Tehnici individuale de control si autoreglare a starilor psihice Obiective : Autoidentificarea principalei modalitati senzoriale specifice fiecarui indiv id Exersarea

unor tehnici de autoprogramare psihica Optimizare comportamentala si de relationare , pentru a face fata solicitari lor specifice locului de munca Motivational R.Bandler ( creator al N.L.P.) spunea ca psihicul uman poate fi comparat cu o ma sina fara buton de oprire;daca nu-i dam ceva de lucru, el continua sa functionez e parca impotriva vointeii noastre, ca si cum ar macina n gol.Astfel, daca punem pe cineva in conditii de deprivare senzoriala,creierul sau va incepe sa genereze experiente interne (halucinatii, idei delirante). Daca creierul nostru nu are nimic special de facut, va lu cra oricum, dar la ntmplare, uneori in detrimentul nostru. Daca avem o zi proasta,psihicul are tendinta spontana de a readuce mereu n cmpul constiintei experientele negative traaite peste zi.Nu e s uficient ca am avut o zi proasta, ne putem strica si seara si, eventual, si urma toarele zile. Multi oameni nu se opresc aici, avand tendinta de a-si reaminti la nesfrsit lucrurile neplacute ntmplate anterior. S-a constatat ca majoritatea pers oanelor nclinate spre depresie au avut tot attea experiene fericite ca orice alta p ersoana, deosebirea constnd n aceea ca ei nu le-au perceput ca atare, acordnd o ate ntie deosebita experientelor negative. Daca ntrebam oamenii ce doresc, ei ne vor spune ca doresc ceea ce nu au si nu ceea ce au deja.Ei tind sa ignore ceea ce merge bine si sa o bserve ce merge prost. Tehnicile urmatoare intentioneaza sa ne nvete cum ne putem modifica vo luntar trairile interioare si cum putem controla ce se ntmpla n psihicul nostru. Bandler subliniaza ca majoritatea oamenilor sunt prizonierii propriu lui psihic, ca si cum ar fi pironiti n scaunele unui autobuz pe care l conduce al tcineva. Scopul este sa nvatam sa ne conducem propriul autobuy care, altfel, merg e cum si pe unde vrea el, adica la ntmplare Exercitii de reproducere mentala : vizual Gnditi-va la o experienta placuta din trecut. nchideti ochii si ncercati sa var eamintiti acea experienta. Avnd acea imagine pe ecranul mental, ncercati sa modifi cati voluntar stralucirea imaginii si observati cum se modifica n consecinta si s tarea afectiva. La nceput faceti-o mai stralucitoare , tot mai stralucitoare Apoi faceti-o mai ntunecata, pna devine abia perceptibila si apoi faceti-o din nou stral ucitoare. Ce modificari se produc asupra starii afective? Desigur, exista exceptii, dar majoritatea oamenilor vor trai sentimente mai pute rnice cnd imaginea este stralucitoare. De regula, amplificarea stralucirii reprez entarii va amplifica sentimentele ce o nsotesc si invers. Cti dintre noi s-au gndit vreodata la posibilitatea de a modifica intentionat lumi nozitatea reprezentarilor pentru a obtine trairi afective pozitive?Majoritatea o

amenilor lasa psihicul sa produca re-rezentari la ntmplare , simtindu-se bine sau rau , n functie de respectiva imagine produsa. Exercitii de reproducere mentala : vizual Gnditi-va acum la o amintire neplacuta,ceva care v-a facut sa va simtiti ntr-o stare proasta. Faceti apoi ca imaginea mentala sa devina tot mai estompata si v eti constata ca nu va mai tulbura n aceeasi masura. Puteti face astfel economie d e tranchilizante. * Trebuie subliniat ca daca marim prea mult stralucirea unei repreze ntari, pna cnd detaliile se estompeaza si imaginea devine aproape alba, aceasta va produce unnefect invers. Exista oameni (putini la numar) pentru care relatia este inversa, respectiv cresterea luminozitatii imaginii produce scaderea intensitatii sentimentelor. De aceea este necesar ca fiecare individ sa-si cunoasca propriul mod de a re actiona la stimulii exteriori. Exercitii de reproducere mentala : vizual Alegeti alta amintire placutasi mariti voluntar dimensiunea imaginii. Faceti -o tot mai mare, si mai mare Apoi mai mica, si mai mica si observati cum se modifi ca trairile afective drept raspuns Reactia obisnuita e ca o imagine mare intensifica trairile, n timp ce o imagi ne mica reduce. Si aici exista exceptii, mai ales la extreme.Cnd imaginea este prea mare , de vine ridicola si n loc de placerea sentimentului respectiv v-a strni rsul, de exemp lu.

