Sunteți pe pagina 1din 27

Yeshua - comunicarea nr.

1
DIN COMUNICARILE LUI YESHUA ( IISUS )

Yeshua - comunicarea nr. 1


Sa incepem de la inceputul vietii mele, asa cum o cunoasteti voi. Eu m-am nascut intrun timp foarte emotionant si intr-un loc turbulent. Desigur, as fi putut alege sa ma incarnez in oricare loc, dar Jerusalem si vecinatatea acestuia, in acel timp, au fost la rascrucea lumii. Prin acel loc, caravanele treceau zilnic, din toate colturile lumii. Era acolo o multime magnifica si o incurcatura muzicala a limbilor a mirodeniilor intepatoare si a comertului exotic! i ca in toate locurile de nastere a credintei si a comertului, o mare libertate a inflorit, iar schimbul de cunoastere a fost imbratisat. Acest loc a fost de asemenea un centru al ideilor religioase curente, pe care eu a trebuit sa le experimentez direct in ideea de a incerca si incuraja puterea acestora si de a dezvalui slabiciunea acestora, in acelasi timp. In astfel de timp, si in astfel de loc, o idee noua s-a putut insamnta, ideea care s-a putut extinde apoi in toate teritoriile si la toti oamenii de pe pamnt. Alexandria si Egiptul au fost alte posibilitati, oferind si ele toate aceste conditii, insa Jerusalem a oferit un lucru in plus, asa cum a erau timpurile de atunci: conflictul. In timpul conflictului oamenii sunt scuturati din letargia lor si sunt fortati sa ia decizii... Eu a trebuit sa vorbesc inimii celor care au fost pregatiti sa se schimbe, celor care au fost martorii coruptiei puterii din acel timp. De asemenea cei din acea zona au avut nevoie de un loc al libertatii ideilor. Pentru o mare parte din acea zona, Roma a lasat Judeea singura. Comertul liber, o cantitate anume de pace si civilizatie au fost in avantajul lor. Dar ideile religioase din acel timp a fost rigida si exagerata functionand dupa codurile antice. Datorita acestor conditii am gasit terenul perfect pentru influienta pe care am dorit sa o realizez. Acest lucru ne aduce la prima dintre multele divalgatii, iar eu sper ca voi o sa fiti rabdatori in privinta acestui lucru. Vedeti voi, in ideea de a va da imaginea posibila a realitatii adevarate asa cum o puteti intelege - noi trebuie sa fim detasati pentru a intelege ceea ce eu numesc "gndire sferica", opusul gndirii liniare. Imaginati-va, ca nu stati in spatele vostru cu trecutul iar in fata voastra cu viitorul, ci va aflati in centrul unei sfere cu tot ce a existat vreodata si tot ce va exista vreodata in jurul vostru. Dedesubtul vostru este anul 1639. Deasupra 1974. La stnga, 3 s.Ch., la dreapta 2034. tiinta sau fictiune? De fapt, nu. Surori si frati, eu va spun acum ca tot ce a fost vreodata si tot ce va fi vreodata exista chiar acum. Mintea Creatorului nu este surprinsa. i nici nu uita. Dar acum eu voi adauga un alt paradox: Universul se dezvolta dincolo de el insusi in ceva nou. i aici este cheia acestui paradox: Realitatea, asa cum poate fi conceputa, exista initial pe doua nivele, nivelul Creatorului, si nivelul Creatiei. La nivelul Creatorului, totul este cunoscut. La nivelul Creatiei, totul este experimentat. La nivelul Creatorului, totul este perfect. La nivelul Creatiei, totul se perfecteaza, fiind distrus si perfectionat din nou intr-un numar infinit al posibilitatilor. Acum, continuati sa va imaginati ca sfera in centrul caruia stati se amesteca/intersecteaza cu "sfera" tuturor. O posibilitate interesanta, nu-i asa? i aceasta sugereaza - la modul cel mai simplu - un pic de complicitate si armonie a universului spiritual. Dorinta mea - asa cum a fost dorinta fiecaruia inainte de a va incarna - a fost sa traiti toata experienta umana de la nastere incolo. i procesul de nastere umana este singura cale pentru cei descarnati sa devina materiali. Sexul a fost un pacat. Dar aceasta este o cerinta absoluta. Deci ca si voi, eu am ales sa uit cine am fost ca sa ma nasc cu o "lista curata". A cunoaste un lucru este bine, dar nu este acelasi lucru ca si experienta. Descrieti cuiva cum este sa va ardeti palma pe care o tineti deasupra flacarii. Apoi faceti voi insiva acest lucru. Este un univers diferit. Desi, acest lucru nu inseamna ca eu nu mi-am am pus cateva "semne" de trezire pentru un mai mare adevar a cine am fost eu. Cte ceva din educatia mea a trebuit sa fie "o incepere sarita". i dragii mei, frati si surori, voi faceti acelasi lucru. Uitati-va inapoi la viata voastra, ce intoarceri neasteptate, ce expansiunea brusca a constiintei. Casatorii, servicii noi, noi oportunitati. Toate acestea au fost plasate acolo de inaltimea voastra de Sine, cu mult inainte calatoriei voastre aici. Eu stiu ca suna imposibil, dar unele in unele lucruri voi sa aveti incredere pur si simplu, sa stati cu aceste stari intuitive in meditatiile voastre. Adevarul va va gasi. Eu va promit acest lucru. Poate va intrebati, de ce nu am asteptat pna la sosirea presei tiparite, sau pana la aparitia televiziunii. De ce am ajuns intr-un timp att de intunecos dominat de atata disperare. Samnta pe care mi-am planificat sa o plantez a avut nevoie de timp. Eu niciodata nu mi-am

propus sa schimb lumea in putinii anii care i-am stat pe Pamnt, am vrut doar sa incep sa directionez lucrurile spre directia buna. Mai devreme, ideile Sursei nu ar fi putut sa paraseasca tarmurile insulei Grecesti sau Chineze. Acestea s-ar fi diluat inainte de a avea sansa sa se imprastie. Daca era mai trziu ideile aduse nu ar fi putut avea o structura pentru a fi conservate efectiv in stare nediluata, nescurtate ramanand in starea primara pe care o aveau. Am avut nevoie de o biserica care ar fi supravietuit hoardelor infuriate si pacostei negre. Samnta unui stejar poate lua douazeci de ani pentru a se maturiza. Samnta sufletului poate sa ia milenii. Dar, nu a fost niciodata in intentia mea ca o singura biserica sa-si aroge dreptul Divin al Adevarului. Eu am dorit pur si simplu ca tutela unor adevaruri sa fie impartasite cu fiecare, pentru a putea fi explorate in inima fiecarui individ. i nu uitati, cuvintele mele au fost deformate. Dar acest lucru a fost de asteptat. Autorii au scris Biblia la vreo saizeci de ani dupa moartea mea. Ei nu m-au intlnit in plan material, niciodata. Dar notiunea in miez a supravietuit: "Iubeste-L pe Dumnezeu". "Iubiti-va unul pe altul". "Tot ce am facut eu, voi o sa faceti, si lucruri mai mari ca acesta". "Daca Sursa va avea grija de lacramioare, atunci de ce nu ar avea grija si de voi, care sunteti facuti din imaginea Tatalui?" Intr-adevar, eu nu am venit sa spun mai mult de att. Invatatura mea a fost si este simpla. A fost facuta sa para complexa. Aceasta ne aduce impreuna la o noua divalgatie. Cum poate alege cineva unde si cnd sa se reincarneze? i aceasta, desigur, iar aceasta intrebare cere o alta intrebare: De fapt, am vorbit eu in tot acest timp despre reincarnare? Permiteti-mi sa incep sa va spun ca reincarnarea a fost mai mult decat o credinta in timpul nasterii mele. A fost o notiune esentiala de la inceputul inregistrarii timpului. Reancarnarea a fost scoasa din Biblie de imparatul Constantin in timpul Conciliului de la Nicaea in anul 325 D.Ch. Lui Constantin nu prea i-a placut ideea ca cei pe care el i-a stapnit intr-o zi s-ar putea sa-l stapneasca pe el. Reincarnarea intoarce Dreptul Divin al Regelui pe capul lui. Reincarnarea nu este o notiune att de inspaimntatoare. Aceasta exista in jurul vostru in natura. Nastere, moarte si renastere. Desigur, daca unul adera la parerea strict mecanica a Universului, atunci, da, eu pot sa ofer foarte putin pentru a va convinge. Dar, daca sunteti deschisi la posibilitatea ca noi suntem fiinte spirituale, avnd o experienta umana, atunci reincarnarea se pare ca este evidenta. Daca eu m-as incarna inca odata, si spun ca as face-o din nou, spunandu-va ca si voi puteti face tot ceea ce fac eu, chiar si mai mult; atunci de ce am am veni in acest plan doar o singura data? Voi credeti ca Universul este att de limitat incat poate sa transceanda spatiul si timpul si sa aduca spiritul in materie - doar o singura data? Mergeti in magazinele voastre de carti si cititi nenumarate relatari personale ale copiilor care sunt capabili sa vorbeasca limba Aramaica, sau sa scrie in Sanskrita la vrsta de trei ani. Acest fapt va poate ajuta la intelegerea unui copil cum a fost Mozart. i sincer, daca ideea este de a creste si invata, de a deveni mai buni - bazat pe experienta vietii voastre - o singura viata este de ajuns? i da, karma asa cum o intelegeti exista, si da, la nivelul fundamental voi ati putea, eventual, sa culegeti ceea ce ati insamntat. Aceasta este Legea Universului. Eu voi adauga inca o nota referitoare la karma. Unii dintre voi cred ca daca au creat cinci vieti de karma negativa, atunci este nevoie de cinci vieti pentru echlibrarea "cartilor" Acest lucru face ca Sursa sa fie putin mai mult dect un contabil, adaugnd la cifre. intregul scop al karmei. Karma exista pentru a va aduce in locul constienti de sine. Odata ce constientizarea s-a realizat, nu mai este nevoie de regula karmei. Deci da, o viata de energie negativa se poate echilibra intr-un singur moment. Nu-i asa ca acest lucru este minunat? Avem destul fundal, acum. Referitor la actualul eveniment al nasterii mele, eu inca, eu insumi, ma mai minunez de maretia acestuia. Timpul, prepararea la care noi toti am participat, inainte de sosirea noastra. Da, noi am consultat stelele si planetele pentru a intelege trecerea prin ciclul lor ca ceasuri uriase. Planetele, stelele si galaxiile influenteaza energiile subtile ale vietilor noastre. Acestea sunt canalele, amplificatoarele, si convertoarele pentru Curgerea Divina a Luminii si Iubirii, reducnd puterea, la fel cum fac transformatoarele voastre, in asa fel incat forma umana sa poata sa le contina in siguranta. Eu am ales sa ma reincarnez in semnul zodiacal, de apa, al Pestilor.. Vrsta la care puterea lumii a domnit la crma unei barci. Eu m-am reincarnat in Energia Divina pe fluviul Iubirii. Steaua Bethlehem nu a fost o stea, dar a fost conjunctia planetei Saturn, Jupiter si Marte in Constelatia Pestelui. Pentru ochii neformati ai acelui timp, da, acesta a parut sa fie o stea mareata stralucind in est. Dar aceasta nu a plutit peste locul meu de nastere. Constelatia Pestelui a fost cunoscuta de astrologii antici ca si constelatia ce guverna Judeea. Ei au stiut din timp ca aceasta conjunctie a insemnat ca un invatator Maestru se va naste, si ca el se va naste in Judeea. Cei "Trei intelepti ai Estului" au fost Magi Chaldeeni, sau astrologi. Ei nu au urmat o stea, ei au stiut exact unde ma voi naste. i acest lucru le-a luat aproape un an. Eu imi cer scuze ca provoc o alta stare de neancredere, dar eu nu am fost nascut in 25 Decembrie. Eu am fost nascut in 21 August. Este foarte bine stiut acum ca prima biserica, a dorit sa pecetluiasca din bunatate, ritualuri Pamntesti, pur si simplu acele ritualuri uzurpate "pagne", date de celebrare ca cele pe care le cunoasteti astazi. Inainte, 25 Decembrie, a fost

celebrat ca Echinoctiu de iarna. Pastele, ca Echinoctiu de Primavara. i permiteti-mi sa va spun sincer, acum, ca aceasta decizie a fost o greseala din partea preotimii masculine care domina acele timpuri. Amndoua polaritati, masculin si feminin trebuiesc onorate intr-o masura egala altfel sistemul este in afara echilibrului. Voi puteti vedea rezultatul energilor neechilibarte in aceasta zi; razboi, saracie, foamete. O nota alaturata: Cei trei Magi au adus aur, tamie, si mir ca dar simbolic. Tamia a fost cea mai pura esenta fiind folosita pentru ajutorul contemplari Marelui Arhitect al Universului. Mirul a simbolizat efortul vietii si mortii. Ca un cadou pentru mine, mirul a insemnat intelegerea pe care mi-am ales-o prin acceptarea provocarilor dureroase ale vietii umane, pe care o aveti si voi. Aurul, simbolul focului, a fost oferit unui invatator maret. Asa ca eu am venit pe lume, ca Yeshua ben Joseph. Yeshua, fiul lui Joseph. Jesus a fost numele meu in greaca, si accidental, pagn la origine, luat din derivatia dumnezeului Grec, Zeus. Zeus inseamna nastere virgina. Zeita de dinainte, a celebrat actul sexual ca fundamentul vietii, practica de baza pe Pamnt. Exact asa. Doi devin unul. Uniune. A fost o stare neinhibata pentru practicile de fertilitate timpurii. Sunt sigur ca imaginatia voastra moderna poate sa umple ce a ramas in alb. Asa cum aceste practici au fost oprite de primele biserici dar inlocuite de alte biserici cu mai mult... ritualuri stoice, astfle a crescut credinta ca sexul este nedumnezeiesc. Pacat original. Adam si Eva. Gradina. Caderea. Notiunea nasterii virgine este prezenta doar in doua dintre Scripturi. Marcu, Ioan, Paul si Petru nu fac referiri la acest fel de nastere, in scrierile lor. Aceasta este putin cam ciudat pentru un eveniment att de extraordinar, nu?. Toate Adevarurile inalte vin deghizate/codate, in asa fel incat voi sa faceti putina munca pentru a le descoperi. Intelepciunea nu ar trebui sa se obtina usor. Ar trebuie depus putin efort mental inainte. De obicei aceste Adevaruri inalte vin deghizate pe trei nivele. Deci, nasterea Virgina ar trebui vazuta pe trei nivele. La nivelul, sa spunem, de constiinta spirituala a incepatorilor, oamenii au avut nevoia sa creada acest lucru, pentru ca eu am fost "Fiul Dumnezeului", si nasterea mea nu a trebuit sa fie printr-o "femeie". Asa cum putini dintre voi sunteti capabili astazi sa credeti ce va spun eu si anume; ca si "Voi sunteti Dumnezeu, de asemenea", mult, mult mai putini in acel timp puteau sa mentina in constiinta lor notiunea Adevarului. Pna la urma, cum puteau ei sa fie Copiii Dumnezeului cnd viata lor a fost att de nemiloasa, si eforturile att de dificile? Este o intrebare legitima. Dar o intrebare la care nu s-a putut raspunde pentru ca nu s-a putut intelege. Sa spunem ca cei cu o mai inalta intelegere spirituala fata de nivelul credintei incepatorilor - preotia, deja a decis ca femeile sunt tentatii pentru Adam, serpentinele in gradini. Nu, nasterea mea naturala dintr-o femeie, a fost dincolo de nivelul lor de intelegere. Dar, la nivelul mistic, a fost foarte bine inteles ca misiunea mea a fost de a ma incarna si de a va reaminti fiecaruia dintre voi despre Divinitatea voastra inerenta. Voi ati fost - sunteti - fiecare dintre voi - Dumnezeu in femeie - Dumnezeu in barbat. Ideea de nastere virgina va pune pe fiecare dintre voi la distanta fata de Sursa, si fata de invatatura mea. i permiteti-mi sa va spun ca toate femeile din acel timp care au avut o anumita vrsta, sau care erau nemaritate, au fost numite virgine, sau fecioare. Acest lucru nu a avut de a face cu natura sexualitatii lor, neaparat. Nu, dragi frati si surori, voi nu sunteti separati de Sursa, sau sau separati de invatatura mea, de invatatura lui Buddha, Krishna, Mohamed, sau de Marele Spirit, sau de oricine altcineva la care voi gasiti consolare. Voi sunteti acei invatatori. Voi sunteti Sursa care s-a manifestat, aparent in toata slabiciunea voastra si splendoare neasteptata. Nu. Nu a fost o Nastere Virgina. Maria, mama mea, a fost o femeie ca oricare femeie dintre voi, din aceasta audienta. Eu am venit prin canal asa cum ati venit si voi toti, prin unificarea sexuala intre un barbat si o femeie. i Glorie sa fie Mama/Tata pentru crearea unei metode att de sublime in aducerea Spiritului in carne. Pentru dorinte umane - sa nu fie confundat cu practici neiubitoare - ci cu aceeasi dorinta pe care Divinul o foloseste pentru crearea universurilor. Uniunea sexuala, cnd este intalnita in dragoste onoare si bucurie, este un dar maret si minunat. Nu este acum, si nu a fost vreodata in Ochii a Tot Ce Este in nici un fel profan. Ce este nascut de Creator nu poate sa fie profan sau o insulta, pentru ca Sursa este Totul. Nu este nimic in afara Manifestarii Divine. Eu stiu, voi acum aveti tot felul de intrebari despre bine si rau. Mai trziu, surorile si fratii mei. Aveti rabdare cu mine.

