http://templulsecretelor.blogspot.ro/2011/03/tablitele-de-smarald-ale-lui-thoth.

html

TABLITELE DE SMARALD ALE LUI THOTH ATLANTUL

  Istoria tăblițelor tradusă  în  următoarele     pagini pare ciudată și trece dincolo de credințele
oamenilor de știință moderni. Vechimea lor este incredibilă (36 000 ani i.H.). Cel care a scris-
o este THOTH, un preot-rege atlant care a fondat o colonie în Egiptul antic după
scufundarea tarii-mamă, Atlantida.
El este cel care a construit Marea Piramida din Giza, în mod eronat atribuită lui Keops. In
aceasta el a incorporat cunoștințele înțelepciunii antice și tot acolo a pus la păstrare în
siguranță înscrisuri și instrumente din vechea Atlantida.
Vreme de aproape 16 000 de ani el a condus străvechea rasă a Egiptului, intre 52000 i.H.
pana în 36 000 i.H. La acea vreme, străvechea rasă barbară din care făceau parte el și
adepții lui, se ridicase la un înalt grad de civilizație.
Thoth era nemuritor deoarece învinsese moartea, trecând în celelalte planuri de existență, la
dorință, prin dematerializare. Înțelepciunea lui imensă l-a făcut conducător peste diferite
colonii atlante, inclusiv peste cele din America de Sud și Centrală.
Când a sosit timpul să părăsească Egiptul, a ridicat Marea Piramidă deasupra Marii Săli din
Amenti. Acolo a depozitat documentele și a desemnat pe cei mai de încredere oameni ai săi
să le păzească.
Mai târziu, descendenții acelor paznici au devenit preoții Piramidei, cei care l-au zeificat pe
Thoth declarându-l Zeul Înțelepciunii. Conform legendei, Sala din Amenti a devenit “lumea de
dincolo”, sala zeilor, pe unde trecea sufletul pentru judecata de după moarte.
In ultimele secole, spiritul lui Thoth a trecut în corpurile oamenilor în maniera descrisă de
tăblițe. Ca atare el s-a incarnat de trei ori, ultima oară fiind cunoscut ca HERMES - de trei ori
născutul.
In timpul acestei încarnări a lăsat documentele cunoscute de către ocultiștii moderni sub
numele de “Tăblițele de Smarald”, o prezentare mai târzie și cu mult mai săracă a enigmelor
lumii antice.
Tăblițele traduse în această lucrare sunt zece la număr și au fost lăsate în Marea Piramidă în
grija preoților. Cele zece tăblițe sunt împărțite în 13 părți, de dragul convenției.
Ultimele două sunt atât de importante, încât este interzisă prezentarea lor publicului larg în
prezent. Totuși conținutul celorlalte dezvăluie secrete care se vor dovedi de o
inestimabilă valoare pentru cei care le vor cerceta cu seriozitate.

1
Ele ar trebui citite nu o dată ci de o sută de ori pentru că doar asa ar putea fi dezvăluit
adevăratul înțeles. O citire superficială ar oferi câteva sclipiri de frumusețe dar un studiu
atent va deschide căile înțelepciunii celui ce caută.
In continuare câteva cuvinte despre modul în care aceste secrete au fost dezvăluite omului
modern, după ce au stat îndelung timp ascunse.
Cu aproximativ 1 300 de ani i.H. Egiptul, vechiul KHEM, era în mare fierbere iar multe
delegații de preoți au fost trimise în diferite părți ale lumii. Printre acestea s-au numărat și
preoții Piramidei care au purtat cu ei tăblițele de smarald ca pe un talisman. Cu ajutorul
tăblițelor ei puteau exercita o anumităautoritate asupra preoților din celelalte colonii atlante.
Legenda spune că aceste tăblițe împuterniceau pe purtător cu autoritatea lui Thoth.
Grupul de preoți care dețineau tăblițele au emigrat în America de Sud. Aici i-au găsit pe
Mayași, un popor înfloritor, care își aminteau mult din înțelepciunea străveche.
Preoții s-au statornicit în acele locuri. In secolul X mayașii colonizaseră peninsula Yucatan
iar tăblițele au fost așezate sub altarul unuia din templele închinate zeului Soare.
După cucerirea mayașilor de către spanioli, orașele au fost abandonate iar comorile au
rămas ascunse și uitate în temple.
Trebuie să se înțeleagă ca Marea Piramidă a fost și este încă un Templu de
inițiere. Solomon, Apolonius și mulți alții s-au numărat printre cei inițiați aici. Scriitorul (care
este în continuă legătură cu Marea Camera Albă din Piramidă) a primit instrucțiuni
să recupereze și să aducă înapoi în Marea Piramidătăblițele străvechi.