nvatati sa va jucati cu propria minte ca si cu un Tv. Alegeti o imagine placuta si cautati sa-i modificati voluntar: culoarea, distanta, marimea, contrastul. A stfel veti nvata cum functioneaza sistemul dvoastra psihic, veti nvata sa-l contro lati. Exercitii de reproducere mentala : auditiv Gnditi-va la un eveniment neplacut din trecut si ncercati sa-l retraiti asa cu m a fost , dar mai mult auditiv. Sa reproduceti n minte ce ati spus (sau v-ati sp us n gnd) atunci. Acum acelasi mesaj spuneti-vi-l n gnd, cu voce puternica, si mai p uternica, ca si cum l-ati tipa Acelasi mesaj, spuneti-l cu voce joasa, ca si cum l -ati sopti Acum modificati tonul, spuneti din nou mesajul pe un ton vesel, ca si c um l-ati cnta fericit . Alegeti o amintire neplacuta din trecut si vizualizati-o ca si cum s-ar ntmpla acum. Reproduceti apoi mental, n timp ce contunati sa va reprezentati imaginea n egativa, o muzica vesela, antrenanta, ritmata.

Pentru majoritatea oamenilor tragedia , dramatismul se va preschimba n comedi e.Adesea, se spune in popor, dupa ctiva ani, privind n urma, ti vine sa rzi de propr ia nenorocire.Toti avem amintiri neplacute care cu timpul au devenit hazlii. Exercitii de reproducere mentala : schimbarea perpectivei

ncercati sa va reamintiti o disputa cu cineva, cnd ati fost sigur ca ati avut dreptate si derulasi filmul discutiei respective Acum ncercati sa vedeti filmul mental, dar ca si cum ati pleda pentru cauza c eluilalt Mai sunteti sigur ca ati avut dreptate? Puteti privi situatia din perspectiva unui observator neutru, privindu-va att pe dvoastra ct si pe celalalt partener de discutie de la o distanta egala. Practic puteti privi problema din orice punct din spatiu : o puteti privi de sus, din tavan sau din cosmos. Puteti adapta punctul de vedere al unui copil mic sau a unui vrstnic , ca si cum s-ar ntmpla altei persoane. Exercitii de reproducere mentala : schimbarea perpectivei Acum ncercati sa va reamintiti doua evenimente din trecut : unul placut si un ul neplacut. Acum observati daca ati fost disociat sau integrat ) integrat nseamn a ca retraiti experienta din interior, vaznd totul cu proprii ochi, iar disociat n seamna ca revedeti amintirea dinafara, ca si cum vedeti un film).Dupa ce ati con statat n care din amintiri ati fost integrat sau disociat, ncercati sa le revedeti in modul opus si sa observati cum se modifica trairea si sentimentele care o nso tesc : experienta careati trait-o integrat , retraiti-o disociat , si invers.