Yeshua - comunicarea nr. 2


Permiteti-mi acum sa va vorbesc despre minunatii mei parinti, tatal si mama

pamanteasca, Maria si Josif. Iosif nu s-a tras direct din Casa lui David asa cum s-a sugerat. Unul din stramosii lui a fost un orfan adoptat de un alt stramos, care a fost in linia directa cu Regele David. Maria a venit dintr-o linie impresiva, fiind o femeie puternica. Amandoi, Josif si Maria au fost foarte bine educati pentru timpul lor. Maria a fost o tesatoare priceputa, Josif, desigur, un tamplar minunat. Un aspect important; amandoi, Maria si Iosif au fost educati in materia spiritului lui Essenes (esenieni), o societate stoica care traiau nu departe de casa mea, care au inteles, practicat si invatat Adevarul nalt... Maria si Iosif s-au intalnit pentru prima data cand Iosif a fost angajat de tatal Mariei. El a stat acolo, lucrand foarte mult la o masa, sub umbra partiala a unui copac de maslin, setos fiind de caldura soarelui. Ea, Maria a luat un pahar de la fantana, l-a dus cu grija sa nu verse afara nici un strop, si i-a la oferit lui Iosif, cu ochii indreptati in jos. Asa a fost la inceput. Dar pe masura ce zilele au trecut si paharele de apa au fost oferite, degetele s-au atins incet si au intarziat in aceasta atingere, ochii s-au ridicat, iar zambetele nu au au intariziat sa apara. Intalinirea cu iubitul, aduce agitatia inimii care este una dintre binecuvantarile intregii creatii, si acest lucru este intalnit prin tot Universul. i in acest fapt, dragilor, eu am gasit un mare confort. Dupa obisnuita curte facuta timp de doi ani, ei s-au casatorit, in credinta Evreiasca, la casa Mariei in afara Nazaretului. S-au mutat intr-o casa mica, o casa cu o camera, pe care Iosif a construit-o, avand o mobila simpla. Casa era asezata pe un deal nu prea inalt avand privelistea spre o vale frumoasa. n spatele casei era o curte, drept adapost pentru animale, cuptorul de noroi si hambarul. Ca tanar, eu m-am sculat de dimineata, inaintea rasaritului, si am mers pana in varful unui deal apropiat. Am stat jos si am asteptat primele raze de dimineata ale soarelui ce se ridicau peste orizont, privind cum sagetile de o stralucire alba si valea au fost binecuvantate in lumina aurie a rasaritului. nca de la acea varsta, am simtit o gratitudine naturala, pentru frumusete, pentru splendoarea si perfectiunea vietii. Am facut semn soarelui, apoi m-am intors si am inceput ziua prin a da mancare la animale, a curati paiele, a depozita semintele, si a sterge praful. Dar mi-a placut acest lucru. Toate muncile. Pur si simplu m-am simtit bine fiind viu, sa am muschi cu care sa lucrez, sa simt ca imbratisez viata. n luna martie din anul nasterii mele, Caesar Augustus a decretat necesitatea unui recensamant pentru toti locuitorii din Judeea cu scopul platirii taxelor. Asa cum este obisnuit cu tinerii casatoriti, Iosif si Maria s-au straduit financiar dar n-au avut decat un singur magar, cu care Maria si Iosif au plecat in Bethleem, dupa cum ati vazut in picturi de nenumarate ori. Iosif a condus animalul, pe care era asezata Maria fiind insarcinata cu mine. Da, calatoria a fost grea, a fost cald si praf iar ei au calatorit printre sutele de oameni care mergeau spre acelasi loc. i este adevarat ca toate cabanele in Bethleem erau pline, si da este adevarat, ca ei au gasit un loc in iesle. Ieslele nu erau inasa acelasi lucru cu grajdurile. eptelele erau posesiuni valoroase iar ieslele erau chiar curate, si de multe ori erau folosite de calatori pentru dormit. Eu m-am nascut in "camera de sus" in una dintre aceste iesle. Era ca intr-un han, plin cu multi oameni care calatoreau si care erau obositi de pe drum. A fost un adevar profund transmis prin aceasta nasterea mea, care simboliza faptul ca mari posibilitati se pot naste in conditii modeste. Am venit pe lume pe cale naturala, cum ati venit toti in acest plan, la ora doisprezece, la pranz, prin puterea unei mame si cu asistenta a mai multor femei calatoare care stateau de asemenea in iesle. Regele Herod (Irod) in acel timp era un conducator tipic, care nu dorea ca puterea lui sa fie amenintata. El era constient de previziunile astrologice privind nasterea mea, o nastere pe care Evreii au vestit-o ca fiind sosirea unui Mesia care sa-i elibereze de sclavie. Regele Herod a luat acest lucru foarte in serios, si cand a aflat despre sosirea celor trei Magi, el a stiut ca evenimentul s-a intamplat. Asa cum am mentionat mai inainte, le-a trebuit un an celor trei Magi sa ajunga la mine dupa ce au vazut pentru prima data alinierea planetelor. Cei trei Magi au fost atentionati de o prezenta angelica despre planul lui Herod, care presupunea distrugerea posibilei prezente a unui Mesia. Cu darul aurului, cei trei Magi i-au directionat pe mama si pe tatal meu, ca impreuna cu mine sa plece in Egipt. Herod nu a reusit sa ma gaseasca, si astfel el a facut un calcul pentru a scapa de mine. Nu trebuia decat sa ordone uciderea fiecarui baietel in varsta de doi ani, care s-a nascut in Bethleem. Logic, politic, cu sange rece.

"Dar cei trei Magi au fost anuntati de o prezenta angelica... " Vedeti voi cum m-a furat derularea faptelor? Da, dragii mei prieteni, exista ingeri in universuri. Au oare aripi si imbraca robe albe? Da, daca voi doriti acest lucru.Sunt ele feminine sau masculine? Nu. Regatul ingerilor este o alta dimensiune a creatiei. Ei sunt... arhetipul expresiei energetice inteligente. Sunt constiinte Divine pictate in cele mai late dungi ale pensulei. Sunt ingeri ai ntelepciunii, ai Pacii, ai ndurarii, ai Cunoasterii, ai Credintei, si asa mai departe. Deasupra lor exista regatul Arhanghelilor. Arhanghelii sunt primele stari individualizate ale Constiintei Creatorului. Nu sunt fiinte personale, desi sunt plini de iubire pentru toata creatia. Aceste entitati exista doar pentru a servi Sursa, la fel si pe voi. i da, fiecare dintre voi are in prezenta sa un inger pazitor care s-a atasat de voi de cand v-ati despartit pentru prima data de Sursa. i ghici ce - exista chiar si zane si spiridusi, poate nu exact asa cum au fost redate de Mr. Disney, dar exista. Eu sunt sigur ca sunt mult mai multi care pot admite ca au avut o intalnire cu unele fiinte dintre aceste. Bine. Permiteti-le tuturor celorlalti sa va spuna ca sunteti nebuni. titi voi. Este o zicala antica de mare intelepciune: "Asa cum este sus, asa este si jos". Ganditi-va la acest lucru. Voi o sa primiti o mare intelepciune din interiorul naturii universului. Cand au fost anuntati de planurile lui Herod, Maria si Iosif m-au luat in scret in Egipt, unde putini cunosteau identitatea noastra adevarata. Dupa doi ani, auzind de moartea lui Herod, neam imbarcat pe un vas la Joppa, si de acolo am calatorit la Nazareth. La patru zile de la implinirea varstei mele de trei ani, am mers inapoi la casa noastra, care a fost ocupata de o ruda de-a lui Iosif. Curand insa, Iosif a primit un serviciu de tamplar iar noi toti ne-am asezat intr-o viata foarte normala si chiar fericita. Nazareth era un loc mai in afara zonei, era ca o apa statatoare, daca vreti. Cu timpul acesta a castigat o reputatie - injusta - fiind considerat un oras de "laitmotiv" si "fara viata" unde plictiseala a fost timpul de petrecere al localnicilor. Dar eu imi aduc aminte de cu totul altceva. Acesta este darul copilariei: o piatra mititica in palma este ca si o arma pentru a pune jos un urias; un vecin pustnic era regele Persiei detronat! Canalele de irgatie erau ca niste rauri spumoase iar bolovanii imprastiati ca fortarete impenetrabile. i culorile si mirosurile! Rodii stacojii si zemoase, deschise in soarele de pranz. Curmale arse - maro, lipicioase - dulci si cu gust de nuca. Iasomie, chimion si miere aurie. Masline negre bogate - picante si vechi, vin rosu - rubin. i oamenii - fetele lor! Nazarethul a fost ruta multor tipuri de comert si zilnic straini din toate colturile lumii au trecut cu animalele lor marete, textile stralucitoare si mirodenii aromatice. Roma, Grecia, Fenicia, Siria. Limbaje si accente groase. Rasete sincere si tocmeala belicoasa. i povestile! Desigur nu a contat daca acestea au fost adevarate, nu pentru un copil cu ochii larg deschisi la cinci ani. Povesti cu razboaie indepartate, cu monstri feroce, bogatii si naufragii. Nazareth. Nazareth. Nazareth. Centrul lumii! S-a intamplat ca de la acesti calatori cu caravane sa invat multe despre stiinta si credinta lumii, toate miriadele de cai prin care familia umana a ales sa-si exprime dorinta ei adanca de a se conecta cu ceva mai larg decat ei insisi. Fascinant. Intrigant. Unele, putin descurajatoare. i totusi, toate sincere in felul lor propriu. Eu am fost ceea ce voi ati numi... copil precoce. Mi-a placut sa pun intrebari. Mi-a fost sete de cunoastere, ca si palmierilor cu radacinile adanci care au nevoie de apa, aflati in desert. Toti barbatii si femeile invatati - din toate rasele si din toate crezurile au vazut in mine aceasta curiozitate nesatioasa si astfel de multe ori au stat mai mult timp cu mine ca sa-mi satisfaca curiozitatea. Dar este timpul sa spun clar, ca copilaria mea nu a fost in nici un fel diferita fata de a oricarui copil cu care am fost prieten. Da, eu am avut prieteni de joaca asa cum ati avut si voi. i noi ne-am jucat jocuri ca vati-ascunselea si am tipat tare, ne-am julit pe la genunchi si in general iam iritat pe cei adulti asa cum se intampla si astazi. Poate eu am fost putin mai serios si mai studios, dar nu am vrut tovarasie cu tinerii. Ati stiut ca am avut frati si surori? Ca eu am fost unul din cei opt copii? Este adevarat. A fost nevoie de familii mari pentru a supravietui. James s-a nascut in luna aprilie cand eu am avut patru ani, Miriram in iulie cand am avut cinci ani. Simon s-a nascut in aprilie cand am avut sapte ani si Martha s-a nascut in septembrie in acelasi an. n anul urmator, in iunie, s-a nascut Jude,

si dupa doi ani in ianuarie s-a nascut Amos. Ruth s-a nascut dupa un an. Acel an a fost unul dintre cei mai tristi din tineretea mea. Asa cum se obisnuia, Maria a supravegheat educatia mea pana cand am implinit cinci ani, dupa care a preluat-o Iosif. Am invatat repede limba Galileana, Aramaica si Greaca iar apoi am mers la o scoala locala care era atasata de o sinagoga. Absolvirea mea a fost semnificativa, fiind primul baiat nascut in familie; s-a anuntat ca eu sunt un "baiat al Comandamentului". Un eveniment important s-a ivit in acest timp care a avut un impact profund pentru viitorul meu: L-am intalnit pe Ioan Botezatorul pentru prima data, nu la Raul Jordan, ca doi barbati, ci in gradina curtii din spate, doar ca doi copii. Mama mea, Maria, a facut parte dintr-o familie de genealogie mare, de care apartineau Elizabeth si Zacharias, care au fost tatal lui Ioan Botezatorul, si care faceau parte din preotia Evreiasca. Lui Zacharias si Elizabeth li s-a spus intr-o viziune angelica ca fiul lor va vesti o noua credinta si va pregati calea pentru cel care o sa vina. Deci, pentru prima data l-am intalnit pe Ioan cand au venit sa ne viziteze, in anul cand in care am avut sase ani. Am cladit o prietenie instantanee, fara a banui nimic despre viitorul intalnirii noastre deoarece am mers pe cai separate. Urmatorii cativa ani au trecut fara senzatii. Iosif a petrecut mult timp departe de casa noastra lucrand multe feluri de munci in Cana, Bethlehem, Sepphoris, Capernaum. Cum fratele meu mai tanar s-a maturizat pentru a o ajuta pe mama noastra, eu am avut posibilitatea sa calatoresc cu Iosif si sa experimentez lumea din afara comunitatii noastre mici. Am invatat de asemena tamplaria si mi-a placut foarte mult sa transform lemnul brut in cesti, cupe, platouri. Cand am implinit sapte ani, am inceput educatia de formare in scoala sinagogii din Nazareth, unde am invatat sa citesc, sa scriu, si sa vorbesc Hibru. Viata mea scolara a fost ca si a celorlalti; am avut zile bune, si zile mai putin reusite. M-am jucat cu prietenii de scoala si uneori am fost infruntat, la fel ca toti copiii, mai devreme sau mai tarziu, copii carora provocarile vietii de acasa le-au accentuat lipsa de iubire de sine. Dar instinctiv eu am stiut ca acesti copii nu sau legat de mine, ci de viata pe care nu au putut-o controla, din cauza tristei tradarii a copilariei lor si a pierderii inocentei timpurii. Eu i-am iubit pe toti, si datorita refuzului meu de a ma angaja in energiile lor distructive, in curand au plecat. O nota referitoare la suparare: Sa nui dati curs nicodata. Eliberati-va de aceasta stare. Este o energie care hraneste - pur si simplu aceeasi energie. Daca nu hraniti supararea, puterea ei moare, ca si cum ati scoate din priza cablul electric. Daca totusi sunteti suparati, nu o treceti cu vederea dar nu va bateti cu aceasta stare, deoarece o faceti sa fie si mai puternica. Acceptati aceasta provocare cu onestitate. Respirati adanc si eliberati. A venit timpul sa invat sa pescuiesc. Cand mi-am terminat treaba, am fugit la locul unde ma asteptau pescarii si am mers pe mare cu vasele lor frumoase, in apele calme, in lumina soarelui care stralucea pe valurile blande, unde pestii ieseau la suprafata apei, pentru a inghiti insecte. Impreuna cu pescarii am aruncat plasa in apa si am tras-o incet inapoi, iar plasa era plina cu pesti. Acesti pescari zambeau, multi erau fara dinti si aveau favoriti albi, iar pielea ca de pergament arsa de soarele arzator. Radeau in timp ce ma bateau pe umeri, cantand cantece pe care doar pescarii le stiau. Am fost in extaz. Am invatat de asemenea sa cant la harpa vecinului si am fost partas la bucuria dansului de la festivalurile locale. Cum ati ajuns oare la concluzia ca eu am fost un barbat sever si solemn? "Barbatul necazurilor". Va spun acum, frati si surori, ca mie mi-a placut sa dansez! Mi-a placut sa cant! Mi-a placut sa pescuiesc si sa inot si sa ma joc cu prietenii mei! Mi-a placut sa urc muntele apropiat si sa plescai in paraul curgator. Prietenii mei, eu am fost indragostit de viata. Fiecare zi a fost noua pentru mine! Aceste lucruri ma fac special? Nu poate oare ca fiecare dintre noi sa decida sa iubeasca viata? Pur si simplu, alegeti sa zambiti, sa radeti sa fiti ca niste copii? Cine ne opreste sa traim viata convingator? Patronii nostri? Partenerii nostri? Copii nostri? Facturile noastre? Eu va spun cu o mare dragoste, mare dragoste, prietenii mei, caci noi insine suntem cei care ne retinem de la fericirea noastra. Noi insine suntem cei care decidem, chiar si acum, sa zambim sau sa nu zambim. Zambiti, dragii mei, radeti, dansati, jucati, cantati si gadilati-va unul pe altul pentru a va unificati in dragoste pasionala respirand adanc bucuriile si provocarile vietii. Eu va spun cu adevarat, raiul nu va asteapta pe voi cand muriti, raiul este chiar aici, chiar aici. Tot ce aveti de facut este sa va deschideti pentru a primi toate aceste daruri.