Acest lucru s-a realizat. Înainte de a le înapoia i s-a acordat permisiunea să le traducă și
să păstreze o copie a înțelepciunii înscrisă pe tăblițe. Evenimentul a fost posibil în 1925 și
abia acum s-a acordat permisiunea de a fi publicate. E posibil ca unii să zâmbească ironic.
Totuși cercetătorul atent va citi printre rânduri și va descoperi înțelepciunea ascunsă în ele.
Dacă Lumina se află în interiorul tău, informația cuprinsă în tăblițe va găsi în tine un ecou.
In continuare este descrisă înfățișarea tăblițelor:
Sunt 12 tăblițe din smarald verde, făcute dintr-o substanță transmutată alchimic. Sunt foarte
rezistente la orice element și substanță. Mai exact structura atomică și celulară fiind fixă ea
nu permite nici o schimbare. Din această cauză tăblițele contrazic legea ionizării referitoare
la corpurile fizice. Pe ele sunt gravate caractere din vechea limbă atlantă. Acestea
reacționează la undele cerebrale emise de creierul celui ce citește, eliberând vibrația
mentală asociată în mintea cititorului. Tăblițele sunt prinse între ele cu inele făcute dintr-un
aliaj de culoarea aurului, suspendate de o tijă din același material.
Pe înțelepciunea conținută în aceste tăblițe se bazează misterele străvechi. Pentru cel ce
citește cu mintea și ochii deschiși, înțelepciunea personală se va multiplica de 100 de ori.
Citește! Crezi sau nu, citește iar vibrația tăblițelor va trezi “ceva” în tine.
In paginile următoare voi dezvălui câteva enigme puțin cunoscute chiar de către slujitorii
adevărului.
Căutarea omului în dorința de a înțelege legile care-i guvernează viața este nesfârșită. Cu
toate acestea el nu a reușit să treacă de valul care apără planurile superioare de viziunea lui
2
materială asupra vieții și adevărului. Adevărul este gata sa fie asimilat de către cei care-și
lărgesc propria viziune întorcându-se către ei înșiși și nu cautând în afara lor adevărul.
In liniștea simțurilor materiale se găsește cheia înțelepciunii. Cel ce vorbește nu știe; cel ce
știe nu vorbește!
Legile supreme nu pot fi rostite. Ele există ca o entitate pe căile care transcend toate
simbolurile sau cuvintele din lumea materială. Simbolurile nu sunt decât niște Chei cu care
se deschid uși ce conduc spre adevăruri. De multe ori ușa nu poate fi deschisă deoarece
cheia pare atât de măreață încât lucrurile care se află în spatele ei nu pot fi văzute.
Dacă reușim să înțelegem că toate cheile, toate simbolurile materiale sunt manifestări,
prelungiri ale unei Legi Supreme și a Adevărului, ne vom dezvolta o viziune ce ne va permite
să trecem dincolo de văl.
Toate lucrurile din toate Universurile se mișcă conform unei Legi. Legea care guvernează
mișcarea Planetelor nu este mai imuabilă decât Legea care guvernează manifestarea omului
în aceasta lume. Una dintre cele mai importante Legi este Legea responsabilă  de formarea
omului ca ființă materială.
Mărețul scop al școlilor inițiatice din toate timpurile a fost să dezvăluie funcționalitățile Legii
care leagă omul material de omul spiritual. Legătura dintre omul material și omul spiritual
este omul intelectual deoarece mintea are atât calități materiale cât și spirituale. Cel care
aspiră la cunoștințe elevate trebuie să-și dezvolte latura intelectuală a firii lui pentru a-și întări
credința că poate să-și concentreze toate fortele ființei lui către și în planul pe care-l dorește.
Marea căutare a Luminii, a Vieții și a Iubirii începe în primul rând din planul material.
Condusă către planul ultim, scopul ei final este fuziunea completă cu Conștiința Universală.
Așezarea fundației în planul material este primul pas. Abia apoi vine și scopul suprem al
realizării spirituale.
In paginile următoare se oferă o interpretare a tăblițelor de smarald și a înțelesurilor lor
secrete. In mesajul lui Thoth sunt ascunse multe sensuri care nu transpar la suprafață cu
ușurință. Lumina învățăturii va deschide noi perspective de înțelegere.
“Citește și Fii înțelept” doar dacă Lumina conștiinței tale trezește în tine înțelegerea care este
o calitate înnăscută a sufletului!

TABLITA 1 - THOTH ATLANTUL

3
Istoria lui Thoth, Atlantul
Eu, THOTH, atlantul, maestrul secretelor, paznicul documentelor, atotputernic rege,
magician trăind din generație în generație, pregătindu-mă să cobor în sălile din Amenti,am
scris spre a-i îndruma pe cei care vor veni după mine,aceste documente ale atotputernicei
ințelepciuni a Marii Atlantide.
