oamenilor sanatosi.
Astfel ca s-au cautat si alte explicatii. Sigmund Freud, cu a sa teorie a paramneziei, sustinea ca
deja- vu-ul ar fi consecinta unei dorinte sau amintiri legate de un eveniment traumatic, pe care
mintea umana le-a reprimat. El afirma ca deja-vu-ul, ca si visul, trimite la dorintele noastre cele mai
secrete, nefiind uneori decat amintirea unui vis uitat. Freud asimila deja-vu-ul cu deja-reve (deja
visat), considerand ca e deja reaparitia unei amintiri, perceptii, dar perceptia unei fantasme (sau
reverii diurne) inconstiente.
O alta explicatie se refera la inconstientul colectiv. Fiecare persoana se afla in legatura cu
experienta universala a rasei umane, afirma Carl Gustav Jung. Cand cineva activeaza o amintire,
primeste o informatie din memoria colectiva, ceea ce ar explica deja-vu-ul.
Cercetarile in domeniul fizicii cuantice vorbesc despre existenta unor universuri paralele cu care
interactionam pe rand sau simultan. Astfel, deja- vu-ul ar fi datorat fluxurilor informationale la care
avem acces in diverse momente. Din perspectiva parapsihologica, deja-vu-ul provine dintr-o
perceptie extrasenzoriala a unor niveluri mai profunde. Poate fi o repetitie a unor intamplari din alta
viata De altfel, in astrologia karmica, se vorbeste mult despre intalnirile karmice, acel deja-vu,
despre care puteti citi in Despre dragoste si karma (click aici).
Deja-vu-ul se poate manifesta si pe plan oniric, nu numai in cel real. S-a facut o apropiere intre
sentimentul de deja-vu si visele premonitorii. Un om de stiinta, Arthur Funkhouser, considera ca
visele ar fi cauza amintirilor din viitor. Facand o serie de teste pe studentii de la Oxford, a
concluzionat ca 13% dintre acestia au avut vise premonitorii. Un studiu american din 1988 a
confirmat aceasta ipoteza. Deja-vu-ul ar fi o forma a experientei psihice inrudita cu anumite
experiente de vis. Astfel, noile, dar asemanatoarele locuri pe care le intalnim pot fi locuri pe care leam fi vizitat in timpul experientelor de decorporalizare, in timp ce dormeam Atatea ipoteze, dar in
domeniul imprecis, fluid, al interioritatii, ce este sigur? Totusi, visele pot fi precognitive si
experimentate ca deja-vu atunci cand ceea ce era prevazut se implineste
In vorbirea curenta s-a impamantenit expresia senzatia de deja-vu, ori senzatia se refera la simturi:
pipait, auz etc., pe cand sentimentul este o traire si exact acesta este cazul cu sentimentul de deja-

vu, expresie mult mai aproape de adevar. Noi traim sentimentul, nu il pipaim sau auzim. Deci:
sentimentul de deja-vu.