Dupa aceste momente a sosit! A sosit ziua mea de nastere; treisprezece ani! Nu pot, mi-e frica, sa spun exact ce a insemnat aceasta zi pentru un barbat tanar in credinta Hibru, in special in zilele acelea. A fost ziua cand eu am devenit barbat. Totul s-a schimbat in acea zi. Ritualul vostru modern de astazi de a preda cheia masinii familiei, cand copilul implineste optsprezece ani, nu se poate compara! Mult mai important a fost ca eu am fost capabil sa particip la Sarbatoarea Pastelui Evreiesc din Jerusalem. i - eu am fost capabil sa stau cu barbatii din templu si sa particip la discutiile referitoare la textele sacre. Astfel am inceput calatoria noastra de patru zile, alaturandu-ne multimii de pelerini care participau la Sarbatoarea Pastelui Evreiesc din Jerusalem. Eu pot doar ghici ca a lua parte la o parada de circ pentru prima data, poate sa se apropie de imaginea culorilor, mirosurilor, sunetelor, rasetelor, cantecelor si sperantei intemeiate a calatoriei. n orice caz, aceasta a fost o calatorie a inimii sacre care ma apropiat de semnificatia spirituala a sosirii evenimentelor, apasand ferm pe inima mea. i inca mintea mea tanara, inocenta a continuat sa-si imagineze ceea ce eu credeam ca este asezat la capatul calatoriei; templele din aur in varful dealurilor care radiau in lumina soarelui aflat pe un cer de un albastru inchis. Ceea ce am vazut insa mi-a frant inima. nghesuiala oamenilor, vanzarea marfurilor, aerul greu, sufocant, de parfumuri si tamaie. i sangele. Masacrul nevinovatilor. Fiecare familie a facut sacrificiul de sange a mielului pentru a ajunge la dumnezeul Jehova. Desigur, fiecare familie a trebuit sa cumpere mielul de la preoti. Preotii aratau ca niste macelari si nu ca oameni sfinti, robele lor fiind inmuiate in sangele rosu. Pardoseala templelor, treptele de piatra, pe poteci curgea sange rosu. Plansul milos al animalelor. Caldura. Duhoarea putreziciunilor. Dragii mei, surori si frati iubitori, voi stiti cu siguranta acum ca Tata/Mama mea nu au cerut niciodata sa fie facute acele acte de barbarism. Creatorul pe care il cunosc eu celebreaza viata, respira viata. El nu cere sa va pocaiti. El nu cere acte de sacrificiu. Acestea sunt notiuni umane nascute din frica. Aveti incredere in mine cand va spun, voi v-ati nascut dintr-un Creator iubitor si traiti intr-un Univers iubitor. Voi sunteti inconjurati si infiltrati de o iubire pe care nu v-o puteti imagina aici, pe aceasta planeta pamanteasca, pentru ca inca va mai este ascunsa. Dar este prezenta deja aici. Este deja in interiorul vostru acum. ocat si scarbit de scenele brutalitatii si lacomiei, i-am parasit pe parintii mei in multimea convulsiva si am mers in cautarea intelegerii adevarate a Sarbatorii Pastelui. Ghidat de inima mea, eu m-am aflat in curand in interiorul templului, micut, un loc micut de adunare al Kaballistilor. Inima mea trista a reinviat in prezenta oamenilor invatati. Cine erau Kaballistii? Ei erau rabini mistici, care au invatat din sulurile lui Torah. Dar Kaballistii erau - sunt - ca si cuvant un simplu cod al legii. In realitate este un lucru puternic pentru accesul la constiinta interioara. Este primul program de computer, daca doriti, pentru ca in interiorul cuvintelor si simbolurilor sunt de fapt multiple straturi ascunse ale realitatii, multiple retele de informatii. Cuvintele au putere, prietenii mei. Eu inteleg acest lucru exact. "La inceput a fost Cuvantul si Cuvantul a fost cu Dumnezeu si Cuvantul a fost Dumnezeu". Ce inseamna acest lucru? Cuvintele si simbolurile sunt mijloace prin care scoateti din Mintea Universului, puterea pentru a va manifesta dorintele. De aceea rugaciunea este atat de puternica. Pentru ca rugaciunea facuta din inima atrage catre ea electronii si particulele sub-atomice ale materiei. Cuvintele, simbolurile si cifrele unesc gandul si intentia intr-o forma, in realitate. Dar, emotia este cheia. Spuneti o rugaciune sau un gand fara convingere si aceasta abia trece in spatele buzelor, abia atrage un licurici. Dar daca rostiti o intentie cu forta, cu suflet, cu iubire adanca, voi mutati intregul sistem solar mai aproape de voi. Spuneti orice lucru cu suparare si voi atrageti spre voi energiea supararii. Spuneti orice lucru cu dragoste si atrageti energia dragostei spre voi. Iubirea leaga structura Universului. Iubirea este lipiciul naturii. Frica, supararea si ura indeparteaza materia. Razboiul si crima sunt manifestari fizice ale materiei care se desparte la cusatura. Voi credeti ca mainile voastre creeaza realitatea voastra? Eu va spun acum ca ca gandurile si cuvintele voastre creaza, mainile nu fac decat sa urmeza gandurile si cuvintele voastre. Cuvintele, cifrele si simbolurile sunt numai expresii din afara gandurilor umane. Gandurile emana vibratii la fel ca si cuvintele. Vibratiile atrag vibratii asemanatoare. Asa se naste materia. Ganditi, simtiti si vorbiti cu dragoste si voi o sa aveti materie dincolo de asteptarile voastre. Ganditi, simtiti, vorbiti cu suparare si ura, si astfel aceste stari vor fi ale voastre. Eu m-am simtit in elementul meu in interiorul templului. Rabinii vorbeau despre Mintea

Dumnezeului cu atata vigoare si placere incat eu am zambit cu gura pana la urechi. n curand m-am alaturat in dialoguri, iar ei m-au acceptat mai mult decat cu o scepticism. Cine a fost copilul care se pare ca a stiut atat de multe si cine a putut sa articuleze si sa argumenteze atat de convingator? Asa cum v-am spus, am fost un copil precoce. In curand rabinii au venit sa ma imbratiseze si sa-mi imbratiseze ideile cu respect. Am iubit acele zile. Unde au fost parintii mei in timp ce eu am fost atat de ocupat? Ei m-au cautat ca orice parinte dragastos si ingrijorat. Trebuie sa va spun ca aceasta a fost una dintre situatiile pe care ar fi trebuit sa le stapanesc mai bine. Desigur nu am avut intentiea sa cauzez parintilor mei dureri de inima, dar intr-un fel eu am inteles, ca deja am parasit grija parintilor pentru a incepe viata mea adulta. Dar in entuziasmul tineresc, eu am uitat sa le mentionez si parintilor acest lucru. Cati parinti de aici, si cati peste ani, au avut asemenea si vor avea asemenea experiente? Copilaria a mai fost inca copilarie, chiar si pentru mine. i imi pare rau pentru durerea ce le-am cauzat-o. n final ei m-au gasit adresandu-ma rabinilor si celor adunati in templu. Datorita socului prima reactia a fost supararea. Cand m-au intrebat unde am fost, le-am spus adevarul, dar poate intrun fel potrivit, "Ati crezut voi ca eu nu as fi fost in Casa Tatalui meu fiind si in slujba Tatalui meu?" Dar calmul, siguranta de sine transmise prin aceea declaratie, i-au facut pe Maria si Iosif sa stie ca timpul meu cu ei in curand o sa ajunga la un sfarsit. Este un moment trist in viata oricarui parinte. Viata a fost buna. Noi am fost foarte fericiti, sanatosi, ajutandu-ne unul pe altul. Dar cum oricine din aceasta audienta stie, pentru fiecare pendulul se leagana, este mereu o intoarcere, in lumea dualitatii si polaritatii, si-n fiecare viata bucuria va fi temperata cu durere de inima. Este natura experientei umane iar eu nu am fost imun la aceste experiente. Am auzit vestea ca a fost un accident in Sepphoris si ca tatal meu pamantesc a fost foarte tare accidentat. Am vrut neaparat sa merg la el, dar Maria era insarcinata in doua luni cu Ruth, si ma rugat sa stau cu familia in timp ce James a mers cu ea. Ei au ajuns acolo sperand in bine. Iosif a murit insa in timpul calatoriei lor. Corpul lui a fost adus la Nazareth unde a fost inmormantat. Iosif a fost o binecuvantare pe pamant. A fost o binecuvantare in viata mea. A fost un tata puternic si un sot iubitor. A fost un om de afaceri onest si un artizan priceput. El si-a mentinut credinta in Dumnezeu si pentru familia si comunitatea lui. L-am iubit mult. Mi-a lipsit mult. Dar Ruth s-a nascut dupa sapte luni, si astfel o mostenire de iubire s-a alaturat familiei noastre. Regretabil, de asemenea, ca in anul urmator micutul Amos a murit de febra. i viata continua...

Yeshua - comunicarea nr. 3


Acum am ajuns la un alt moment controversat din viaa mea. In acel moment pur si simplu am disparut in Noul Testament! La un moment dat in Noul Testament, sunt un copil de treisprezece ani, iar in momentul urmator - un barbat de treizeci de ani! Ce sa intamplat in cei saptesprezece ani? Eu presupun, ca si Rip Van Winkle, ca am dormit, iar apoi m-am trezit... Va intrebati poate, de ce oare autorii Bibliei au lasat pe dinafara o parte atat de mare si de importanta din viaa mea, si de asemenea de ce n-au mentionat faptul ca am avut frai si surori? Poate ca, dupa evenimentul petrecut la implinrea varstei de treisprezece ani, moment in care obtineam "maturitate" in tradiia Evreiasca, ei au simit ca nu s-a intamplat nimic important din ceea ce se asteptau? Sau poate au simit ca "Fiul lui Dumnezeu" nu poate fi inconjurat de rude, traind o viaa mediocra? Poate au considerat ca unele din activitaile mele din acei ani, nu au avut reflectat ideea lor despre Mesia? Poate pur si simplu au uitat? Aduceiva aminte, Biblia a fost scrisa la vreo saizeci de ani dupa moartea mea. Chiar si apostolii pot avea o minte care greseste si uita. Eu va voi oferi alte cateva experiene din tinereea mea, ceea ce va pune unele din ultimele mele decizii intr-o noua perspectiva. " A avut Jesus o prietena " Eu nu as spune chiar adevarul daca nu as fi fost constient ca unele femei tinere din Nazareth se pare ca au fost inclinate sa se uite la mine. Rebecca, fiica lui Ezra, era fost dintr-o familie

instarita de comerciani si impreuna ne-am plimbat de multe ori la poalele dealurilor din apropiere, discutand tot timpul. Ea a fost o femeie cu o constiina profunda, cu o inima blanda si o minte ascuita. Mi-a placut mult sa fiu in compania ei. In cele din urma Rebecca realizand ca eu nu spun nimic despre relaia noastra, si-a adunat tot curajul ei si m-a intrebat despre casatorie. Dragii mei, casatoria este o cale minunata care aduce iubirea Mamei/Tatalui in doua inimi. Casatoria poate fi un angajament ce-i sprijina pe amandoi protagonisti in calatoria lor. Casatoria nu ar trebui sa fie niciodata o legatura obligatorie, ci o bucurie ce da libertate. Casatoria nu ar trebui sa subjuge inimile nimanui, ci sa susina ambele inimi in cresterea lor. Casatoria, ca orice altceva in viaa, este sacra prin intenia care este adusa. Doi oameni pot trai impreuna fara o casatorie si totusi sa formeze o uniune sacra ce-L incanta pe Dumnezeu? Absolut. Sursa nu este interesata de structuri de formule de convenii sau de status quo. Creatorul este interesat doar de expresia iubirii, oricat de inflorat s-ar putea manifesta uneori aceasta. Vorbesc oare despre casatoria dintre gay si dintre lesbiene? Da. Nu este nimic pacatos sau rusinos cand doi oameni sant impreuna din dragoste. De fapt, frai si surori, voi detineti ambele polaritati, masculinul si femininul in corpul vostru, intr-o masura sau alta. Voi cu toii va indreptai spre o lume mult mai echilibrata sexual, o lume bisexuala. Sa nu descurajai niciodata dragostea, dragii mei, in orice forma s-ar manifesta, pentru ca este singura voastra salvare. Permitei-mi sa adaug ceva, ca raspuns la intrebarea formata in mintea voastra; Dragostea dintre doi sau mai muli poate sa exista ca un acord reciproc, informat si responsabil. Altfel este o subjugare a libertaii celuilalt si aceasta nu este acceptabila in nici o circumstana. Ai crezut voi, fraii si surorile mele, in inima inimii voastre, ca eu as putea sa stau in afara iubirii neconditionate, libera de orice prejudecata si critica, pentru orice altceva? Va rog, sa nu ma puneti intr-o stare bazata pe frica si va rog sa nu-mi folosii numele pentru alte politici, care diminueaza iubirea si inelegerea si care restrange alegerea libera pe care fiecare inima a individului uman trebuie sa o faca. Deci, eu celebrez casatoria, si sexul, dar mai presus de toate celebrez iubirea. Casatoria, pentru mine, nu ar fi servit misiunea pe care o aveam. Responsabilitatea mea faa de cei dragi mie mar fi indepartat de la invaatura. Eu nu am vrut sa creez o generatie de baiei si fete care poate ar fi devenit o "familie regala" adunand putere putere pentru generaiile urmatoare. Nu este bine. Am iubit-o pe Rebecca foarte mult. Dar nu am putut sa ma casatoresc cu ea si nici cu altcineva. Rebecca a primit aceasta stire cu greu, decizandu-se sa nu se casatoreasca, ramanand loiala mie si invaaturii mele. Ea a fost o binecuvantare in cercul meu. Ea a fost prezenta la moartea mea. In acest timp s-a manifestat o furie generala a oamenilor din zona, care a crescut o data cu nacesitatea platarii taxelor catre Roma si cu ocupaia pe care aceasta a realizat-o. Astfel in acel timp s-a nascut un grup naionalist care s-a autonumit Zealots, un grup mai mult politic decat religios, care nu astepta venirea unui Mesia ca sa ii elibereze. Eu aveam saptesprezece ani cand fratele meu James s-a alaturat acelui grup. In acelasi an fratele mamei mele Simon s-a alaturat si el. Tot Nazarethul a fost imparit in doua, fiecare alegand un grup sau altul in funcie de atitudinea faa de Roma. Desigur, aceste diviziuni si-au gasit calea si in casa noastra. Maria a stiut ca eu voi juca un rol important in evenimentele timpului, si chiar a crezut ca eu eram Mesia. Nu uitai ca, Mesia a era considerat un conducator militar sau politic trimis de Dumnezeu pentru a-i elibera pe Evreii si pentru a crea o ara a Evreilor. Desi am fost nascut ca Evreu si am celebrat sangele din mine, eliberarea Evreilor - sau oricarei naiuni - de ocupaia fizica nu a fost misiunea mea. Misiunea mea a fost sa eliberez spiritul uman de ocupaia impusa de sine si de iluzie. Sa trezesc spiritul uman la cucerirea lui insusi. Spaima catorva din membrii familiei mele, si a multora din Nazareth, care se uitau la mine ca la posibilul conducator, a fost evidenta, cand am refuzat sa fiu implicat. Aceasta decizie a deschis rani adanci in familia mea, si in comunitatea mea, din care, cateva nu s-au vindecat niciodata. In timpul acelor ani m-am concentrat pe sustinerea suportului financiar si material al familiei mele, angajandu-ma in eforturile zilnice pe care voi toi le infruntai. Chiar si Jesus a trebuit sa plateasca facturile. Treptat insa am extins responsabilitaile gospodariei printre fraii si surorile mele in asa fel incat eu sa-mi pot continua studiile mele. Si da, mi-au fost acordate multe oportunitai sa calatoresc pe teritorii indepartate la sugestia si ospitalitatea multor Magi si oameni sfini. De fapt am calatorit in Egypt, Persia si India. Am petrecut catva timp chiar si in China.

In interiorul anticamerelor marilor piramide - va spun ca, nu a fost nicodata in intentiee sa fie cavouri pentru regii ego-maniaci - pentru cei care trebuie sa descopere inca un corp mumificat in una dintre anticamere. Eu am invaat secretul de a transcende corpul fizic, de a infrunta frica unuia, sau controlul emoiilor altuia in piramide. In Persia am invaat despre relaia stelelor cu pamantul, si a relatiei pamantului cu barbaii si femeile, si am fost scolit in matematica inalta si geometrie sacra. In India am studiat cu maestrii Hindu si am explorat multiplele dimensiuni ale constiinei invatand sa formez materie solida din gand pur. La reintoarcerea mea, am studiat cu fraii Essene care m-au ajutat la formarea tuturor experienelor si invaaturilor mele intr-un intreg coeziv. Aceste invatauri au dus puterea mea mentala la nivele tot mai inalte. Avei incredere in mine, frai si surori, eu nu am fost primul, si nici ultimul care am avut asemenea performante, performante pe care voi le numii miracole. Eu pur si simplu am invaat iscusina de la cei care au invaat inaintea mea, asa cum voi vei invaa de la cei care vor veni. Si cu adevarat, aici nu sunt nici un fel de "miracole", asa cum gandii voi. Exista doar legi naturale si posibilitate de a le folosi, unele din acestea sunt legi, sunt ca si atracia electromagnetica, stii voi. Altele, pur si simplu trebuie sa le invaai. De ce nu este menionata calatoria mea in acele locuri indepartate?. Nici o meniune despre cei de la care am invaat, si cei care au invaat de la mine? Poate pentru ca, din nou, scriitorii de dinainte s-au gandit ca orice descriere umana descreste divinitatea mea. Noi toi invaam unul de la altul, prietenii mei - invaatorii mei. Fiind prezeni acum cu mine, voi ma invaai despre voi insiva, despre dorinele voastre, asteptarile voastre, frica voastra. Viaa voastra. Nici o fiina din tot Universul universelor nu cunoaste totul. Sunt fiine mari in spatele meu pe drumul lor, sunt fiine mari in faa mea. Dar cu adevarat, toate drumurile sunt simultane, nici unul nu este mai mare decat celalalt. Invaai unul de la altul. Celebrai calatoria, nu destinaia. A fost un timp cand in care am lasat tinereea mea in spate si am imbraisat din plin ceea ce eram si misiunea care a stat in faa mea mereu. Eu am inceput sa-i inva pe cei din jur deschis ca pe copiii Mamei/Tatalui fara a avea nevoie de intermediari ai preoiei. Ei trebuiau sa mearga doar in liniste in interiorul lor si sa se intrebe pentru ca totul sa vina la ei. Am spus ca nu biserica, sau templele, si nici pesterile din munii sacri erau necesare pentru comuniunea cu Dumnezeu. Si oriunde am calatorit am vorbit despre un Singur Dumnezeu, Sursa Unificata, Marele Iniiator. Mama/Tatal. I-am invaat despre meritul egal intre toate femeile si toi barbaii. Am cerut doar un singur lucru tuturor copiilor a Tot Ceea Ce Este; Iubii-L pe Dumnezeu cu toata inima voastra, cu toata mintea voastra si cu tot sufletul vostru - pentru ca voi suntei o parte din Dumnezeu, si iubii-i pe ceilali ca pe voi insiva, pentru ca voi toti suntei unul. Cu aceasta invaatura, eu am plantat samana morii mele.

Yeshua - comunicarea nr. 4


Iosif, tatal meu pamantesc, a fost un tamplar minunat. In mare parte indemanarea lui considerabila a fost folosita la proiectele de constructii. Ca rezultat a acestei munci, el a fost un pic schiop din cauza multor accidente, iar mainile lui erau cu cicatrice, aspre si masive ca si muntele Judean. Iosif mi-a facut un cadou, un cadou care ma luat prin surprindere; o harpa delicata pe care a facut-o din salcie fina. Era mica si foarte usoara si perfect echilibrata pentru umarul meu. Coardele au fost puse in Jerusalem. Eu cantam la harpa intr-un mod natural, si astfel tonurile calde ale harpei au dat o caldura casei noastre. Iosif statea in scaunul lui preferat (toti tatii sunt la fel) si zambea cand cantam la harpa. Maria fredona usor cantecul... Maria. Mama mea pamanteasca draga. Maria a fost o mama aspra si o femeie puternica. Ea s-a conformat locului ei in societate, dar nu s-a predat niciodata acesteia. Ea m-a ajutat sa-mi formez vederea mea politica. Ea a trebuit sa fie sigura ca eu tratez toate femeile cu un respect egal. Maria a fost o tigroaica in pustiu, intotdeauna in alerta, intotdeauna o aparatoare, intotdeauna cu un pas inainte fata de cei care au plasat-o intr-o pozitie secundara, datorita statului de femeie. Iosif si Maria. Mi-a fost dor de ei, de cum am inceput faza urmatoare a vietii mele, desi Maria a facut parte din viata mea, pana la sfarsitul vietii mele.