In marele oraș din KEOR, pe insula UNDAL, într-un timp foarte îndepărtat, am început
această incarnare. Preaputernicii atlanți au trăit și au murit altfel decât o fac oamenii din
epoca de acum, din eon în eon și-au reînnoit viața în Sălile din Amenti unde râul vieții curge
etern.
De o sută de ori câte zece am coborât pe întunecatul drum ce duce spre lumină, și de tot
atâtea ori am urcat din întuneric spre lumină cu forțe și puteri reînnoite.
Acum încă o dată voi cobori iar cei din KHEM (Egiptul antic, n.tr.) nu vor mai ști de mine.
Dar într-un timp ce nu s-a născut încă mă voi ridica din nou, preaputernic, cerând socoteală
celor rămași în urmă. Atunci să vă feriți, voi cei din KHEM, învățătura de mi-ați fi trădat, căci
arunca-vă-voi în întunericul cavernelor de unde ați venit. Să nu-mi trădați secretele
oamenilor nordului oamenilor sudului ori blestemul meu se va abate asupra voastră.
Nu uitați să luați aminte la cuvintele mele pentru că sigur mă voi reîntoarce și voi cere de la
voi ceea ce păziți. Da, chiar și de dincolo de timp și de moarte mă voi întoarce, răsplătind
sau pedepsind după loialitatea fiecăruia.
Măreț fost-a poporul meu în timpuri apuse, măreț dincolo de înțelegerea oamenilor ce-s
acum în jurul meu; având știința ințelepciunii celor de demult, cautând departe în inima
infinității cunoștințe ce aparțineau tinereții Pământului.
Înțelepți eram datorită înțelepciunii Copiilor Luminii care trăiau printre noi. Puternici eram
datorită puterii ce venea din focul etern. Iar mai presus de toate, cel mai important intre copii
omului era tatăl meu, THOTME, paznicul marelui templu, punte intre Copii Luminii care
locuiau în templu și rasele de oameni care populau cele zece insule. Sol, după Trei, al
Locuitorului din UNAL, vorbind Regilor cu o voce căreia trebuia să i te supui.
Crescut-am acolo până la maturitate, fiind învățat de tatăl meu misterele străvechi, până
când, în timp, crescu în mine focul înțelepciunii, iar acesta se transformă într-o flacără ce mă
consuma.
N-am dorit altceva decât atingerea înțelepciunii. Până când într-o măreață zi porunca veni de
la Locuitorul Templului, să fiu adus în fața lui. Puțini erau aceia intre copiii omului ce priviseră
acea față și trăiseră apoi, căci Copii Luminii nu sunt precum fii omului când nu sunt încarnați
într-un corp fizic.
Ales fost-am dintre fii omului, educat de către Locuitor astfel ca țelurile lui sa fie îndeplinite,
țeluri nenăscute încă în pântecul timpului.
Epoci întregi am locuit în Templu, acumulând din ce în ce mai multă înțelepciune, până când
și eu m-am apropiat de lumina trimisă de marele foc.
Mi-a arătat calea spre Amenti, lumea de dincolo unde stă marele rege pe tronul său.

4
Adânc m-am plecat în semn de respect în fata Maeștrilor Vieții și a Maeștrilor Morții, primind
în dar Cheia Vieții. Eliberat eram de Sălile din Amenti, alungând moartea din cercul vieții.
Departe spre stele călătorit-am până când spațiul și timpul au dispărut.
Dupa ce sorbit-am cu nesaț din cupa înțelepciunii, am privit în sufletele oamenilor unde-am
descoperit mistere și mai mari și m-am bucurat. Căci doar în Căutarea Adevărului putea
Sufletul meu să se liniștească și flacăra din mine să se stingă.
De-a lungul epocilor am trăit, urmărindu-i pe cei din jurul meu gustând din cupa morții și
întorcându-se apoi în lumina vieții. Treptat, din Regatele Atlantidei se răspândiră valuri
de conștiință contopite cu mine, pentru ca apoi ele să fie înlocuite de semințele unei stele
inferioare.
Supunându-se legii, cuvântul Maestrului crescu ca o floare.
Înspre întunericul din străfunduri se îndreptară gândurile Atlanților,
Până când, în sfârșit în această mânie sosi din AGWANTI, (cuvântul Agwanti nu are un
echivalent in limba engleză;înseamnă o stare de detașare. n.tr.) 
Locuitorul, rostind Cuvântul, chemând puterea. Adânc în inima Pământului, fii din Amenti
auziră, și auzind produseră preschimbarea florii focului care arde etern, îl transformară
folosind LOGOS-ul, până când marele foc își schimbă direcția. Peste lume se năpustiră
atunci marile ape, înecând și scufundând, schimbând echilibrul Pământului până când doar
Templul Luminii mai ramase întreg pe marele munte de pe insula UNDAL care se ridica
dintre ape, doar câțiva mai trăiau salvați de furia apelor.