Metoda disocierii este foarte utila n nsusirea tehnicii de reducere a durerii : daca ne observam dinaafara cnd simtim durerea, aceasta tinde sa se diminue. Un exercitiu util consta n a ne obisnui sa retraim n mod disociat experientele negative si integrat cele cu caracter pozitiv. Dupa un timp, psihicul nostru va prelua programul si va proceda la fel, n mod automat, cu toate amintirile. Concluzii Dupa ce ati practicat aceste exercitii, veti sti care din tehnici vi se potr ivesc mai bine, care experienta din cele sugerate va reusit cel mai usor, cnd ati avut o reprezentare mai exacta a celor sugerate. Veti sti carui stil apartineti , ce fel de procesare predomina n psihismul dvoastra vizual, auditiv, kinestezic si singuri veti alege tehnica care vi se potriveste, va veti construi propriile tehnici de autoprogramare, care sunt mai eficiente, mai sugestive pentru fiecare n parte. Bandler este de parere ca foarte multi oameni practica aceste tehnici, dar n sens negativ;si amintesc experientele agreabile ca pe niste reprezentari departat e,cetoase,estompate, n timp ce amintirile negative sunt retraite total, colorat, viu, persistent. Acesta este mecanismul cel mai eficient de a nu-ti conduce autob uzul . Fiinta umana are o capacitate uluitoare de a nvata. Partea rea e ca nvatam to t att de repede si lucrurile rele si lucrurile bune. Partea buna e ca putem nvata. Deci, sa dirijam in mod pozitiv nvatarea! Metode de programare neurolingvistica Metoda ecranului lui Spiegel Tehnica celor doua oglinzi ( R. Bandler) Tehnica diapozitivului ( R.Bandler) Pozitia centrala ( J. Graham) Metoda ecranului lui Spiegel Pentru ca aceasta metoda sa dea roade , trebuie sa stiti foarte precis ce an ume doriti sa schimbati si ce anume sa puneti n locul comportamentului nedorit.

Aflat n stare ti comportamentul nedorit a si ajunge n coltul cel e celalalt ecran si acest

de relaxare, imaginati-va doua ecrane. Pe un ecran plasa si apoi vizualizati cum ecranul respectiv se ndeparteaz mai ndepartat al camerei Plasati comportamentul dezirabil p ecran tineti-l aproape de dumneavoastra.

Exercitiul dureza 10-20 secunde si se repeta de mai multe ori pe zi, la interva le de 2-3 ore. Tehnica celor doua oglinzi ( R. Bandler) Cu ochii nchisi, n stare de relaxare , imaginati-va ca stati pe scaun si aveti n fata si n spate cte o oglinda, ca la coafor. Privind n oglinda din spate, vedeti comportamentul nedorit Imaginea devi ne tot mai stearsa, mai departata, mai neclara obositi uitndu-va n spate. Privind n oglinda din fata unde apare imaginea dorita, asa cum ati dori sa fiti. Imaginea trebuie sa fie ct mai clara, mai stralucitoare, mai colorata, mai mare. Identificati-va cu una din aceste imagini. Uitati-va n oglinda din fat a. Deschideti ochii! Este important sa deschideti ochii , sa ncetati orice exercitiu pe pozitiv, i mediat ce ati pasit n oglinda din fata. Altfel exista riscul de a pendula la nesfr sit ntre cele doua programe. Tehnica diapozitivului ( R.Bandler) Imaginati-va un aparat de proiectat diapozitive, prevazut cu doua pozitii:un ul n dreapta si unul n stnga.Pentru a vedea diapozitivul din stnga, e suficient sa mp ingi partea din stnga a diapozitivului pna ajunge n dreptul lentilei.Stiti cum func tioneaza un asemenea aparat?(se insista pna se ntelege modul de functionare). Primul diapozitiv contine o imagine alb-negru, disociat. A doua imagi ne este colorata si deosebit de clara. Prima imagine reprezinta comportamentul n edorit . Imediat ce ati identificat aceasta imagine, schimbati cu noua imagine, care contine comportamentul dezirabil. (trecerea de la o imagine la alta se face printr-o comanda foarte rapida:comuta!). Deschideti ochii! exercitiul se repeta d e 5-6 ori Pozitia centrala ( J. Graham) Daca ne concentram cu atentie asupra a doua amintiri -emotii opuse- putem o bserva ca la majoritatea oamenilor amintirea pozitiva vine de undeva dintr-un pu nct n spatiu situat deasupra liniei orizontale. n schimb, amintirile negativepar s a vina dintr-o pozitie spatiala situata undeva sub linia orizontala.Aceasta pare sa fie valabil pentru oricare emotie pozitiva si negativa. Atunci nu e de mirar e cand spunem ca adesea ca evenimentele negative ne trag n jos. Depresivii tin ca pul plecat, umerii cazuti, privesc n jos aproape tot timpul.Si nu e de mirare ca sunt depresivi, cnd ei se uita doar n jos, la evenimente si trairi cu caracter neg ativ. Persoanele fericite se uita n mod spontan n sus. Asezati-va comod, nchideti ochii si gnditi-va la o persoana n compania careia v a simtiti bine, despre care puteti spune fara rezerve ca o iubiti. Cautati sa ve deti n ce loc din spatiu vizualizati gndurile legate de persoana respectiva. Sunt convinsa ca daca sunteti atenti , veti observa ca reprezentarile se asaza undeva deasupra planului orizontal. Acum gnditi-va la cineva care nu va place n mod special sau n compania caruia v a simtiti prost.Nu alegeti de la nceput o persoana pe care o urti, pentru ca ncarca