Inainte de a incepe, ceea ce a fost numita misiunea mea, eu am calatorit in pustiul Muntelui Hermon pentru o perioada de meditatii si reflectie la ceea ce urma sa vina. Din toate calatoriile mele si din educatia primita eu am aflat despre tendinta oamenilor de a preda puterea lor personala unui conducator seducator, de a venera persoana si de a ignora mesajul. Am facut tot posibilul de a nu lasa sa se intample asa ceva. Acest motiv cel pentru care eu nu am scris nimic pe hartie, doar pe nisip, si niciodata nu am mentinut un loc special de veneratie. Nu am vrut sa devin eu mesajul. Eu nu am vrut ca oamenii sa citeasca si sa scrie cuvintele mele, uitand sa gandeasca pentru ei insisi. Eu am vrut sa ofer posibilitati si indrumari, nu reguli si legi. Din pacate, eu am reusit doar partial acest lucru. Am stiut ca o sa am nevoie de ajutor, de oameni in care sa am incredere. Ca rezultat al acestui lucru am stiut ca trebuia sa creez un fel de structura, fara sa creez o biserica. A fost necesar sa gasesc barbati care sa predea atunci cand eu eram plecat. A trebuit de asemenea sa gasesc si femei, si sa fac din ei toti o biserica vie. Acum trebuie sa vorbesc femeilor care citesc aceste randuri. Eu stiu cat ati suferit peste ani in interiorul unei lumi orientata spre energia masculina. Eu va spun, chiar daca ei (barbatii) nu stiu acest lucru, ca au suferit le fel de mult. Cu toate acestea, voi femeile ati fost private de vocea voastra puternica de foarte multe ori, iar acest lucru nu a fost in intentia mea. Eu am folosit timpul in care m-am aflat. A trebuit sa gasesc echilibrul iluminarii, in timp ce nu prea am nutrit resentimentele. Pur si simplu nu a fost posibil pentru mine sa am sase femei si sase barbati ca apostoli, chiar si femeia din acel timp ar fi gasit acest lucru foarte nou, chiar dezechilibrat. Libertatea care se scutura de sclavie nu vine bland, si nici gratios. Intotdeauna se naste prin efort. Dar eu de asemenea va spun, dragilor, surorile mele dragi, ca eu am creat o companie a femeilor care au calatorit cu noi oriunde am mers pentru a invata oamenii. Si lor li s-au acordat aceleasi drepturi ca oricarui barbat in compania mea. De asemenea am acordat dreptul ca ele sa predea invataturile mele si sa slujeasca pe oricine cu care ele intra in contact. O sa aflati cat de importante au fost femeile in misiunea mea, in special Maria Magdalena. O parte din dorinta mea a fost sa aduc inapoi echilibrul dintre masculin si feminin pe aceasta planeta. Din nou, in acest eu am fost victorios doar partial. Asa cum stiti eforturile au continuat. Pe Muntele Hermon eu am realizat ca, desi am stapanit si am reusit sa manipulez legile naturale, (dar si voi posedati aceste puteri in stare latenta), eu nu am putut sa le folosesc, datorita fricii ca oamenii au sa ma venereze ca lucrator de miracole, si ca astfel nu ma vor accepte ca pe unul de-al lor. Dupa cum stiti deja, nici in acest lucru nu am fost victorios. In final, in timpul meditatiei mele, al rugaciunii si al contemplarii, am comunicat cu Sursa a Tot Ceea Ce Este, intreband, poate si voi ati facut acest lucru vreodata, unde vointa mea condusa de egoul personal s-a incheiat, si unde Vointa Divina a inceput? Cum stiu eu daca am luat decizia cea mai buna pentru determinarea Binelui Inalt? Prieteni, Marele Arhitect nu v-a cerut niciodata sa va aplecati in fata Prezentei Lui in frica sau implorare, ci doar sa permiteti Calauzire si asistenta in calatoria voastra, o calatorie care ati inceput-o cu o binecuvantare totala a Creatorului, ca si copiii care trebuie sa paraseasca casa si sa mearga afara in lume. Angajamentul spiritual nu este o forma subtila de intemnitare cerandu-va un devotament orb. Sursa doreste sa co-creeze impreuna cu voi. Dar cum co-creati voi impreuna cu Divinitatea? Este ca si cum voi va prezentati la o noua corporatie intr-o zi pentru a va incepe o slujba noua, si descoperiti ca nu stiti nimic despre ceea ce face acea corporatie si nimic despre felul in care este organizata. Un alt exemplu pentru a intelege mai bine suntei intr-o padure si va pierdeti in mijlocul ei, nu stiti pe ce cale sa mergeti pentru a iesi. Un vultur zboara in inaltul cerului deasupra voastra. El poate vedea lumea din jurul padurii in toate directiile si astfel poate vedea cea mai usoara si mai rapida iesire. Voi puteti merge cat vreti voi fara tinta, sau il puteti intreba pe vultur pentru a va indruma in directia buna. Nici unul dintre aceste exemple nu va indeparteaza de vointa voastra libera de a alege calea de iesire. O astfel relatie cere Mama/Tata de la voi: Folositi-Ma. Permiteti-Mi sa va ajut. Dar aici de asemenea este necesar sa va ofer un pic de comentariu. Sursa, din punctul sau de vesnicie, are marele avantaj ca intotdeauna stie ceea ce este mai bine pentru voi, la fel ca orice parinte iubitor. Dar de cele mai multe ori, ceea ce este mai bun nu este ceea ce astepata egoul. Eu va promit in aceasta zi, ca orice rugaciune rostiti, fiecare dorinta pe care o aveti, este auzita si acordata - dar numai daca aceasta sprijina realizarea Inaltimii voastre de Sine. Un parinte iubitor nu-i va da unui copil o masina ca sa o conduca, oricat de mult se roaga copilul. Parintele mai intai il invata pe copil cum sa conduca si apoi responsabilitatile care decurg din aceasta. Apoi masina soseste. Iar aici intra energia increderii.

Deci, si eu trebuia sa cred, sa am incredere, ca Vointa Tatalui/Mamei o sa ma instiinteze si o sa ma calauzeasca, numai daca eu intreb cu modestie si-mi ascult inima in stare de contemplare linistita. Dragi prieteni, Tot Ceea Ce Este nu va vorbeste prin mintea voastra, ci doar prin inima voastra. i eu va spun, dragi oameni de stiinta, maestrii mintii, ca toate descoperirile voastre mari au venit din minte, dar s-au nascut in inimile voastre. Dupa timpul meu de stat in munti, am plecat la Capernaum unde am primit o slujba de tamplar. Aici am auzit ca prietenul meu din copilarie si-a implinit misiunea lui prin invatatura si prin botezare in Raul Jordan. Ritualul botezului a fost luat din practica celor ce se numeau Essence, si simboloza spalarea trecutului si primirea apei noi a renasterii spirituale. Ioan a fost un orator inflacarat si pasionat care a adunat un grup entuziast. El spunea ca este timpul pentru a se cai de pacate si pentru a se pregati pentru sosirea adevaratului Fiu a lui Dumnezeu. Un cuvant despre notiunea de "pacat". Cuvantul inseamna "a scapa semnul". Nimic altceva. Nu are de a face nicidecum cu iadul sau cu condamnarea. Pur si simplu, sugereaza ca, precum si un arcas, noi totdeauna dorim sa tintim in mijlocul tintei dar scapam semnul. Acest lucru inseamna ca este necesar sa acceptam ca nu am nimerit tinta si sa incercam din nou. i cu gratitudine va spun, nu este nici o limita de cate ori noi vrem sa incercam. i apropo, intrebati un arcas cum sa tintiti in mijlocul tintei, si el va va spune: "inteste putin mai sus". Ioan, intr-adevar a pregatit drumul. In aceea Duminica din luna Ianuarie, impreuna cu fratii mei, James si Jude de partea mea, am stiut ca a sosit timpul. Noi am calatorit spre raul Jordan. In urmatoarea zi ne-am alaturat multimii de oameni de la malul raului si am ascultat, la cererea pasionata a lui Ioan, discursul in care spunea ca bogatasii sa inceapa sa-i hraneasca pe saracii, si toti oamenii sa se trateze unul pe altul ca fratii. Atunci m-a vazut in multime si s-a oprit. Fratii mei si cu mine am iesit din multime si ne-am bagat in apa rece prezentandu-ne pentru a fi botezati. Ioan s-a oprit dintr-o data si a spus: "Jesus, fratele meu, maestrul meu, tu esti cel care trebuie sa ma botezi pe mine". Multimea a inceput sa murmure intr-o confuzie totala pentru ca multi stiau cine sunt, auzind cateva zvonuri despre mine. Eu i-am spus: "Ioan, toti oamenii sunt bineveniti in regatul lui Dumnezeu; nu este unul mai bun decat celalalt; Eu supun vointa mea Vointei Tatalui". Ioan a inteles imediat si i-a botezat pe cei doi frati ai mei, iar apoi pe mine. Este nevoie ca cineva sa se boteze ca sa-L gaseasca pe Dumnezeu? Nu. Acesta a fost doar un simbol potrivit acelui timp, un simbol al curatirii. Inca mai este potrivit? Absolut, daca acest lucru va ajuta sa va conectati cu Natura voastra Divina. Nu trebuie sa credeti in botez, sau in mine. De fapt, sa nu credeti in mine. Credeti in voi insiva. Da, eu sunt copilul Dumnezeului. i asa este fiecare dintre voi. Ultimele cuvinte ale lui Ioan au ramas cu mine: "Astazi eu botez cu apa. Exista unul intre voi care va va boteza foc". Ce a inteles prin aceasta Ioan? El a spus, ca intr-o zi, o alta curatire va avea loc. In Epoca Pestelui, apa era simbolul potrivit. Cand a vorbit despre foc, Ioan a inteles focul spiritului, simbolul Epocii Varsatorului. i aceasta epoca a Varsatorului este acum. Acel foc este in interiorul fiecaruia dintre voi. O sa fie a Doua Venire? Da. Este acum? Da. O sa soseasca o persoana, mai mare ca viata si o sa va arate drumul? Da. Cine o sa fie acea persoana? Fiecare dintre voi. O sa vina o trezire in interiorul inimii fiecaruia - celor care sunt deschisi pentru aceasta stare. In unii dintre voi deja a inceput. Numiti-L Christ, ceea ce inseamna Spiritul Dumnezeului din interiorul vostru. Puteti sa-l numiti Natura lui Buddha. Puteti sa-l numiti Constiinta lui Krishna sau Marele Spirit. Numiti-l Lumina. Numiti-l Iubire. Prorocirile in acest caz inca mai sunt corecte. Dar voi, fratii si surorile mele, voi sunteti cei care ati asteptat acest moment. Eu am stiut atunci ca nu-l voi mai vedea pe Ioan. Dupa botezul meu, eu m-am reintors in munti pentru alte patruzeci de zile sa contemplu cursul actiunii mele urmatoare. A trebuit sa fiu atent, deoarece aveam nevoie de timp pentru a

raspandi mesajul meu, iar oamenii asteptau nerabdatori un conducator care sa-i elibereze. Eu am fost acel barbat, dar nu in felul in care s-au asteptat ei. Eu am vazut deja felul in care decizia mea de a nu ma alatura lui Zealots a creat o diviziune in familia mea particulara si in comunitate in care traiam. Eu a trebuit sa incep usor, pas cu pas, si sa cred ca mesajul insusi o sa fie toata puterea de care am avut nevoie pentru a ajunge la oameni. Ioan a fost plansul schimbarii. Eu, soapta pacii. Eu, am fost incercat de asemenea in timpul celor patruzeci de zile, asa cum sunteti si voi in felul vostru particular. Dar, eu nu am fost tentat de "Satan" in forma unui leu, sau a unui sarpe sau a unor focuri consumatoare. Proba mea a fost egoul meu uman, care mi-a dezvaluit viitorul meu, un viitor devastat de razboi si boala, planeta fiind innegrita de focul nuclear. i eu am auzit cuvintele arzatoare in urechea mea: "Misiunea ta a esuat. Nimeni nu te-a ascultat. Nu i-a pasat nimanui. Totul a fost pentru nimic. Moartea ta a fost in zadar". i apoi mi s-a aratat cum as fi putut sa am un impact direct in lume primind titlul de Mesia. Domnind peste terenuri, folosind puterile mele pentru manifestarea raiului pe Pamant. Tentatia a fost mare, si inima mea m-a durut pentru viziunea din urma a pacii pe Pamant. M-am luptat cu mintea, inima si egoul meu. Care drum sa-l aleg? Cum pot sa stiu care drum este mai bun pentru mine? Ce vointa am ascultat eu, al Mamei/Tatalui, sau a mea? Nu. Eu voi continua sa cred in drumul care imi este aratat in fiecare zi. Voi continua sa am incredere in vocea mica si linistita, a inimii mele. Eu nu voi construi temple. Eu voi planta seminte. Voi acorda oamenilor vointa libera sa experimenteze rezultatele alegerilor lor. i daca alegerea lor a fost pe Pamant ca o zgura de foc mocnit in spatiu, atunci acea alegere o sa fie onorata. "Du-te in spatele meu", i-am spus eu demonului egoului meu. "Eu sunt in cuvantul Tatalui". i prima cerere a actiunii mele a fost de a-i binecuvanta pe cei dintai care vroiau sa ma urmeze, chiar daca ei nu au stiut in acel moment ca noi am fost predestinati sa ne intalnim. In loc sa intru in detalii referitoare la cei doisprezece barbati, cei care deveneau apostolii mei si la felul in care s-au intalnit, mai bine dati-mi voie sa va povestesc in mare de ce i-am acceptat pe ei in compania mea. Fiecare dintre ei oferea un aspect din caracterul naturii umane. Eu am avut nevoie de acesti indivizi, nu numai sa se unifice in unul, dar sa aiba posibilitatea de a ajunde la un echilibru legat de diferentele dintre ei, aceleasi diferente care-i separau pe toti oamenii. Aceasta unificare aducea starea lor din natura umana, puterile si slabiciunile lor. Ei se bateau intre ei. Au invatat insa sa ierte. Ei se jucau impreuna. Plecau in dezgust si se reintorceau in cainta. i ei, in final, au plecat fiecare pe drumul sau ca barbati mai buni. Andrew a fost primul care s-a alaturat. El a fost priceput in organizare si administrare. Eu am avut nevoie de el pentru a construi compania noastra. Simon, pe care eu l-am numit Petru, a fost impulsiv si dramatic, dar si un optimist. Nathaniel a fost un filozof, demn de incredere si a manifestat un mare simt al umorului. James Zebedee a fost de multe ori indignat ca temperament, dar de asemenea cu inima unui diplomat. Matthew a fost un carciumar - colector de taxe - o profesie ce a avut un mare dispret intre oameni, si chiar in compania noastra. El a avut responsabilitatea legata de finante; chiar si apostolii au avut nevoie de mancare si adapost. John Zebedee a fost demn de incredere, curajos si devotat, dar de asemenea el a posedat un ego puternic. Simon Zealotes a fost un Zealot si o inspiratie pentru ceilalti. Phillip a avut o minte curioasa in natura lui. Thomas a fost "Toma necredinciosul" si voi toti stiti acest lucru din viata voastra particulara. James si Judas Alpheus au fost gemeni identici si se pot descrie ca obisnuiti. Eu nu i-as fi descris pe ei in acest fel; pentru mine ei au fost exemple pure de fiinte, " ca si copiii care castiga regatul raiului". Ei mi-au adus mare bucurie si au fost folositori in a determina oamenii "obisnuiti" sa invete. Judas Iscariot a fost de asemenea un Zealot comis judecatoresc si foarte critic fata de el insusi si fata de altii, ceea ce a ascuns o adanca lipsa de incredere in sine. De ce am permis un "canonic imoral" ca si Judas in compania mea? Pentru ca toti au fost bine veniti in compania noastra. Nici unul nu a fost perfect. Toti au avut slabiciuni. Toti au fost perfecti. Creatorul nu se joaca in precizie cu copiii lui. i nici eu. Maria Magdalena de Bethany. Sora lui Lazarus si Martha. Cand am intalnit-o eu, prima data, in casa lui Lazarus, am vazut focul din ochii ei. In timp ce Martha a avut responsabilitatea de gazda, Maria s-a asezat repede langa mine si a ascultat cu atentie vorbele mele. A pus intrebari directe. Ea a fost nascuta sa fie invatatoare. Cat de mult ma bucura ca Maria primeste in final respectul pentru rolul ei nepretuit pe care l-a jucat in misiunea mea. Cat de mult m-a intristat in toti acesti ani ca unii au crezut ca ea a fost o prostituata. Eu nu am "alungat cei sapte demoni" din Maria. Eu am vindecat-o de o boala comuna. In acel timp bolile erau socotite ca fiind demoni. Maria a fost mana mea stanga. Ea a fost un apostol la fel ca ceilalti din compania mea. i nu, noi nu ne-am casatorit, din mai multe motive, pe care eu le-am descris deja, dar ne-am iubit. Ea nu a stat la picioarele mele dar a stat de partea mea. A fost o invatatoare puternica a