Mă chemă apoi Maestrul, zicând: Adună-mi poporul. Du-i departe peste ape cu ajutorul celor
ce te-am învățat, până vei ajunge pe pământul barbarilor păroși, ce locuiesc în peșteri, în
deșert. Acolo urmează planul pe care îl știi deja. Adunatu-mi-am atunci poporul șiam intrat în
marea navă a Maestrului.
In sus ne-am ridicat dimineața. Întunecat sub noi se vedea Templul. Brusc peste el
năpustitu-s-au apele. Dispărut de pe suprafața Pământului, până când vremea va sosi, era
mărețul Templu. Foarte repede ne-am îndreptat spre soarele dimineții, până când sub noi se
întinse tărâmul copiilor din KHEM.
Mânioși, ne-au întâmpinat cu măciuci și sulițe, pe care le agitau în aer, dorind să înjunghie și
chiar să-i distrugă pe fiii Atlantidei. Atunci ridicatu-mi-am toiagul îndreptând spre ei o
rază vibratorie care ii făcu să rămână nemișcați ca niște bucăți de piatră de pe munte. Apoi
vorbitu-le-am cu o voce calmă și pașnică, povestindu-le despre puterea Atlantidei, afirmând
că suntem copiii Soarelui și mesagerii lui.
Intimidatu-i-am apoi arătându-le puterile mele magice până când au ajuns să se târască la
picioarele mele când s-au putut mișca din nou. Mult timp am locuit pe tărâmul numit KHEM,
mult, mult timp.
Ascultând poruncile Maestrului, care deși doarme trăiește de-a pururi, am trimis de la mine
pe Fiii Atlantidei, i-am trimis în toate zările, sperând că din pântecul timpului înțelepciunea
poate reapărea în copiii ei.
Mult timp petrecut-am în KHEM, făcând lucruri mărețe cu ajutorul înțelepciunii din mine.
5
In sus crescură spre lumina cunoașterii copii din KHEM, udați de ploile înțelepciunii mele.
Deschis-am atunci drum spre Amenti ca să-mi pot păstra puterile, trăind din epocă în epocă
ca Soare al Atlantidei, păzind înțelepciunea, păstrând documentele.
Câțiva dintre fiii KHEM-ului, atrăgându-i pe ceilalți în jurul lor,
crescură încet în forța Sufletului. Acum, încă o dată, cobor dintre ei în întunecatele săli din
Amenti, adânc în sălile subterane, înaintea Maeștrilor puterilor, față în față încă o dată cu
Locuitorul. Ridicatu-m-am sus deasupra intrării, o trecătoare, o poartă ce duce spre Amenti.
Puțini ar avea curajul sa îndrăznească, puțini trec poarta spre întunericul din Amenti.
Ridicat-am deasupra intrării, o puternică piramidă, folosind puterea ce întrece forța
Pământului (gravitația, n.tr.). Adânc, foarte adânc am așezat casa-de-forță sau camera,
din care am sculptat o trecătoare circulară ce ajunge aproape de măreața adunare.
Acolo în vârf, am așezat cristalul, ce trimite raze spre "Timp-Spațiu", atrăgând forța din eter,
și concentrând-o către trecătoarea spre Amenti. Construit-am și alte camere care par a fi
goale, totuși ascunse în ele se află cheile spre Amenti. Cel ce cu curaj va porni spre
tărâmurile întunecate să se purifice mai întâi prin post îndelungat. Să se întindă în sarcofagul
de piatră din camera mea. Apoi ii voi dezvălui marile mistere. Curând se va îndrepta spre
locul unde îl voi întâmpina, chiar și în întunericul Pământului îl voi întâmpina, eu, Thoth,
Maestrul Înțelepciunii, îl voi întâmpina și voi trăi alături de el de-a pururi. Construit-am Marea
Piramidă, după modelul piramidei forței Pământului, arzând etern astfel că, și ea, să rămână
de-a lungul secolelor. In interiorul ei, am așezat cunoașterea despre "Știința-Magiei" astfel ca
să pot fi aici când mă reîntorc din Amenti, da, în timp ce dorm în Sălile din Amenti,
Sufletul meu ce hoinărește liber se va reincarna, va locui intre oameni în această formă sau
în alta. (Hermes-de trei ori născutul) Trimis pe Pământ al Locuitorului sunt, îndeplinindu-i
poruncile astfel ca mulți sa fie ridicați.
Acum mă întorc în Sălile din Amenti, lăsând în urmă ceva din înțelepciunea mea.
Păstrați-o și urmați porunca Locuitorului: Ridicați întotdeauna ochii spre lumină.
Cu siguranță, în timp, veți deveni una cu Maestrul,
Cu siguranță și pe bună dreptate sunteți una cu Maestrul,
Cu siguranță și pe bună dreptate sunteți una cu TOTUL.