tura emotionala poate face exercitiul dificil. Lasati aceasta experienta pe mai trziu. Daca sunteti atenti si sinceri, aproape sigur veti vizualiza tot ce ganditi desp re persoana neplacuta sub linia orizontului, n jos. Acum mergeti mai departe si imaginati-va cum priviti la persoana dezagreabil a n jos si la cea agreabila n sus. Imaginati-va ca trageti o linie orizontala ntre pozitia persoanei agreabile si a celei dezagreabile. Urmariti cum gndurile dvoast ra se schimba de la una la alta. Acest exercitiu va va ajuta sa va gasiti poziti a centrala. Faceti acest exercitiu cu alte doua amintiri opuse :una cnd v-ati simtit bine si alta cnd v-ati simtit rau. Treceti de la amintirea placuta la cea neplacuta s i invers , schimbnd perspectiva:priviti n sus, peste linia orizontala si respectiv n jos, sub linia orizontala.

ncheiati ntotdeauna exercitiul cu amintirea pozitiva, pentru ca altfel va veti simti n continuare prost dispusi. * Dupa ce v-ati obisnuit cu exercitiile de mai sus, faceti urmato area schema mentala: TIMP CND M-AM SIMTIT BINE LOC PLACUT X ___________________________ PERSOANE DETESTATE TIMP CND M-AM SIMTIT RAU Fixati n minte un punct central , usor deasupra liniei orizontale. Dac a ecranul dvoastra mental este ntunecat, modificati-l pna devine alb, stralucitor . Plasati-va n aceasta pozitie centrala, relaxat. Trebuie sa ne antrenam sa mentinem pozitia centrala si sa traim n ea atunci cnd nu a vem nimic de facut. Asezndu-va , prin antrenament mental, n pozitia centrala, veti intra automat ntr-o stare modificata de constiinta. Oamenii care practica reverie diurna, se autohipnotizeaza adesea, fara sa-si dea seama. Dar, adesea aceasta se realizeaza n scopuri negative, omul autihopnotiznd u-se sa se simta rau. Daca stim acest mecanism, noi l putem utiliza pentru a ne s imti bine, nchend totdeauna exercitiul privind in sus , la un eveniment situat deasup ra liniei orizontale si revenind apoi n pozitia centrala. Cnd cineva ne-a facut sa ne simtim rau, nu avem dect sa ne imaginam ca aceasta per soana este o persoana pe care o respect si o situez sus si care ma face sa ma si mt bine Exercitiul consta n a privi invers evenimentelor si emotiilor pe care le produc.E venimentele situate deasupra liniei orizontale nu sunt doar sus, ci sunt si mai luminoase, mai stralucitoare , n timp ce acelea situate jos sunt mai ntunecate. Daca detestam sa facem ceva, ne va fi si mai greu sa ducem la bun sfrsit treaba r espectiva .Pentru a face activitatea mai agreabila, este indicat sa ne imaginam problema respectiva situata undeva sus. LOC NEPLACUT PERSOANE DRAGI