mesajelor mele. Ea a fost o protectoare neclintita a misiunii mele. Mariei i s-a rupt inima cand iam aruncat ultima privire de pe cruce. i pentru inima pura a Mariei, eu am aparut doar in fata ei dupa reaparitia (invierea) mea. Maria, draga mea. Multumesc. Nunta de la Cana. Fata unei familii proeminente s-a casatorit, iar membrii familiei mele, eu, si apostolii mei, am fost invitati. In acest timp deja, cuvintele invataturii mele au ajuns afara iar zvonuri despre miracole, pana la acel moment, deoarece nu s-au intamplat inca. Cu regret o spun, mult mai multi au venit la nunta doar ca sa ma vada pe mine si nu sa participe la celebrarea nuntii. A ajuns la un moment cand mama mea pamanteasca a aflat ca vinul aproape s-a terminat. Maria, convinsa de puterea mea, a venit la mine pentru a rezolva problema. Ca toti divinii umani, la fel ca si voi, eu am fost stresat de multele solicitari din acea zi, iar cand am fost pus in situatia de a realiza un "miracol", eu m-am repezit la Maria si i-am spus, "Ce, este afacerea mea?" Imediat am regretat aceasta abordare. Am vazut socul si durerea de pe fata ei, si din adanca simpatie, in liniste am dorit ca problema sa fie rezolvata. i aceasta a fost. Apa a fost schimbata in vin. i eu am fost surprins ca oricare altul pentru ca doar m-am gandit la solutie, si aceasta s-a si implinit. Puterea mea a devenit mult mai imbunatatita decat am realizat eu ca este. Un gand iubitor, plin de compasiune a trebuit doar sa intre in inima mea, si acesta s-a si manifestat daca nu s-a impotrivit cu Vointa Sursei, pe care eu am jurat ca o servesc. A fost necesar sa fiu atent la gandurile mele. Nu am intentionat sa ma folosesc de puterea mea, ceea ce m-ar fi indepartat de la cei pe care am incercat sa-i ating. Dar aceasta s-a intamplat. Aceasta a fost facuta. i cuvintele s-au raspandit. Eu am continuat sa cred ca o mai mare constienta o sa ma calauzeasca in aceasta materie. i au fost ocazii cand am lucrat cu legile naturii, daca demonstratia a servit un scop inalt. Dar cum s-au intamplat "miracolele"? Legile naturale nu au fost violate. Totul deja exista in Mintea Dumnezeului. Sursa nu este surprinsa - niciodata. Nu exista nimic inafara Creatorului. Nimic. Universul nu este cu nimic deosebit de holograma voastra. Fiecare bucatica a hologramei poseda pictura intreaga. Toate informatiile exista. Toate acestea se intampla in producerea "miracolelor", este o "chemare la suprafata" a ceea ce deja exista in Planul Divin. Apa nu devine vin. Vinul este "chemat la suprafata" si inlocuieste apa. In cazul mersului pe apa, metoda cea mai simpla este de a folosi energia duplicata a corpului pentru a fi in doua sau in mai multe locuri in acelasi timp. Din nou, stiinta sau fictiune? Nu, dragi prieteni, voi faceti acest lucru in fiecare noapte cand dormiti. Ca si un gand - o imagine - un cuvant - poate sa vina prinda viata instantaneu in imaginatia voastra, acestea toate fiind deja in regatele inalte unde materia este mai putin densa. Ceea ce voi ganditi se manifesta instantaneu. Acesta este unul dintre scopurile acestei scoli numite Pamant, care este la distanta fata de celelalte parti locuite ale Universului. Voi inca mai trebuie sa invatati cum sa va controlati gandurile. In alta parte, aceste ganduri necontrolate ar produce un mare dezastru. Fiti multumiti ca lumea voastra este atat de densa incat fiecare gand ascuns pe care il ganditi nu se manifesta in viata voastra. Primul meu discurs a fost in templul din Capernaum, locul unde camera s-a umplut pana la refuz, dupa stirea evenimentelor care au avut loc la nunta. In timp ce m-am uitat la fetele lor curioase, in asteptare, am stiut ca ei asteptau de la mine proclamarea mea de conducator al noii politici militare impotriva Romei. "Frati si surori, eu am venit sa proclam regatul Dumnezeului pe Pamant. Acest regat va imbratisa totul, pe Evreii si Arianii, pe bogati si pe saracii, pe oamenii liberi si pe sclavi, pentru ca Tatal nostru nu este cautator de persoane. Cum se poate castiga intrarea in acest regat? Nu prin sabie si nici prin a decreta regi. Regatul raiului este aici, acum, asteptand doar dorinta voastra de a intra. Exprimati-va doar increderea voastra, dragostea fata de voi insiva si fata de fratii vostri, si dragostea pentru Dumnezeu. Aveti increderea copilareasca ca `Tatal vostru va iubeste, si atunci voi sunteti in regatul lui`. Ei s-au uitat la mine, tulburati. Ce am spus eu? Ce au inteles ei? Regatul lui Dumnezeu este aici si acum? Eu nu vad acest lucru. Sa iubesc doar si sunt acolo? Dar eu mi-am iubit copiii si pe nevasta mea si tara mea si inca mai sunt in lanturi. Schimbarea

nu vine de la o mana intinsa, ci vine doar de la pumn, au spus ei. Eu nu m-am asteptat la mai mult. Am oferit o cale de gandire si traire care nu a fost experimentata inainte. Aceasta samanta ia timp pentru crestere, chiar mai mult timp decat am avut eu. Dar unul poate doar sa semene samanta. Unul poate doar sa aiba incredere in acel vultur, sus, deasupra padurii. Ce inseamna exact, increderea? Aceasta nu este doar o idee, este o energie, ca orice altceva, cu influenta magnetica proprie. "Actionati cu incredere si increderea vi se va da voua". Acesta este un adevar. Increderea este aceeasi cu actul de a da in scopul de a primi. Aveti incredere in ceva, nu conteaza cat de necrezut se pare, iar voi o sa atrageti acel ceva aproape de voi. Credeti in increderea voastra si voi o sa primiti incredere. Increderea este un act de a va preda la o stare inalta, si in aceasta predare, voi v-ati abandonat fara efort pe un rau de iubire si intelepciune, v-ati abandonat pe voi insiva visului vostru cel mai maret. Dupa acel discurs public, eu i-am trimis pe apostolii mei in prima lor misiune fara mine. I-am atentionat sa nu propovaduiasca ci doar sa ofere calauzire. Le-am spus ca noi nu suntem impotriva nimanui, incuzand Roma, ci suntem pentru toti, si ca nu am facut parte din nici o miscare politica. Vorbiti din inima voastra, le-am spus eu, si sa vorbiti bine. i le-am cerut sa aiba incredere de asemenea: Cand plecati, luati doar hainele de pe voi. Sa nu luati mancare, apa, bani. Aveti incredere in Calauzirea iubitoare care intelege ca voi traiti in lumea materiala si trebuie sa aveti mancare, haine si adapost. Aveti incredere si vi se da, asa cum li se da pasarilor in aer, si florilor de liliac pe pamant. De ce nu ar avea un Dumnezeu Iubitor grij de Copiii Lui? Avand incredere cat o samanta de mustar, nu inseamna sa aveti putina incredere, inseamna sa aveti incredere absoluta, increderea pe care o are ghinda ca o sa devina un stejar, chiar daca aceasta nu pare posibil. Este increderea care da voie riului sa va duca pentru a nu inota impotriva curentului. Eu va promit, o sa se aiba grija de voi, dar poate ca acea protectie nu se va arata in felul in care egoul uman ar dori. Poate o sa primiti un iaht frumos pentru a infrunta furtuna. Poate o sa primiti o barca solida. i o barca solida pentru o persoana care pare ca se ineaca devine ca vaporul Queen Mary. Amandoua o sa va aduca la destinatie in siguranta. Judecata de valoare nu apartine vaselor, ci voua. Inainte de a-i trimite pe apostoli in prima lor misiune, i-am chemat si le-am dat binecuvantarea mea: "Binecuvantati sunt cei saraci in lucruri materiale pentru ca abundenta Regatului este a lor. Binecuvantati sunt cei carora le este foame si sete pentru virtute, pentru ca ei o sa fie impliniti. Binecuvantati sunt cei blanzi, pentru ca ei o sa mosteneasca pamantul. Binecuvantati sunt cei cu inima pura, pentru ca ei sunt una cu Dumnezeu. Binecuvantati sunt cei care jelesc, pentru ca ei o sa fie alinati. Binecuvantati sunt cei care plang, caci ei o sa se inveseleasca. Binecuvantati sunt induratorii, pentru ca ei o sa primeasca gratie. Binecuvantati sunt cei care sunt impaciuitorii, caci ei o sa fie numiti copiii lui Dumnezeu. Binecuvantati sunt cei care sunt persecutati pentru dreptatea lor, ei au raiul ca regat ". i apoi: "Nu bateti focul cu foc, si nu scoateti ochi pentru ochi. Daca vecinul vostru atinge o parte a obrazului vostru, oferiti si celalalt obraz. Primiti nedreptatea dar nu fiti sursa acesteia. Fiti buni si milosi fata de toti cei care sunt in necaz si nevoi. Sa nu judecati ca nu cumva sa fiti judecati. i totusi eu va atentionez sa va feriti de profetii falsi care au sa vina la voi in haine de miel, dar cu inima de lup ascunsa. Nu prin forma lor ci prin faptele lor ii veti cunoaste. Tatal din ceruri straluceste soarele pe rau si pe bine; si trimite ploaie la cei cu dreptate si la cei nedrepti. Voi sunteti copiii Dumnezeului".

Yeshua - comunicarea nr. 5


De asemenea in acest timp am aflat ca Ioan Botezatorul a fost inchis. M-a durut faptul ca nu a facut parte din misiunea mea salvarea lui, dar onorez rolul pe care el la jucat in Planul Divin. Samaritenii si izvorul. Numele femeii a fost Nalda iar ea era o Samariteana, care, ca femeie era dispretuita foarte mult. Nu intru in toate amanuntele pentru a explica de ce s-a manifestat acest lucru astfel. Metaforic vorbind, este vorba despre aceeasi apa de la acelasi izvor. Prejudecata si rasismul, ca si alte forme de atac, sunt nascute din frica. Oamenilor le este frica de meritul lor interior, lor le este frica de siguranta lor intr-o lume dusmanoasa. Dar nimeni nu poate trai cu aceasta stare de frica mult timp, si astfel gasesc o sursa in afara lor pentru ca aceasta stare sa para ca nu le apartine: De exemplu: "Este greseala altei persoane. Acest lucru este astfel pentru ca ceilalti arata diferit fata de mine, vorbesc si actioneaza diferit. Voi fi din nou in siguranta,

controland lucrurile, atunci cand ei pleaca`. Desigur, si acele fiinte atacate prin aceste declaratii, au aceeasi frica si la randul lor gasesc alte persoane pentru a-si proiecta frica. i asa mai departe... Surori si frati, eu va spun ca nu este posibila iubirea in exterior pana ce nu va treziti in interiorul vostru, pana ce nu invatam sa ne iubim pe noi insine. Reamintiti-va ca sunteti iubiti de Sursa, ca nu ati facut nimic rau, ca nu ati iesit din Gratie niciodata. Nu sunteti singuri. Voi sunteti doar copii care invata sa gaseasca drumul in lume facand greselile inerente cautarii. Intelepciunea este obtinuta doar prin experiente, si experientele sunt obtinute doar cand sunt facute greseli. Desigur, asumati-va responsabilitate pentru greseli si indreptati-le, dar apoi continuati in iubirea pentru voi insiva si pentru cei care merg pe drumul lor spre aceeasi destinatie. Nu conteaza ce culoare are pielea voastra, nu conteaza istoria, nu conteaza care este credinta, eu va spun ca inimile fiecaruia dintre voi cauta acelasi lucru. Asa a fost cu femeia de la izvor, cu care am vorbit mult despre reamintirea spiritului apelor, femeie pe care am rugat-o sa-mi dea un pahar de apa, si care mi l-a dat cu bucurie. Un schimb uman atat de simplu, desi atat de primejdios pentru acel timp. Chiar si apostolii s-au straduit sa ma indeparteze de femeie pentru ca vorbeam cu o femeie care era Samariteana, si pentru am acceptat un pahar de apa de la ea. Dar totul este o oportunitate pentru o lectie de iubire, la fel ca un izvor in mijlocul desertului. Eu am petrecut mult timp in desert si pe dealuri, meditand si comunicand. La un moment dat apostolii m-au intrebat cum ma rog, iar eu le-am oferit urmatoarea rugaciune: "Tatal nostru din ceruri, sfintit este numele tau. Imparatia ta vine; Voia ta va fi facuta pe pamant la fel ca si in ceruri. Da-ne azi painea cea de toate zilele. i iarta datoriile noastre asa cum noi iertam pe datornicii nostri. Sa nu ne duce pe noi in ispita, si ne izbaveste de cel viclea, pentru ca a ta este Imparatia, puterea si gloria pentru totdeauna. Amin". Poate ar trebui sa va ofer o noua rugaciune pentru o noua era, o rugaciune ce va pune, ca o manifestare directa a Dumnezeului, in centrul responsabilitatii spirituale: "Draga Mama/Tata/Dumnezeu, sfintita este Prezenta Ta in interiorul meu. Imparatia ta este nascuta prin mainile mele. Vointa ta este facuta prin inima mea. Tu esti pe Pamant, cu mine, precum sunt eu in ceruri cu tine. Eu sunt in aceasta zi donatorul painii Tale zilnice pentru toti. Eu in aceasta zi iert totul, asa cum eu ma iert pe mine insa-mi. Impreuna Noi ne calauzim unul pe altul de la toate distragerile. Noi ne eliberam unul pe altul de la fiecare conditie intunecoasa. Pentru ca Noi suntem imparatia, Noi suntem puterea, Noi suntem gloria Ta, Mama/Tata/Dumnezeu. Toate acestea noi suntem ". In acelasi an in luna Ianuarie, am auzit ca Ioan Botezatorul a fost executat din ordinul lui Herod Antipa. Am plans pentru un prieten drag care a sacrificat totul pentru ceva mai mare decat el insusi. Intr-o dimineata in timp ce ma relaxam in plimbarea mea de dimineata pentru a-mi clarifica gandurile, o femeie batrana a venit la mine, fiind acoperita din crestetul capului pana la degetele picioarelor cu o zdreanta murdara. O leproasa, care s-a furisat afara din comunitatea ei mica, ascunsa in interiorul unei vai adanci sau intr-o pestera intunecoasa. Ea si-a tinut zdreanta si mi-a mana spunandu-mi ca a auzit de mine si ca a mers cateva zile pentru a ma intalni. Am vazut ca avea dureri, dar nu mi-a spus nimic despre acest lucru. A scos un suvenir de familie, o bratara mica, si m-a intrebat daca pot sa ating acest suvenir, sa-si atinga fiica cu el dupa aceea, pentru a se reantoarce la tineretea si frumusetea ei de odinioara, pentru a se marita si a avea copii. Ea mi-a spus ca nu cere vindecare pentru ea insasi pentru ca a trait deja o viata lunga, si are multe amintiri frumoase la care sa se gandeasca. Ea a avut increderea ca din imparatia cerului nu va fi intoarsa pentru schimbarea sentimentelor. Creatorul meu, mi-a acordat posibilitatea ca eu sa simt demnitatea, gratia, si modestia acelei femei. Ca eu sa pot impartasi puterea si intelegerea ei. Ca eu intr-o zi sa fiu egal cu divinitatea ei. Am intins mana spre mana ei dar ea si-a retras-o. Cu blandete am pus bratara in palma ei si am tinut-o astfel. Ea a inceput sa planga, pentru ca uitase cand a fost ultima oare tinuta de mana fara frica si fara critica. Dragostea Dumnezeului a curs in ea, si a trezit aceea iubire in interiorul ei, iubire care era inchisa intr-o viata de suferinta. i bubele au disparut, si ranile au disparut, carnea distrusa a fost refacuta. Viata, tineretea si vitalitatea au inflorit inca odata in ochii, pe buzele si in inima ei. Eu cu blandete am tras salul de pe fata ei si am privit expresia Mamei si Tatalui in plina glorie. "Intoarce-te acasa, sora mea frumoasa, si afla ca si fiica ta a fost onorata de iubirea