Acum, plec de la voi.
Nu uitați poruncile mele, păstrați-le și respectați-le, iar eu voi fi cu voi, ajutându-vă și
îndrumându-vă spre Lumină. In fața mea se deschide poarta. Cobor în întunericul nopții.

TABLITA 2 - SALILE DIN AMENTI

6
Adânc în inima pământului se găsesc Sălile din Amenti, cu mult sub insulele scufundatei
Atlantida, Sălile Morților și ale celor vii, scăldate în focul infinitului TOT.
Într-un timp foarte îndepărtat, pierdut în spațiu-timp, Copiii Luminii au privit în jos către lume.
Văzând copiii omului în sclavie legați de forța care venea de dedesubt
Au știut că doar eliberându-se din această sclavie va putea omul să se ridice de pe Pământ
spre Soare.
Pe Pământ coborât-au și și-au creat corpuri, asemănătoare cu cele ale oamenilor.
Maeștrii au spus după această transformare:
“Suntem cei formați din praf din spațiu, luând parte la viata din infinitul TOT;
trăim în lume ca și copiii omului, la fel ca și copiii omului și totuși diferit.”
Apoi pentru a locui, adânc sub scoarța Pământului, au săpat spații mari cu ajutorul puterii lor,
spații diferite de cele ale copiilor omului.
Le-au înconjurat apoi cu forțe și puteri, pentru a apăra Sălile Morților.
Unul lângă altul au așezat apoi alte spații, le-au umplut cu Viața și cu lumina de deasupra.
Construit-au apoi Sălile din Amenti, pentru a putea locui acolo de-a pururi
să traiască plini de viață până la sfârșitul eternității.
Treizeci și doi de copii erau, Fii ai Luminilor care coborâseră intre oameni,
Căutând să elibereze din sclavia întunericului
Pe cei țintuiți de forța ce venea de dedesubt.
Adânc în Sălile din Amenti crescu o floare, arzătoare, ce se mărea, alungând noaptea.
Așezată în centru, o rază puternică, dătătoare
de Viață, de Lumină, umplându-i de putere pe cei ce se apropiau de ea.
Așezat-au tronuri în jurul ei, treizeci și două, locuri pentru fiecare Copil al Luminii, așezate
astfel ca să fie scăldați de ceea ce radia din floare, Viața din eterna Lumină.
Acolo își așezau de fiecare data primele corpuri create pentru ca acestea sa fie umplute cu
Spiritul Vieții.
O sută de ani din fiecare o mie trebuia ca Lumina dătătoare de Viață sa le lumineze
corpurile.
Grăbind, trezind Spiritul Vieții.
Acolo în acel cerc, din eon în eon, stau Marii Maeștri, ducând o viață necunoscută oamenilor.
Acolo în Sălile Vieții dorm ei, liber curge Sufletul lor prin corpurile oamenilor.
7
La diferite intervale, în timp ce corpurile lor rămân adormite, ei se încarnează în corpurile
oamenilor.
Ii învață cum să iasă din întuneric și ii îndrumă spre lumină.
Acolo în Sala Vieții, plină de înțelepciunea lor, necunoscuți raselor de oameni, trăind
dintotdeauna sub recele foc al vieții, stau Copiii Luminii.
Există momente când se trezesc,și se ridică din adâncuri pentru a fi lumini călăuzitoare intre
oameni, infiniți printre oamenii limitați.
Cel ce progresând a ieșit din întuneric, s-a ridicat din noapte spre lumină, este eliberat de
Sălile din Amenti, este eliberat de Floarea Luminii și a Vieții.
Îndrumat atunci de înțelepciune și cunoștințele acumulate, va trece dintre oameni intre
Maeștrii Vieții.
Acolo poate locui la fel ca și ceilalți Maeștri, eliberat din sclavia întunericului nopții.
Așezați în interiorul florii ce radiază stau șapte Maeștrii din Spațiu-Timpurile de deasupra
noastră, ajutând și călăuzind prin infinita Înțelepciune, calea prin timp a copiilor omului.
Preaputernici și stranii sunt, învăluiți în puterea lor, tăcuți, atoateștiutori, atrăgând spre ei
forța Vieții, diferiți și totuși una cu copiii omului.
Da, diferiți, și totuși Una cu Copiii Luminii.
Păstrători și păzitori ai forței ce înrobește omul, pregătiți să o slăbească dacă lumina a fost
atinsă.
Primul și cel mai puternic, este Entitatea Ascunsă, Maestrul Maeștrilor, infinitul Nouă,
deasupra celorlalți de la fiecare Maestru al Ciclurilor;

Trei, Patru, Cinci și Sase, Sapte, Opt, fiecare având o misiune, fiecare cu forțele proprii,
călăuzind, îndrumând destinul omului.
Acolo stau, preaputernici, eliberați de orice timp și spațiu.
Nu aparțin acestei lumi și totuși înrudiți cu ea, Frați Mai Mari, ai copiilor omului.
Judecând și cântărind, cu ajutorul înțelepciunii lor, urmăresc înaintarea Luminii printre
oameni.
Acolo, înaintea lor, am fost condus de către Locuitor, și l-am privit cum devine Una cu cel de
deasupra.
Apoi din EL se auzi o voce spunând:
“Măreț ești tu, Thoth, intre copii omului. liber ești de-acum de Sălile din Amenti,
Maestru al Vieții intre copiii omului.
Nu vei mai gusta moartea decât dacă vei voi, vei sorbi doar Viața până la capătul eternității,
De-acum ți-e Viața de-a pururi la îndemână.
De-acum veni-va Moartea doar la chemarea ta.
Poți locui sau pleca de aici după cum ți-e vrerea,
Liber este Amenti pentru Soarele omului.
Bucură-te de Viață în orice forma voiești,
Copil al Luminii crescut intre oameni.
8
Alege ce vrei să faci, căci toți trebuie să trudească,
Să nu te eliberezi niciodată de calea Luminii.
Un pas doar ai făcut pe lungul drum spre înălțimi, infinit este acum muntele Luminii.
Cu fiecare pas pe care-l faci muntele se-nalță; înaintarea ta nu face decât sa-ndepărteze
scopul.
Apropie-te întotdeauna de infinita Înțelepciune, și ca-nainte scopul se va îndepărta.
Eliberat ești acum de Sălile din Amenti spre a merge alături de Maeștrii lumii, către același
scop, lucrând împreună, pentru a aduce Lumina copiilor omului.”
Apoi dinspre tronul sau veni unul dintre Maeștri, m-a luat de mână și mă conduse înainte,
prin toate Sălile adânc ascunsului tărâm.
Mă conduse prin Sălile din Amenti, dezvăluindu-mi secretele necunoscute omului.
Prin coridoru-ntunecat, mă conduse în jos, spre Sala unde stă întunecata Moarte.
Uriașă se-ntindea în fața mea măreața Sală, înconjurată de-ntuneric dar totuși plină de
Lumină.
In fața mea se ridica un tron întunecat, Învăluită ședea pe el o siluetă a nopții.
Mai neagră decât noaptea stătea acolo,
De-un negru ce-al nopții nu era.
In fața ei s-oprit Maestrul, rostind
Cuvântul ce produce Viața:
“o, maestre al intunericului, călăuză pe drumul ce duce dinspre Viață spre Viață, în fata ta
aduc un Soare al dimineții.
Să nu-l atingi vreodată cu puterea nopții.
Să nu-i chemi flacăra spre întunericul nopții.
Cunoaște-l și privește-l, e fratele nostru ce s-a ridicat din întuneric spre Lumină.
Eliberează-i flacăra din robie,
Ca liberă să ardă în întunericul nopții.”
O mână ridică atunci silueta, și o flacără aparu, devenind din ce în ce mai strălucitoare.
cu repeziciune dând cortina de-ntuneric la o parte, scoțând Sala din bezna nopții.
In spațiul mare din fața mea apărură, luminițe după luminițe, de după valul nopții.
Nenumărate milioane țopăiau în fața mea unele arzând ca niște flori de foc.
Altele aruncau o lumină slabă ce abia se zărea din noapte.
Lumina unora scădea cu repeziciune; a altora creștea doar dintr-o scânteie de lumină.
Fiecare era înconjurată de un palid val de întuneric, dar totuși ardea cu o flacără ce nu putea
fi niciodată stinsă.
Zburând de colo-colo precum licuricii primăvara, umpleau spațiul cu Lumină și cu Viață.
Atunci se auzi o voce, puternică și solemnă, zicând:
“Acestea sunt lumini ce suflete sunt intre oameni, crescând sau slăbind în intensitate,
existând de-a pururi, schimbându-se dar fiind vii, în moarte spre viață.
Dupa ce îmbobocesc ca niște flori, și ating punctul final al creșterii în viață,
repede trimit atunci valul intunericului învăluindu-le și schimbându-le în noi forme de viață.
9
Constant de-a lungul epocilor, crescând, devenind o alta flacără, luminând întunericul cu și
mai mare forță, stinsă și totuși nestinsă de către valul nopții.
Astfel creste sufletul omului de-a pururi distrus dar totuși nedistrus de întunericul nopții.
Eu, Moartea, vin dar nu rămân,
Căci viața există dintotdeauna în TOTUL;
Doar un obstacol, sunt eu, pe drum,
Obstacol trecut cu repeziciune cu ajutorul luminii infinite.
Trezește-te, O flacără ce arzi de-a pururi în interior,
Străluce și înfrânge valul nopții.”