Dumnezeului, si a fost vindecata". Ea s-a pus in genunchi in gratitudine si lacrimi. Eu am ingenunchiat si am tinut-o in brate. i amandoi am plans pentru frumusetea si darul vietii eterne. Un cuvant legat de vindecare fizica. Imprejurul corpului vostru fizic, exista un corp de energie care dubleaza acest corp, lucru despre care am vorbit deja. Acesta este un corp de energie care sustine in parametrii perfecti corpul fizic in interiorul lui, din punct de vedere energetic. In interiorul acestui corp de energie exista planul perfect de sanatate. Acest plan perfect exista in interiorul fiecarei suvite ADN din corpul vostru fizic. Toate bolile incep cu o stare emotionala care este transferata in timp le nivel de corp fizic. Simtamantul de bucurie si iubire produce sanatate. Simtamantul de stres, frica, suparare si ura produce boala. Desigur, drumul karmic al fiecarei persoane este diferit, iar boala devine astfel un mare invatator al acestor lectieii ale vietii. Fiecare caz este unic. Dar cum de exista boala la copii si bebelusi? Asemenea situatii sunt intr-adevar greu de inteles, in special pentru parinti. Dar eu va asigur ca, de cele mai multe ori acei copii dragalasi sunt printre noi ca sa ne invete o dragoste, o intelegere, si un sacrificiu mai profund. In starea lor plapanda, ei sunt vindecatori tot atat de puternici ca si mine. Puternici ca si voi. Onorati-i. Iubiti-i. Iubiti-va si iubitii si pe altii iar atunci boala o sa devina o amintire trecuta pe aceasta planeta. Dar va rog, dragii mei, sa nu va simtiti vinovati pentru ca sunteti bolnavi, si nici sa va fie rusine crezand ca voi nu sunteti persoane destul de iubitoare pentru a fi sanatosi. Iubirea Sursei este mai subtila. Poate ca suferinta voastra va aduce vindecarea pe care voi nici nu v-o puteti imagina, si de asemenea aduce vindecarea pentru toti cei aflati jurul vostru. Fiti blanzi cu voi insiva. Voi sunteti, fiecare dintre voi, fiinte divine, experimentand o lume mai putin divina, plina cu o multime de provocari fizice si emotionale. Voi sunteti, fiecare dintre voi, foarte mult onorati straduintele voastre, pentru ca in vindecarea voastra, fratii si surorile voastre sunt vindecate, si asa este si lumea si universul din jurul acesteia. Nu stiti cat de puternici sunteti. Eu sunt onorat ca ma aflu printre voi. Dorinta mea de a-mi vedea toti fratii si surorile mele vindecate a ridicat o problema dificila. Am stiut ca nu aceasta a fost misiunea mea, sa vindec fiecare om care a venit la mine. Nu a fost planul meu de a lua puterea fiecarui individ. Misiunea mea a fost sa reamintesc fiecaruia cat de puternici sunt, acest fapt aducand recunoasterea propriului spirit. Eu nu am putut sa ma abat de la scopul meu. In acest timp vorbele despre "miracolele" s-au imprastiat repede mele, la fel si invataturile mele. Multimea care m-a urmat a devenit tot mai mare Astfel am inceput sa atrag atentia celor care erau la putere in interiorul bisericilor, in interiorul Romei, si celor care guvernau din puncte de vedere religios, acele timpuri. Nu am sa intru acum in explicatii despre cine si ce a inceput, sau cine a vrut ca eu sa fiu plecat, sau cine a lucrat si in numele cui. A fost destula varsare de sange legata la aceste intrebari. Soarta mea nu a fost niciodata in mainile oamenilor sau guvernelor. Eu mi-am ales propria mea soarta, asa cum si voi va alegeti actiunile si deciziile pe care le luati zilnic. Ati crezut voi ca eu intr-adevar nu am stiut ce o sa mi se intample daca-mi urmez drumul? Nu a contat cine a fost in putere. Eu am tulburat serviciul statal. Mai devreme sau mai tarziu eu as fi devenit dusmanul statului. Acest lucru a fost inevitabil. Intr-adevar singura intrebare era, cand? In inlantuirea evenimentelor care soseau ferme in miscare, a fost timpul sa fac o adaugare. Din compania femeilor, eu am ales douasprezece femei care nu aveau doar grij de bolnavi si de scopurile zilnice ale misiunii, ci aveau si rolul de a-i invata pe cei prezenti in jurul lor, in numele meu. Eu acum va spun numele acelor femei nerecunoscute, care si-au asumat poverile si au impartasit bucuriile misiunii noastre in egala masura cu barbatii: Nasanta, fata unui doctor Syrian; Milcha, verisoara lui Thomas; Rachel, cumnata lui Jude; Susanna, fiica unui rabin al Synagogi din Nazareth; Joanna, nevasta lui Chuza, care a lucrat pentru Herod Antipas; Elizabeth, fiica unui industrias bogat; Martha, sora mai mare a lui Andrew si Petru, fiica mai mare a lui Matthew, Celta, fiica un gardian Roman, si Agaman, o vaduva. Maria Magdalena, si Rebecca, fiica lui Iosif si Arimathea au completat grupul. Permiteti-mi sa va reamintesc ca in acel timp, femeilor nu le era permis sa mearga nici macar pe dusumeaua sinagogii impreuna cu barbatii. Nici una dintre ele nu au stat impreuna cu apostolii, care erau pana la urma urmei tot barbati in acel timp. Daca li s-ar fi permis sa stea cu mine, ar fi trebuit sa fie pregatite sa auda orice fel de injurii adresate lor. Fiecare dintre ele. Apoi, eu am trimis apostolii in grup de cate doi sa-i invete pe oameni, si astfel femeile au avut destul timp sa vorbeasca intre ele si sa decida daca vor contiuna cu mesajele mele. Fiecare dintre ele s-a reintors. Inca un lucru: Aceste femei au fost cu mine pana la ultimele zile si ore, cand toti ceilalti au plecat.

Daca voi credeti ca eu am fost scutit de critici din partea multimii care venea sa ma vada, atunci voi ati uitat firea umana. Au fost cautatorii adevarati si au fost si curiosi, si apoi au fost cei care atatau multimea. In timp ce vorbeam, ei ma intrerupeau intrebandu-ma cu voce tare daca pot sa fac miracole; si de ce familia mea din Nazareth a suferit din punct de vedere financiar. i de ce nu am facut in asa fel incat Romanii sa dispara? i cum de eu nu am o infatisare deosebita fata de alti zeci care au strabatut provinciile si care si-au proclamat credinta ca au auzit Cuvantul Dumnezeului. Sincer, cine sunt eu sa vorbesc pentru Dumnezeu? i; "Nu vine nimic bun din Nazareth". Iata cateva exemple. Nu exista un raspuns pe care as fi putut sa-l dau. Exista cei care sunt pregatiti si sunt cei care sunt adanc inca in interiorul experientei iluziei. Nimeni nu este mai bun decat celalalt. Toti sunt pe drumul lor particular. Eventual toti au sa ajunga la aceeasi destinatie. Critica preotilor insa, atunci cand am vorbit in templu, a fost de o natura diferita. Intentia lor a fost de a ma prinde in capcana cu argumentele lor, facandu-ma astfel sa le dau dovada blasfemiei mele lagata de Dumnezeu. Vedeti voi, religia acelui timp era o adeziune stricta la coduri de conduita foarte rigida, coduri care dictau cum si cand se putea manca, cum si cand puteau sa-si faca curatenia, cum si cand puteau sa se conduca in credinta. Toate acestea nu au de a face cu increderea ci au de a face cu puterea. Prieteni. Mamei/Tatalui - Dumnezeu, nu-i pasa cum va conduceti viata voastra spirituala. Daca anumite reguli va fac sa gasiti iubire, atunci urmati acele reguli. Dar daca libertatea de reguli va ajuta sa-l gasiti pe Dumnezeu, atunci aruncati orice fel de regula in vant. Aduc eu argumente pentru nelegiuire? Da, daca puteti trai unul cu altul, respectand viata fiecaruia, daca va puteti iubi unul pe altul asa cum va iubiti pe voi insiva. Daca aceasta este cauza pentru a trai fericiti, atunci nu este nevoie de legi. Dar asa cum putem vedea cu totii acest lucru, acesta nu este inca adevarul. i de aceea voi inca mai aveti nevoie de legi care sa guverneze firea voastra slaba. Acest lucru este asa cum trebuie sa fie. Dar legile si regulile conduitei va duc mai aproape de Sursa? Nu. Dumnezeu este in interiorul vostru. Cat puteti sa-I fiti de aproape? Ritualurile si ceremoniile va amintesc ca exista o cale. Dar preotii nu sunt Calea. Voi sunteti singurii preoti, singura biserica, singura biblie de care aveti nevoie vreodata. Eu nu am aderat la codurile stricte ale timpului - pentru ca acestea m-au distantat de la mesajele mele si de adeptii mei. Mesajul a fost totul. Desi nu a fost in credinta mea particulara, eu am mancat carne impreuna cu altii daca acest lucru a ajutat la impartasirea mesajului meu. Daca vreti sa conduceti oamenii, atunci voi trebuie sa ii urmati in primul rand acolo unde locuiesc ei. Este necesar sa vedeti lumea prin ochii lor. Este necesar sa mergeti in pantofii lor. i in primul si in primul rand trebuie sa-i invatati prin exemplul vostru. i astfel, da, referitor la regulile timpului, eu am fost acuzat de acte de blasfemiei. Asa sa fie. Pana la urma acest fapt nu a contat; ei ar fi gasit, sau ar fi inventat oricum ceva care sa ma incrimineze pentru a ma distruge. Totusi, eu va voi prezenta una dintre acuzatiile indreptate impotriva mea. Unul dintre Farisei m-a acuzat ca lucrez cu Satana. Demon. Iad. Pucioasa. Permiteti-mi sa va explic intelesul antic in Hibru al Satanului, care era pronuntat "Say-Taan". Acest cuvant nu a insemnat demon, ci iluzia materiei, iluzia lumii materiale si seductia acesteia prin indepartarea de la lumea spirituala. Dragii mei. Daca nu ati auzit nimic altceva in aceasta seara, auziti macar acest lucru: Nu exista demon, sau drac, doar daca-l creeam noi insine. Nu este iad, doar iadul pe care il creati voi. Nu a existat niciodata. Nu exista purgatoriu unde suflete meritoase sunt separate de cele nemerituoase. Daca Tot Ceea Ce Este, este iubire, atunci doar aceasta este Ceea Ce poate fi. Mama/Tatal meu nu pedepseste. Eu repet. Dumnezeu nu pedepseste. Niciodata. Niciodata. Pedeapsa, iad, razbunare, acestea sunt creatii umane pentru a va tine subjugati. "Ochi pentru ochi" O notiune umana de justitie. Eu va ofer o simpla analogie: Voi stiti despre oamenii din istorie - si chiar din ziarele si stirile voastre zilnice - care demonstreaza acte de iertare si intelegere extraordinare. Parintii care au iertat barbatul care le-a violat si le-a ucis fiica lor draga. Soldati care au salvat viata celor care i-au torturat. Copii adulti care i-au iertat pe parintii

lor pentru abuzul fizic si emotional. Daca acesti copii ai unui Dumnezeu razbunator pot sa fie atat de iubitori si intelegatori, atunci ei trebuie ca sunt mult mai puternici decat Dumnezeu. Dar este acest lucru acceptabil? Sau acesti oamnei mai degrba exprima firea adevarata a Sursei, pur si simplu? Eu va spun din nou: Voi traiti intr-un Univers iubitor. Voi sunteti copiii Dumnezeului iubitor. Dumnezeu nu este niciodata razbunator indiferent ce lucruri dureroase faceti - chiar impotriva voastra. Acest lucru inseamna lucru ca Hitler si Stalin sunt in ceruri? Da, asa este. Dar acest lucru nu inseamna ca Hitler sau Stalin nu pot intelege intreaga suferinta pe care au provocat-o. Dar ei nu experimenteaza focul iadului, experimenteaza doar plansetele celor devastati. Ei simt chinul sufletelor celor devastati. Ei simt ramificatia actiunilor lor. Ei ajung astfel sa cunoasca celelalte alegeri pe care ar fi putut sa le faca. Aceste revelatii vin prin iubirea calauzitoare de pe partea cealalta a voalului, nu prin actiune fortata. Surori si frati. Eu va spun ca in lunga voastra calatorie pe aceasta planeta, toti ati fost ucigasi si toti ati fost ucisi. Voi toti ati fost sfinti si toti ati fost pacatosi. Voi toti ati fost maestri si voi toti ati fost sclavi. Acest lucru este asa cum trebuie sa fie. Cum poate o entitate sa invete lectia cresterii spirituale? Doar prin experiente directe. Nu exista vindecatoare pentru o prostituata decat cea care este prostituata. Nu este un invatator mai bun pentru cel abuzat si pierdut decat cel care a fost deja abuzat si pierdut. Intr-o zi, dragii mei, prietenii mei dragi, voi o sa vedeti, din nou, cat de mare este Universul si cat de iubitor este Planul. Cat de perfect functioneaza acest Plan. Cat de frumos este destinul acestuia. Acest fapt inseamna ca nu exista un lucru rau? Nu, exista rau. Este suma totala a durerii adanci, ratacirea cea mai dureroasa, abandonarea cea mai trista. Aceasta este consecinta unei rani ce a fost lasata nevindecata. Este plansul pentru ajutorul nebagat in seama. Prietenii mei, eu pot sa stau aici si sa va descriu profunzimi brutale care au fost puse pe seama unor surori si fratii care in aparenta au sfidat intelegerea umana. Unii ar spune ca este vorbe de o persoana, sau de o tara, sau de karma acelei rase care trece printr-un cosmar pentru a se regasi in interiorul. Dar karma exista pentru ca, intr-un anumit moment, frica a fost aleasa in locul iubirii. Poate ca este karma unei persoane sa experimenteze saracie. La fel poate fi karma altei persoane sa ii hraneasca pe cei in saracie. Exista acel rau, sau acea care poate fi impusa de aceasta lume si care intristeaza Inima Sursei? Numai daca aceasta durere sau rau intristeaza inima voastra. In acel timp Simon Petru m-a intrebat: "De cate ori trebuie sa iert un om care continua sa greseasca impotriva mea?" i raspunsul meu a fost: "Nu de sapte ori, si nici de saptesprezece ori, dar de saptezeci de ori sapte". De ce trebuie sa iertati pe cineva care v-a ofensat sau va brutalizat? Pentru ca acest fapt va asigura vindecarea voastra emotionala. Persoana care va facut ceva rau a adus in joc legea cauzei si a efectului, sau karma, si va invata eventual si lectia lui despre pacate. Asa este Legea naturii. Legile oamenilor sunt rare. Iertarea este grea, si toti ar trebui sa aiba timpul de care au nevoie ca sa lucreze prin propria lor experienta. A fi necajit nu poate grabi procesul. Onorati procesul. i cand sunteti pregatiti, incercati sa-l iertati pe infractor. Voi nici nu trebuie sa intalniti persoana. Asa cum voi cu totii sunteti impreunati energetic in interiorul "hologramei" universale, nu este necesar decat sa trimiteti un gand din inima voastra catre cel care v-a ranit, iar acest lucru este "inregistrat" instantaneu, daca doriti, in Mintea lui Dumnezeu, si veriga energiei negative dintre voi si persoana care a pacatuit va fi stearsa - instantaneu si pentru totdeauna. Dar daca ramane in voi ura, supararea si razbunarea, veriga energiei ramane legata de voi, iar forta de viata din voi se usuca. Dar inainte ca sa puteti ierta pe cineva, iertati-va pe voi insiva. Ce inseamna iertare? Pur si simplu dati mai departe. Ce sa dati? Singurul lucru pe care-l posedati cu adevarat, caci restul este iluzie. Dati iubire mai departe. Iertati-va pentru ca nu ati fost atat de puternici cum ati fi vrut, sau atat de spirituali, iubitori si sinceri. Eliberati totul, dragilor. Vinovatia si rusinea servesc egoul uman. Iubirea leaga universul impreuna. Iubirea poate sa calauzeasca pasii vostri gresiti. Iertarea este un act dezinteresat. Eu va recomand mult sa iertati si sa iubiti. Era o adunare tinuta intre Herod Antipas si membrii lui Sanhedrin. Ei au proprus Sarestarea mea pentru scopuri evidente, dar Herod, care nu si-a asumat niciodata un risc, a refuzat. Membrii propriului sau guvern i-au transmis mesajul meu si l-au asigurat ca de fiecare data cand mi se spune Mesia si sunt indemnat sa vorbesc impotriva regulilor, eu reafirmat nu este misiunea mea. Herod m-a considerat mai mult ca un religios fanatic. Dar vorbe despre mine au ajuns si la Roma. i astfel Herod a fost pus sa-si reconsidere decizia. El a facut acest lucru. A fost emis un mandat de arestare impotriva mea.

Yeshua - comunicarea nr. 6 - Profetie

Intotdeauna a existat o sansa ca evenimentele sa fie jucate diferit fata de cum au fost jucate. Nici eu, si nici cei mari dincolo de mine, nu pot sa prezica absolut tot ce se va intampla in viitor. Da, in Mintea lui Dumnezeu toate lucrurile sunt cunoscute, toate rezultatele sunt deja intelese. Dar exista un numar infinit de variante si "culori" pentru un eveniment. Fiecare fiinta care traieste in Universul Universelor are o contributie in evolutia a Tot Ceea Ce Exista. Fiecare posibilitate de alegere ii afecteaza pe ceilalti in feluri neimaginabile voua. Deci astfel, o profetie este adevarata doar in momentul in care este rostita. Cu toate acestea, exista tipare de comportament care sunt deja stiute, depilda jucindu-va cu chibriturile la un moment dat aveti sansa sa va ardeti. Deci intelegerea generala a viitorului este fara indoiala posibila si de multe ori este corecta... Deci, intr-un moment anume, eu am stiut unde au sa ma duca actiunile mele. Iar mesajele au putut avea impactul dorit doar prin eliberarea vietii mele fizice. Asa sa fie. Eu am stiut asa cum si voi ar trebui sa stiti: ca nu exista moarte, ci doar tranzitie. i asa a fost ca, cu toate insistentele celor apropiati mie, am continuat predarea lectiilor mele, si n-am tinut cont de cele aflate in adincul inimilor acelora care erau impotriva mea. Astfel eu am inceput ultima mea calatorie spre Jerusalem. Judecata Era o femeie casatorita cu un barbat din Nazareth. Eu il stiam. El, barbatul femeii, nu a ajuns, sa spunem asa, la un potential inalt. El a fost membru al Sanhendrin-lui. In acel timp ei au adus aceasta femeie la locul unde trebuia pedepsita prin aruncarea cu pietre in ea, datorita adulterului comis. Multimea obisnuita care se bucura de asemenea spectacole s-a adunat. Ce scena trista, rezultatul patetic al judecatii peste multe judecati, critica peste critica, frica peste frica. Dupa cum am spus, eu am cunoscut acel barbat. El nu era in nici o pozitie de a judeca pe nimeni, si mai putin femeia care s-a straduit sa traiasca alaturi de el prin efortul fericirii proprii. Eu am intervenit in numele ei, intreband: "Cine este printre voi fara pacat? Sa loveasca prima data cu piatra". Dar in acelasi timp am transmis barbatului informatia ca eu stiu foarte bine stilul lui de viata. Toti barbatii au plecat, pietrele cazand in graba plecarii lor. Am ridicat-o in picioare pe cea lovita, ranita emotional, spunandu-i; "Eu te cunosc si pe tine foarte bine. Eu stiu viata ta si stiu alegerile pe care le-ai facut. Nu sunt in masura insa sa-ti judec alegerile. Doar tu te poti judeca pe tine insati. Nici chiar Tatal in ceruri nu te judeca. El iti ofera posibilitatea de a face alte alegeri. Du-te sora mea. Traieste viata ta din plin. Nu judeca si nu vei fi judecat. Acest citat, inseamna, ca o sa vina timpul cind o sa avem acel minunat dar, de a revedea toata viata. Iar noi, fiecare dintre noi, o sa fim martorii judecatilor facute impotriva altora, si o sa vedem aspfel adevarul neascuns al alegerilor noastre proprii. Eu va promit, frati si surori acest lucru: Aceeasi energie atrage aceeasi energie. Ceea ce nu ne place si ceea ce criticam si judecam cu asprime la ceilalti este absolut exact ceea ce nu ne place la noi, si ceea ce este necesar sa descoperim in noi insine. Judecata este un act al egoului. Noi suntem ca si magnetii, ii atragem pe altii in viata noastra ca sa ne oglindim unul in celalalt. Toate relatiile noastre exprima acele minunate potentiale pe care trebuie sa le implinim; aceste relatii sunt provocari pentru slabiciunile umane. Acest fapt inseamna ca noi nu putem critica pe nimeni? Putem face ce vrem, dar sa stiti ca energia de critica se va intoarce, si de multe ori aducand stari dureroase. Exista insa diferenta intre a judeca si a discerne. Voi puteti discerne ceea ce nu vi se potriveste, fara a judeca ca fiind bine sau rau, si astfel decideti pur si simplu sa plecati din acea situatie. Deoarece, fratii si surorile mele, eu pot sa va spun ca voi pur si simplu, nu aveti destule informatii pentru a judeca alegerile celorlalti ca fiind bune sau rele. Eu as putea sa stau aici si sa va exemplific toata ziua evenimente care au fost la inceput judecate ca fiind "rele", dar apoi s-a constatat ca acele evenimente au adus un mai mare bine. Va rog, nu va judecati unul pe altul, dragii mei, caci nimic bun nu o sa iasa din acele judecati. Permiteti sa va reamintesc pilda pe care am rostit-o, ce sta in regatul judecatii de asemenea, si care se refera la sansa unui om bogat de a intra in rai si o camila de a trece prin urechile acului. Cind vorbesc despre regatul lui Dumnezeu ca fiind in interiorul vostru, eu inteleg acest fapt exact asa cu il rostesc. Asa este cind vorbesc despre rai. El este in interiorul vostru. Exista acest rai interior ca un loc fizic? In felul in care voi puteti intelege, da. Dar voi inca trebuie sa treceti prin inima pentru a intelege. Raiul, ca loc, exista pe un plan vibrational inalt, si pe plan interdimensional. Exista, exact asa, asa cum eu vorbesc acum, in jurul nostru si in interiorul nostru. Insa vibratia energiei corpului este necesar sa fie la nivelul acelei dimensiuni pentru a