Apoi în mijlocul văpăilor în întuneric, crescu una ce alungă noaptea, crescând, mărindu-se
devenind și mai strălucitoare până când nu mai fu decât lumină.
Atunci vorbi călăuza mea, vocea maestrului:
Privește-ți propriul suflet cum crește în lumină, eliberat acum de-a pururi de Maestrul nopții.
Prin multe spații mă duse-apoi, spatii unde se aflau secretele Copiilor Luminii;
secrete pe care omul nu le va afla poate niciodată până când nu va deveni și el un Soare al
Luminii.
Mă conduse înapoi spre Lumină
Din Sala Luminii.
Îngenuncheat-am acolo în fața marilor Maeștri,
Maeștrii a TOATE.
Atunci vorbi EL, rostind cuvinte impresionante:
Ai fost eliberat de Sălile din Amenti.
Alege ce vrei să faci intre copii omului.
Am vorbit și eu apoi:
O, mare maestru, permite-mi să fiu învățător de oameni, să le arăt calea până vor deveni și
ei lumini intre oameni; eliberați de valul nopții care ii înconjoară, arzând și luminând intre
oameni.
Îmi vorbi apoi vocea:
Mergi și așa să fie după cum ți-e voia.
Stăpân al propriului destin iți ești acum, liber să accepți sau să refuzi.
Preia-ți puterea, preia-ți înțelepciunea.
Ca o lumină străluce intre copiii omului.
In sus mă conduse apoi Locuitorul.
Si am trăit din nou intre copii omului, învățându-i și arătându-le câte ceva din înțelepciunea
mea;
Soare al Luminii, un foc intre oameni.
Acum pășesc din nou pe calea ce duce în jos, căutând lumina în întunericul nopții.
Păstrați-mi documentele căci călăuză vor fi pentru copiii omului.

TABLITA 3 - CHEIA INTELEPCIUNII

10
Eu, THOTH, atlantul, ofer înțelepciunea mea, ofer cunoștințele mele,
ofer puterea mea.
De bună voie le ofer copiilor omului.
Ofer în speranța că și ei ar putea avea înțelepciune care să strălucească în lume din spatele
valului nopții.
Înțelepciunea este putere iar puterea este înțelepciune, împreună completând întregul.
Omule, să nu fii mândru de înțelepciunea ta.
Discută atât cu neștiutorul cât și cu înțeleptul.
Daca vine la tine cineva plin de învățătură, ascultă-l cu mare atenție căci înțelepciunea e
totul.
Să nu taci când se vorbește despre rău căci Adevărul ca și razele de soare luminează totul.
Cel ce nu respectă legea va fi pedepsit, căci doar prin Lege se eliberează oamenii.
Nu trebuie să te temi pentru că frica este ceea ce leagă omul de întuneric.
Urmează-ți indemnul inimii în timpul vieții.
Fă mai mult decât ți se cere.
Când ai acumulat bogății,
Urmează-ți indemnul inimii
Căci toate acestea nu sunt de nici un folos dacă inima ți-e istovită .
Ascultă-ți inima cât mai mult.
Si sufletul se va bucura.
Cei ce sunt călăuziți nu se rătăcesc,
Dar cei ce s-au rătăcit nu mai pot găsi calea cea dreaptă.
Dacă trăiești intre oameni, fă ca Iubirea să fie totul pentru inima ta.
Dacă va veni cineva să-ți ceară sfatul, lasă-l să vorbească liber, căci astfel lucrul pentru care
a venit la tine poate fi înfăptuit.
Dacă se codește să-și deschidă inima către tine, e pentru ca tu, cel ce judecă situația, ești de
vină.
Nu rosti vorbe nechibzuite și nici nu le asculta, pentru că acestea sunt spuse de cel ce nu
este în armonie.

11
Nu le rosti nici tu, astfel că cel din fața ta să poată afla înțelepciunea.
Tăcerea e un mare câștig.
Nu câștigi nimic vorbind foarte mult.
Nu-ți ridica inima mai presus de cea a copiilor omului, pentru ca să nu ajungă mai jos decât
praful chiar.
Dacă vei ajunge mare intre oameni, să fii respectat pentru ceea ce știi și pentru blândețe.
Dacă vrei să cunoști firea unui prieten, nu-i întreba tovarășii, ci petrece câtva timp doar cu el.
Discută cu el, pune-i la încercare inima prin cuvintele lui și prin purtarea lui.
Căci ce intră în magazie trebuie să și iasă, iar lucrurile ce-ți aparțin trebuie împărtășite și
prietenului tău.
Învățătura e considerată de prost drept ignoranță, iar lucrurile profitabile ii sunt dăunătoare.
El trăiește în moarte.
Si-aceasta-i este hrana.