percepe acest adevar. De aceea nu sunt ziduri si garduri in rai. Dupa ce parasiti corpul fizic, voi mergeti, acolo unde propria vibratie va dirijeaza. Deci lumea in care va simtiti atit de confortabil acum, poate nu va fi ca lumea in care o sa calatoriti. Permiteti-mi sa fiu clar in ceea ce priveste acest lucru: Dupa ce muriti, voi nu deveniti dintr-o data iluminati; voi va incepeti iluminarea din locul in care ati ramas cind ati venit pe pamint. Daca mai aveti de muncit, voi o sa va continuati munca. Voi o sa va mentineti personalitatea, viata emotionala si mentala cu care ati plecat. O sa fie mult mai placuta? Da, pina la urma urmei, este totusi raiul. Tot ce doriti o sa se manifeste acolo, se manifesta - pe masura ritmului vostru vibrational. Cum isi ridica cineva ritmul sau vibrational? Prin iubirea de sine si prin iubirea pentru ceilalti. Prin a nu judeca. Prin a fi intelegator. Voi deja stiti ca atunci cind experimentati sentimentul iubirii si al bucuriei voi va simtiti mai usori. Acest lucru se intampla asa pentru ca voi sunteti fara doar si poate mai usori. Ce au toate acestea de a face cu o persoana bogata si cu intrarea ei in rai? Nu conteaza in realitate daca sunteti bogati sau saraci. Conteaza ceea ce faceti cu viata voastra - cu banii vostri, cu talentele voastre, posesiunile voastre, darurile voastre, gindurile voastre, timpul vostru. Toate acestea determina vibratia voastra. Sursa nu are nimic impotriva bogatiei. Universul este infinit. Nu cunoaste limita. Viata voastra abundenta nu frustreaza pe nimeni de abundenta. Avind o viata frumoasa - si impartasind-o cu altii - este un act de iubire de sine si iubirea de sine inseamna iubire de Dumnezeu. Cheia este in impartasire. Prietenii mei calatori, a da si a primi sunt aceleasi energii. Ca sa primiti in viata, trebuie sa dati. Sa dati inseamna sa primiti inapoi cu blindete. De fapt, ceea ce dati fara egoism primiti inapoi multiplicat, pentru ca Universul evolueaza in spirala. Energia de frica si suparare exteriorizata, vine inapoi la voi in cantitati egale. Dar, energia de a da intelegerea si iubirea vin inapoi la voi multiplicate. Eu l-am cunoscut pe Lazar din tinerete. Lazar a murit in Bethany pe vremea cind eu am fost sa predau in Philadelphia. Surorile lui, Martha si Maria mi-au trimis vorba ca Lazar moare. Ele au crezut ca eu il voi salva. Nu eu am facut acest lucru. Lazar a cunoscut invataturile mele. Desi nu si-a adus aminte in acel timp, Lazar a fost de acord inainte de incarnare sa ma asiste in problemele de importanta majora. Nimeni nu are putere peste liberul arbitru a fiecaruia. Nici chiar eu. Fiecare om pe care l-am vindecat a fost de acord cu acest lucru, facind astfel parte din misiunea mea. Eu nu am putut sa realizez miracole fara pre-acordul acelora care erau implicati. Scopul meu a fost sa nu il salvez pe Lazar de boala, asa cum am facut cu altii, dar sa aduc un mesaj mai profund a ceea ce este mortii, ceea ce aduce si cauzeaza - atit de multa frica si durere in lume. i astfel Lazar s-a supus. Eu am plecat spre Bethany. Cind am ajuns Lazar fusese inmormintat de trei zile. Eu m-am intilnit cu Maria si Martha, care plangeau. Am incercat sa le consolez, dupa care m-au condus pina la mormint. Am cerut ca piatra de la deschizatura mormintului sa fie mutata. Bineinteles ca cei care erau adunati acolo au fost socati si tulburati de cererea mea. Le-am cerut sa aiba incredere in lucrarea celui care este Unu, facuta prin mine. Dificil, mormintul a fost deschis, iar mirosul de putrefactie al mortului a umplut aerul. Am mers in interiorul meu intr-o rugaciune profunda, multumind Mamei/Tatalui inainte pentru reanvierea care va avea loc. Apoi, insufletit de puterea divina, am spus Cuvintul si Cuvintul s-a manifestat: "Lazar, iesi afara". Rugaciunea este intentie divina pusa in miscare de vibratie, care poate sa fie pusa in miscare prin gind sau prin cuvintul rostit. Amindoua sunt puternice in felul lor particular. Eu acum va ofer un "secret" pentru a va ruga: Nu cereti nimic. Multumiti ca ati primit deja raspuns la rugaciunea voastra. Puterea de manifestare a rugaciunii se intimpla in Instantul Sfint, prin afirmatie, in Acum. Daca va rugati pentru ceva in viitor, aceasta se va intimpla in viitor. Cerind ceva acum, acesta opereaza inca dintr-un loc fara putere, dintr-un loc de lipsa de recunoastere. Cerind ceva inseamna ca voi nu aveti acel lucru. i eu va spun frati si surori, voi sunteti Dumnezeu, de asemenea. Voi aveti tot ceea ce aveti nevoie pentru a manifesta rugaciunile voastre in viata voastra. i fertilizatorul, daca vreti, al rugaciunii sta in incredere, increderea absoluta ca deja ati primit raspuns la rugaciunea voastra. Aduceti-va aminte, In Univers unde trecutul si viitorul exista simultan, exista deja un viitor de "voi" care a manifestat deja toate dorintele voastre. Tot ce trebuie sa faceti este sa chemati in fata necesitatea care deja exista in realitatea voastra prezenta. Rugati-va, nu mintii, si niciodata ego-ului, dar rugati-va intotdeauna din inima. Simtiti rugaciunea voastra. Simtiti mirosul, gustati, atingeti propria rugaciune, auziti-o - faceti totul real. i in final, odata ce ati multumit pentru manifestarea rugaciunilor voastre, si ati facut-o reala, eliberati-o fara nici un atasament,

inapoi in Univers ca sa minuiasca detaliile. Dati rugaciunile voastre vulturului care zboara in inalt, deasupra padurii, si care vede mai mult decit puteti vedea voi. Intotdeauna rugati-va dintr-un loc de gratitudine si modestie, cu toate ca puterea se afla in interiorul vostru, de asemenea se afla si inafara voastra, iar actiunile si rugaciunile voastre o sa-i afecteze si pe altii. Multumiti ca s-a raspuns rugaciunilor voastre spre binele divin cel mai inalt, si nu multumiti doar pentru voi insiva. Astfel atrageti un rezervor mai adinc al puterii. i cu puterea rugaciunii mele pentru Lazar, spiritele ascunse ale Universului au lucrat impreuna, dincolo de timp si spatiu, si au reconstituit corpul. Iar sufletul lui Lazar, care a asteptat pe partea cealalta a voalului, a intrat inapoi in forma sa fizica. i barbatul Lazar, a iesit din caverna spre uluirea tacuta a tuturor, si spre bucuria inimii celor care au fost acolo. Eu le-am spus: "Fiti recunoscatori pentru puterea si iubirea lui Dumnezeu care da darul vietii. Eu va spun ca viata este eterna. Moartea nu este un sfirsit, ci un inceput. Credeti ce va spun eu, moartea are puterea pe care i-ati dat-o, peste voi. Moartea nu este o creatie a Tatalui, ci doar a omenirii. Voi ar trebui sa traiti si sa va bucurati de fructele vietii". i eu va spun din nou. Moartea este creatia egoului iar egoul este creatia fricii. Eliberati-va de frica si imbratisati viata iar atunci moartea nu mai are autoritate. i ce a devenit Lazar? El a fost de acord sa aiba un rol in misiunea mea, si a fost in centrul multor conflictae nedorite mai tirziu. Dupa moartea mea, i s-a emis mandat de arestare deoarece el a devenit un exemplu viu al invataturii mele. El nu a mai fost lasat sa mearga liber. Astfel Lazar a plecat cu familia sa intr-un loc unde se simtea in siguranta si a murit ca un batrin. Cind fortele de la putere au auzit ca eu mi-am planificat sa merg in Jerusalem, in ciuda mandatului de arestare emis pentru mine, au decis sa ma astepte. Cu toata frica si ingrijorarea apostolilor mei si a companiei lor, eu am intrat pe portile orasului. O multime imensa m-a urmat - care inca mai asteptau sa ma proclam pe mine insa-mi ca fiind Mesia. Eu am intrat in curtea templului si am inceput sa vorbesc despre iubirea lui Dumnezeu. In curind am fost intrebat: "Este legal ca noi sa platim tribut Cezarului, celui care ne tine in sclavie?" La care eu am raspuns: "Dati Cezarului ceea ce este al Cezarului; dati lui Dumnezeu ceea ce este al lui Dumnezeu". Ce am inteles prin acest mesaj? Voi toti traiti intr-o lume materiala. Aceasta lume este o mare scoala pe care voi ati creat-o pentru voi insiva. Aceasta va serveste. Onorati scoala. Onorati si iubiti planeta si lucrurile pe care voi le creati cu miinile voastre si cu mintea voastra. Onorati-va corpul, care este un vehicul maret pentru spiritul vostru. Celebrati faptul ca sunteti umani, celebrati eforturile, sexualitatea, ideile mari si pasii vostri gresiti. Dar apoi, in a saptea zi, asa cum spuneam, permiteti acelor lucruri sa plece. Uitati-va in interiorul vostru. Ingrijiti si celebrati spiritul vostru. Intariti conectarea voastra cu Divinul. Onorati de asemenea ceea ce sunteti pe dinafara pe aceasta planeta materiala. Multumiti ca voi de sunteti de asemenea Dumnezeu. Eu am continuat sa vorbesc, dar in curind am fost coplesit de scena din fata mea. Curtea a devenit mai mult ca un loc de piata violenta si zgomotoasa, un loc in care banul Evreiesc era schimbat pentru banul de la templu, bani cu care calatorii puteau sa cumpere miel pe care il sacrificau. Erau si vinzatorii de pasari si negustorii care-si ofereau marfa in toate formele comertului uman, si acest lucru se petrecea nu departe de templul sacru care a fost construit pentru onorarea Tatalui/Mamei/Dumnezeu. Am incercat sa vorbesc, dar era deja prea mult, fiind sub presiunea umana a lunilor dificile care deja se adunasera pina in acea zi. Eu m-am dus repede la vinzatorul de bani si i-am rasturnat masa, care i-a incurajat pe cei care ma urmau sa faca acelasi lucru, astfel in curind s-a iscat o scena de mare dezordine. Eu regret acest incident. A fost folosit acest gest pentru a justifica orice alt act de violenta. Nu a fost un raspuns potrivit in acea situatie. A fost un raspuns uman, si la fel ca si voi, eu am fost de asemenea uman. Acest lucru a servit pe viitor la convingerea celor puternici ca eu eram un revolutionar si ca este necesar sa fie oprit acest lucru. Am venit aici in aceasta seara sa afirm un alt Adevar Universal: Violenta creeaza doar violenta. Aceasta inseamna ca voi nu puteti sa va aparati pe voi insiva, sau pe cei iubiti, sau terenul pe care il numiti casa voastra? Eu nu voi spune ca nu sunt timpuri cind trebuie luate decizii dificile. i ca totdeauna, nu exista nici o judecata. Iar citeodata violenta trebuie experimentata pe voi insiva, sau pe o natiune, in fata altor posibilitati. Dar eu nu va voi spune ca violenta este intotdeauna raspunsul potrivit intr-o situatie. Aceasta poate serveste pe termen scurt pentru ca situatia se ia sfarsit, dar aceasta energie care a fost eliberata trebuie adusa inapoi in echilibru, iar acel echilibru poate veni in generatia urmatoare sau mai tirziu, dar cu siguranta vine. i eu

de asemenea va spun ca privind inapoi in istoria noastra pe aceasta planeta, obiectiv vorbind, noi o sa aflam curind ca violenta a fost intotdeauna prima alegere si niciodata ultima. Violenta in lumea voastra a fost si inca mai este, o mare afacere. A fost facuta acceptabila. A fost justificata. A fost glorificata. A fost pusa chiar si in locul distractiei. Eu nu pedepsesc, doar declar evidenta acestor lucruri. Aceasta este alegerea voastra. i acest lucru este onorat. Eu de asemenea va spun despre un alt Adevar Universal, si anume ca violenta pe care o vedeti in lumea din dinafara nu va inceta pina ce nu inceteaza violenta din inimile entitatilor umane. Batalia, ura si injustitia pe care o vedeti pe planeta voastra este pur si simplu manifestarea exterioara a bataliei, urii si injustitiei din inima umanitatii. Unul dintre cele mai mari Adevaruri scrise pe aceasta planeta in Hibru spune; "Pentru a salva o persoana trebuie salvata lumea". Acest lucru este absolut adevarat. Vindecati-va inimile voastre. Iubiti-va pe voi insiva, si iubitiva unul pe celalalt, iar prin acest act voi trimiteti un val mare de iubire care ajunge in timpul de Acum (instantaneu) la fiecare dintre voi si in parte de pe Pamint. Acest sentiment chiar radiaza pina la capatul Universului. Atit de puternica este iubirea voastra.

Yeshua - comunicarea nr. 7


In aceea noapte eu am vorbit cu apostolii mei care inca se mai straduiau sa inteleaga adevarul mesajului si misiunii mele. Unii dintre ei inca mai credeau ca eu am fost Mesia, si ca la un moment dat voi avea dreptul la tronul lui David. i pentru apostolii mei nu a fost posibil intr-adevar sa inteleaga de ce am mers in Jerusalem, stiind ca voi fi arestat. Ei nu au putut intelege de ce am facut acest gest stiind ca-mi voi sacrifica viata. Cum as fi putut sa le cer sa inteleaga ceea ce chiar si astazi foarte putini inteleg: La un moment dat eu am stiut ca doar invataturile mele nu au sa fie suficiente. Ca miracolele nu au sa fie suficiente. Ca un mare exemplu al iertarii si ca puterea Tatalui/Mamei trebuiesc manifestate. Ca o profunda demonstratie a puterii si Iubirii a fost necesar acest sacrificiu... In acea noapte Judas s-a furisat afara din locul in care erau fratii lui mergand la preotii Jerusalemului pentru a ma oferi lor drept captura. De ce a facut acest lucru Judas? Dupa cum a fost cu totii cei care au participat in misiunea mea, si cu Judas a fost un acord pe partea cealalta a voalului ca fiecare sa-si joace rolul pe care-l aveau pe Pamant. Judas a ales un rol dificil. A fost tradarea mea pre-destinata? Nimic nu este pre-destinat, surorile si fratii mei. Vointa libera totdeauna impartaseste scena. Dar odata ce alegerile sunt facute, atunci drumurile sunt parcurse drumuri de la care de multe ori este greu sa dai inapoi. i asa destinul este atins. Iar daca Judas nu m-ar fi tradat, un alt drum ar fi adus moartea mea. Este posibil ca misiunea mea sa fi continuat si sa fi inflorit iar eu sa fi murit in patul meu ca un om batran? Poate chiar inconjurat de sotie si copii? Da. De fapt, exista o lume in Mintea lui Dumnezeu unde exact acest drum a fost ales. Dar in scurt timp mi-a fost destul de clar ca acel drum nu era sa fie cel ales. i astfel eu a trebuit sa fiu tradat. Judas, zealotul, a devenit nemultumit si intr-un fel s-a simtit tradat de mesajul meu. El a vrut o schimbare. O schimbare politica. Cand a vazut ca nu m-am proclamat Mesia in Jerusalem, a fost nemultumit. Astfel a facut alegerea de a o lua pe un alt drum, un drum care nu stia unde o sa-l duca. Joi inainte de Pastele Evreiesc, le-am spus apostolilor ca o sa avem cina Pastelui in acea seara, in loc de Vineri, asa cum era datina. Nu le-am spus ca stiu ca voi fi arestat Vineri. Ne-a fost oferita camera de sus a casei parintesti a lui John Mark. Nu ne-a fost servit miel. Desi, in diferite ocazii, am mancat si carne acest lucru a servit scopului meu, iar eu insumi nu am dat niciodata binecuvantarea mea pentru taierea mielului. Atmosfera a fost sobra, aerul a fost greu. Linistea a fost groasa. Am incercat sa-mi inveselesc prietenii prin reamintirea aventurilor pe care le-am impartasit impreuna, durerea, bucuria, stradaniile, rasetul, cantecul si dansul pe care le-am impartasit. Acest fapt a adus usurarea incordarii lor. Vinul a fost servit. Am ridicat paharul si am spus. "Cand beti acest pahar de vin, beti in amintirea mea. Acesta curge printr- Un Spirit care ne leaga pe toti". Apoi painea a fost rupta. "Cand mancati aceasta paine, amintiti-va ca aceasta este painea vietii. Mancati in binecuvantarea Unu-i Dumnezeu pentru tot ce ati primit in aceasta lume materiala". Dupa

aceea, eu am umplut un lighean cu apa si m-am pregatit sa le spal picioarele apostolilor. Cu totii au fost socati. La inceput au refuzat, dar eu i-am linistit. "Fratii mei, noi am trecut prin atat de multe impreuna. Eu v-am observat in toti acesti trei ani si v-am iubit mult si v-am admirat pe fiecare dintre voi. i fiecare dintre voi in felul lui a incercat sa fie de partea mea dreapta. V-ati intrebat unde o sa fiti plasati in interiorul regatului ce sosea. V-ati intrebat de rasplata care va astepta slujindu-ma pe mine?" Eu m-am mutat la un alt apostol, si i-am spalat picioarele si am continuat sa vorbesc: "Dragul meu, toti sunt egali in Regatul lui Dumnezeu. Fiecare il serveste pe celalalt cu bucurie". Cand am terminat le-am spus: "Daca continuati sa predati invataturile mele, voi trebuie sa va eliberati de ceea ce va tine de lumea materiala: Onorati lumea materiala, celebrati aceasta lume, dar nu o nu lasati sa va posede, pentru ca totul este o mare iluzie care ce va retine de la marele adevar. Aveti incredere In Acel Unu Care M-a Trimis pe Mine sa am grija de nevoile voastre. Aveti incredere. Fiti un exemplu al acelei increderi, ce va va fi incercata in zilele care vin. Slujiti-va cu bucurie unul pe altul. Slujiti cu o inima plina si o mana deschisa. i eu voi fi langa voi. Intotdeauna. Acest lucru, vi-l promit dragii mei". Apoi m-am intors spre Judas si i-am spus: "Ce trebuie sa faci, fa repede". L-am speriat pe Judas care statea la masa, iar el a fugit afara. Toti ceilalti priveau inspaimantati. Apostolii erau oameni buni, unii mai buimaci decat ceilalti in ceea ce priveste viata lor, altii poate putin pierduti. Fiecare dintre ei s-a bucurat de prezenta mea fara sa stie ce urma sa vina. Fiecare dintre ei s-a sacrificat - asa cum au facut nevestele si familiile lor - pentru ceva ce nu a fost vazut sau auzit pana atunci. Ei s-au indoit. S-au intrebat. De multe ori au fost furiosi. Fiecare dintre ei aveau puteri minunate si slabiciuni umane. Dar fiecare, in felul lor, a avut o incredere profunda. Lor le era frica pentru mine. S-au gandit sa ma protejeze. Ei m-au iubit. i dupa moarte mea, au plans pentru mine. La reintoarcerea mea, lor le-a fost din nou frica, apoi s-au inveselit. Dupa aceea, fiecare dintre ei, separat, au mers si au oferit invataturile mele celor care nu aveau incredere si care urau, si de multe ori apostolii au fost supusi umilintei si ridiculizarii. Dar in acelasi timp au atins multe suflete dand speranta, celor setosi pentru cunoastere. Au facut acest lucru cu placere si fara nici un interes. i mai multi decat pot eu enumera aici au murit printr-o moarte brutala in mainile altora. i totusi ei m-au iubit mult. Eu i-am iubit profund. Reintorcandu-se la tabara din Gethsemane, apostolii inca au mai discutat evenimentul din aceea seara, in special plecarea neasteptata a lui Judas si ultimele cuvinte pe care i le-am spus. L-am luat pe John, James si Petru si am plecat intr-un loc unde ne-am rugat de multe ori. Eu am plecat de langa ei ca sa fiu cu mine insumi, atunci cand ei dormeau adanc. Pana in aceasta zi eu nu sunt sigur de ce i-am luat cu mine, poate doar in afara faptului ca o tristete ma patruns, iar eu m-am simtit singur si am avut nevoie de tovarasie. Cu toate ca drumul meu a fost clar iar decizia luata, nu am privit inainte la ceea ce a fost pregatit pentru mine. Sa fi spirit in carne este un dar maret, dar si o sarcina dificila. Bogatia vietii se gaseste in influenta reciproca a bucuriei si tristetii iar eu nu am fost imun la dureri de inima. Deci am plecat de unul singur sa cer calauzire simtindu-ma plin de emotii pentru tot ce s-a intamplat si pentru tot ce m-a astepta. Am simtit povara lumii si povara mea pe mine, poveri personale si multe intrebari: "Am avut oare succes? Am plantat destule seminte? Oare cineva o sa-si aminteasca de ceea ce am incercat sa fac? Oare totul a fost in zadar? Si eu la randul meu, am avut momentele mele de neincredere in Planul Divin. i asa eu am intrebat pe Mama/Tatal: Daca aceasta nu este Vointa Ta, te rog sa iei paharul acesta amar de la mine inainte de a-l bea. Daca este o alta cale de a te servi, te rog sa-mi spui". Am intrebat inca de doua ori in timp ce aerul noptii parfumate a susurat pe langa mine, in timp ce stelele de deasupra au luminat intunericul, in timp ce pamantul cald s-a odihnit sub mine. i raspunsul m-a linistit ca o manta confortabila. Pacea mi-a umplut inima si mi-a linistit mintea. Iar eu m-am dus in interiorul meu, ochii mei s-au inchis, si am vazut totul. Planul. Drumul meu. Rolul pe care l-am jucat. Rolul pe care noi toti l-am jucat. Am vazut vesnicia ce s-a largit in afara, in fata mea. Am vazut interconexiunile subtile si fine, umbrele luminate de o lumina stralucitoare, lumina cea mai stralucitoare innodata cu intunericul. Eu am simtit din nou durerea care s-a transformat in bucurie si pace. Eu am vazut straduinta transformandu-se in echilibru si in unire. Eu am vazut perfectiunea imperfectului perfect al creatiei. i din moarte a venit nasterea. i din intuneric a iesit Lumina. i din neliniste a venit Iubire. M-am trezit. Judas a venit cu garda Romana. Ochii nostri s-au intalnit. Ochii lui Judas erau umpluti de frica, spaima, regret si suparare. Eu l-am intampinat cu ochii mei pasnici in timp ce el venea inaintea mea sovaitor, si m-a sarutat pe obraz, si astfel tradarea a fost completa. Apoi s-a furisat afara si a disparut in intuneric iar capitanul a venit in fata mea si a spus: "Esti tu

Jesus din Nazareth?" i am spus: "Eu sunt omul pe care il cauti". Modestul Judas, care si-a luat rolul de tradator, copilul infricosat din noi toti, care, se simtea fara putere neinteles si tradat de aceasta lume, zbatandu-se in zadarnicie, si devenind astfel tradatorul sinelui. El a plecat sa-si primeasca rasplata, deja cu gustul victoriei salivand in gura, insistand ca gestul lui nu a fost facut pentru bani ci pentru cauza in care el a crezut foarte mult. Busola morala s-a sfaramat in fata fricii care la impirit. Mergea impleticindu-se pe strazile intunecoase, mormaindu-si lui insusi ceva incoerent. S-a oprit la marginea unei rape. S-a spanzurat de un copac vestejit. Cu ultima lui rasuflare el si-a cerut iertare. Poate Judas a inteles ca iertarea lui trebuia asigurata. poate daca ar fi realizat iubirea din interiorul lui si iubirea care i s-a oferita, ar fi ales o alta cale, nu spinzuratoarea. Judas a fost fratele meu. El inca mai este. In timp ce plecam cu garda, Petru si-a ridicat sabia. Eu l-am oprit. "Petru, cei care traiesc folosind sabia, mor strapunsi de sabie. Crezi tu ca acesti soldati au putere peste mine? Nu stii tu ca eu pot sa chem toata Legiunea Tatalui meu si pot sa fiu eliberat pe data? `Ceea ce fac, fac prin liberul meu acord. Acum, Petru, fa ceea ce trebuie sa faci, esti liber" Iar eu am plecat. Lacrimi au inceput sa curga din ochii lui Petru, Petru care urma sa se lepede de trei ori de mine pana la cantatul cocosilor in zori. Nu voi spune ca nu m-am intristat din cauza ca Petru a ales sa-si implineasca destinul spunand de trei ori ca el nu m-a cunoscut. Acesti doisprezece apostoli au fost mai mult decat fratii pentru mine, ei au fost prietenii mei. Dar dezamagirea este o alta forma de judecata. Nu a fost scopul lor de a-mi implini asteptarile. Scopul lor a constat in a face cum au putut ei mai bine in acel timp pentru a se gasi pe ei insisi. Scopul lor a fost simplu, constand in incercarea de a se gasi pe ei insisi. Acesta a fost lucrul care s-a asteptat de la ei. Pentru ca, dragii mei, caderea nu este doar o optiune, nu este posibila sa fie doar o optiune. Cu totii o sa va indepliniti destinele. Cu totii o sa va intoarceti acasa cu Spiritul vostru satisfacut. Voi toti o sa fiti salutati si sarbatoriti. i acesta este un mare, si un minunat adevar. In acest punct, eu ma rog ca voi sa ma iertati, dar eu aleg sa nu intru in nici un detaliu despre diversele evenimente ale "proceselor", despre felul in care am fost dus dintr-un loc in altul, de la judecata la judecata. O mare parte din voi cunoasteti deja ceea ce este real. Nu serveste scopului meu de a pune sare pe ranile inca nevindecate legate de moartea mea si legate de acei pe care voi ii credeti inca responsabili. Din nou, eu va spun fiecaruia dintre voi. Evreii nu m-au omorat. Romanii nu m-au omorat. Multimea care striga pe strada, nu m-au omorat. Corpul meu a fost distrus de o putere mai mare a coruptiei. Este vorba despre nasterea prin puterea fricii. Nasterea prin frica si uitare, acea uitare a faptului ca voi nu sunteti singuri niciodata. Uitarea ca sunteti iubiti dincolo de orice masura. Uitarea ca nu exista moarte, ca exista doar viata. i cu un mare regret va spun un adevar simplu, chiar daca va cauzez o neplacere, poate chiar suparare, acest fapt nu este in intentia mea; Eu nu sunt acum un Evreu. Eu nu sunt un Crestin. Eu nu am fost niciodata un Crestin. Aceasta este religia care s-a nascut din inimile si mintea celorlalti. Eu nu accept nici o eticheta care separa. Eu nu accept diviziuni. Eu nu accept ziduri si garduri, indiferent de forma pe care o au. i dragii mei, iubite si dragi surori si frati, eu nu am murit pentru pacatele voastre. Ceea ce voi numiti pacate sunt cele mai mari instrumente pe care le folositi pentru a invata si pentru a creste, pentru a compara experientele si pentru a face alegeri mai bune. "Pacatele" voastre stradaniile, provocarile si slabiciunile voastre - sunt cele mai mari daruri pentru ca prin aceste experiente fiicele si fiii Dumnezeului devin Co-Creatori cu Sursa a Tot Ce Este. In felul acesta va cereti dreptul vostru la nastere. i da, eu am fost judecat pe nedrept si am fost batut nejustificat de mana altora, asa cum sunteti si voi de multe ori de societatea voastra, cultura voastra, mostenirea voastra si de voi insiva. i da, eu am sangerat, asa cum sangerati si voi. i da am simtit intepatura durerii pentru ca a fi uman inseamna a simti durerea. Da, eu mi-am carat crucea mea exact asa cum o carati voi pe a voastra, crucea noastra de vinovatie si de rusine a lipsei meritului de sine si a fricii. i da, ca si voi, eu am fost ajutat pe drum de strainii care mi-au dat de baut, si care m-au ajutat sa-mi car povara. i ca si voi, eu am ajuns in intunericul sufletului meu, unde am fost rastignit pe iluziile lumii materiale, rastignit alaturi de altii pe care nu i-am intalnit niciodata in viata, si care au trait la marginea intunericului, dar care, in acel moment, au fost pe partea mea ca egali, ca frati, rastigniti de propriile lor iluzii proprii. Fiecare dintre fiind insetati de adevar, iubire si

pace pe care insa nu le-am primit in aceasta lume a iluziilor. Apoi, ca fiecare dintre noi, treptat, treptat intorcandu-ne spre interiorul nostru, cand am simtit ca lumea din exterior ne abandoneaza, patrunzand regiuni neexplorate ale inimii noastre unde lumina se iveste precum zorile peste intuneric. i da, murim in fata fricii noastra, pentru a fi luati eventual de pe cruce si carati pe umerii familiei noastre si pe umerii prietenilor nostri pentru a fi pusi la odihna. i noi ne odihnim. i in odihna noastra noi ne predam unei stari mai mari decat noi insine, eliberand tot ceea ce am crezut ca a fost real. Noi ne asteptam sa vina intunericul mortii. Dar acesta nu vine. Din contra, o Lumina mare strapunge norii si noi suntem incalziti si suntem treziti. i vedem - nu raiul inchipuit de noi - ci pe noi insine asa cum suntem cu adevarat: Lumina pe Lumina, Culoare pe Culoare, Iubire pe Iubire. Noi imbratisam si suntem imbratisati. Noi cantam si ni se canta. Noi ne uitam la Mintea lui Dumnezeu si vedem - nu pe Dumnezeu - ci pe noi insine reflectati, si suntem orbiti de maretia noastra. Mama mea pamanteasca, Maria; Ruth si John au fost acolo cu mine. M-am intristat ca ei au putut fi acolo ca martori. Cat de dureros a fost pentru o mama. O sora. Un frate. Un prieten. Eu le-am oferit un zambet, pentru a le consola inimile, dar nu a fost posibil. Cerul a devenit intunecos, plin cu nisip foarte fin care a venit din desert. i s-a facut o liniste profunda. Intregul Pamant a fost in tacere si suparare, pur si simplu nu datorita sosirii mortii mele, ci datorita oportunitatilor si posibilitatilor pierdute pentru omenire, oportunitati si posibilitati care au fost amanate pentru realizari viitoare. De ce am spus, "Tata de ce m-ai parasit?" Pentru ca chiar si eu, ca si voi toti, trebuia sa simt intr-un anumit moment profunzimea singuratatii, acel intuneric al sufletului, cand fiecare gand intunecos este rechemat si fiecare frica este infatisata. Este absolvirea finala prin care fiecare suflet pamantesc trebuie sa treaca ca sa se elibereze pe el insusi de dependenta fata de materie, si de iluzia fricii. i acest lucru trebuie trait singur. In realitate de fapt, voi nu sunteti singuri cu adevarat. In curand noaptea se ridica, si zorile apar, iar ingerii din rai canta, bucurandu-se de reintoarcerea acasa a unui alt copil al lui Tot Ceea Ce Este. Permiteti-mi sa va ofer doar o nota de consolare referitor la aceste evenimente: Eu nu am suferit. Eu am invatat cu mult inainte sa-mi stapanesc mintea si corpul. Eu puteam sa plec la dorinta mea. Moartea si durerea nu erau scopurile mele. Invierea insa era. i ce ofer eu acum, eu ofer cu o dulceata blanda, si nicidecum cu jignire, desi aceste cuvinte pot sa va faca sa simtiti acest lucru. Incercati sa simtiti dincolo de cuvinte, in iubirea din interiorul acestora. Dati-ma jos de pe cruce, surorile si fratii mei. Prietenii mei. Aceasta a fost un simbol a ceea ce a fost, si nu a ceea ce este. Dati-ma jos de pe cruce si puneti-ma in inimile voastre. Aratati spatele intunericului si mortii. Intoarceti-va spre Lumina si Iubire si Intelegere. Priviti un nou simbol al Vietii. Priviti cercul care se completeaza pe el insusi si totdeauna se reinnoieste. Cercul ce contine totul, si care nu se sfarseste niciodata si intotdeauna incepe. Dati-va pe voi insi-va jos de pe cruce. "Tatal, in mainile tale eu ma asez pe mine insumi". Iosif al lui Arimathea si Nicodim, au plecat la Pilate sa primeasca permisiunea de a ma inmormanta. Acest lucru a fost acceptat. Corpul meu a fost inmormantat intr-un cavou cioplit din piatra, care apartinea familiei lui Iosif. In dimineata duminicii, Maria Magdalena, Martha, Joanna, si Rebecca s-au furisat pe langa cavou cu ierburi speciale si ulei ca sa-mi unga corpul. Spre uimirea lor, au gasit piatra masiva data la o parte si camera mormantului goala. Maria a plecat de la intrare si s-a dus suparata intr-o parte a cavoului, cand o voce a chemat-o, "Maria" Ea s-a intors spre persoana care credea ca este un necunoscut, pentru ca eu nu m-am aratat ca ceea ce ea cunoastea. Dar ea a mi-a recunoscut vocea, privirea mea si zambetul meu. i a plans de fericire cazand in genunchi. "Ridica-te, Maria. Sa nu plangi. Eu m-am inaltat asa cum am spus ca voi face. i asa cum voi toti o sa faceti". Ea statea in picioare tremurand, dorind sa ma atinga. "Tu nu trebuie sa ma atingi. Eu nu m-am urcat inca". Corpul meu energetic era intro stare de vibratie inalta, iar atingerea putea fi daunatoare pentru ea. "Du-te la apostolii mei si spune-le ca m-am inaltat. Spune-le ca ma voi alatura lor in curand". Lacrimi de fericire au curs pe obrazul ei, si draga mea Maria a fugit sa le spuna acest lucru si celorlalti. Desigur, apostolii mei nu au crezut-o. Dar in curand eu am aparut in fata fiecarui apostol si leam spus ca moartea nu este un sfarsit ci o usa. "Eu sunt Usa, fratii mei. Eu v-am aratat calea.

Acum voi trebuie sa deveniti Usa, si sa aratati celorlalti calea, ca apoi ei, sa devina Usa. i eu spun fiecaruia dintre voi acum: Voi sunteti Usa. Deschideti-va larg. Eu am venit in toti acei ani sa va ajut sa va aduceti aminte de acest lucru. Aduceti-va aminte acum. i asa este. i asa va fi. Lume fara sfarsit. Viata eterna.