Secrete există în Cosmos ce odată dezvăluite umplu lumea cu lumina lor.
Cel ce-ar vrea sa se elibereze din sclavia intunericului să despartă mai întâi materialul de
imaterial, focul de pământ; pentru că se știe că așa cum pământul coboară spre pământ,
la fel și focul urcă spre foc și devine una cu focul.
Cel ce cunoaște focul din sine va urca spre focul etern și va trăi în el de-a pururi.
Focul, focul interior, este cea mai puternică forță dintre toate, pentru ca biruie totul și trece
prin toate lucrurile de pe Pământ.
Omul se sprijină doar pe ceea ce rezistă.
Pământul trebuie sa-i reziste omului altfel acesta nu ar exista.
Nu toți ochii văd la fel, unul vede un obiect de o anume formă și culoare iar altul, de o
altă formă și culoare.
La fel și infinitul foc, ce-și schimbă culorile, nu e la fel de la o zi la alta.
Asa vorbesc eu, THOTH, despre înțelepciunea mea, căci un om e un foc ce arde strălucind
în noapte; nu e stins niciodată de valul intunericului, nu e niciodată stins de valul nopții.
In inimile oamenilor am privit cu ajutorul înțelepciunii mele, și am aflat ca nu s-au eliberat
încă de luptă.
Eliberează-ți focul, O frate al meu sau el va fi îngropat în umbra nopții!
Asculta omule aceasta înțelepciune: unde încetează numele și forma?
Doar în conștiința, invizibilă, o forță infinită ce radiază strălucitor.
Formele pe care le creezi luminându-ți felul de a privi lumea sunt cu adevărat efecte ce
urmează cauza ta.
Omul este o stea încătușată într-un corp, până când, la sfârșit se eliberează prin propria
luptă.
Doar prin efort și trudă steaua din tine va inflori într-o noua viață.
Cel ce știe începutul tuturor lucrurilor, își eliberează steaua din tărâmul nopții.
Amintește-ți, omule, că tot ce există e doar o altă formă a ceea ce nu există.
Orice formă de viață trece în altă formă de viață iar tu nu faci excepție de la această lege.
12
Respecta Legea, căci totul e Lege.
Nu căuta ce nu tine de Lege, căci așa ceva există doar în iluzia simțurilor.
Înțelepciunea vine în întâmpinarea tuturor copiilor ei așa cum ei vin în întâmpinarea sa.
De-a lungul epocilor, lumina a fost ascunsă.
Trezește-te, omule, și fii înțelept.
Adânc în misterele vieții am călătorit, căutând cele ascunse.
Ascultă, omule, și fii înțelept.
Departe, sub scoarța pământului, în Sălile din Amenti,
Secrete ascunse oamenilor am văzut.
Adesea am trecut prin coridorul bine ascuns, și am privit Lumina care este Viața pentru
oameni.
Acolo, sub florile Vieții nesfârșite, căutat-am în inimile și secretele oamenilor.
Aflat-am că omul nu face decât să trăiască în întuneric, lumina marelui foc fiindu-i ascunsă în
sine.
Înaintea Maeștrilor din ascunsul Amenti am acumulat înțelepciunea pe care o dau oamenilor.
Maeștri sunt ei, ai Înțelepciunii Secrete, adusă din viitorul sfârșitului infinității.
Sapte sunt, Maeștrii din Amenti, mai presus de Copiii Dimineții,
Sori ai ciclurilor, Maeștri ai Înțelepciunii.
Nu sunt la fel ca și copii omului?
TREI, PATRU, CINCI ȘI ȘASE, ȘAPTE OPT, NOUA sunt titlurile Maeștrilor oamenilor.
Departe de viitor, fără forma și totuși în formare au venit ei ca învățători ai copiilor omului.
Trăiesc de-a pururi, fără să facă parte totuși dintre cei vii, nelegați de viață și liberi de
moarte.
Conduc dintotdeauna cu infinită înțelepciune, legați și totuși nelegați de întunecatele Săli ale
Morții.
Au viața-n ei dar care nu este viață, eliberați de toate sunt Maeștrii TOTULUI.
De la ei a venit Logos-ul, instrumente ei ale puterii nemăsurate.
Măreață este înfățișarea lor, și totuși ascunsă în micime, formată de ceea ce se formează,
cunoscută și totuși neștiută.
TREI păstrează cheile tuturor magiilor ascunse, creator este el al Sălilor Morților;
trimițând putere, învăluit în întuneric, legând sufletele copiilor omului; trimițând întunericul,
legând forța sufletului; conducător al negativului pentru copii omului.
PATRU e cel ce sloboade puterea. Maestru al Vieții este pentru copii omului. Lumină ii e
corpul, flacără ii este înfățișarea, eliberator de suflete pentru copii omului.
CINCI este stăpânul, Maestrul tuturor magiilor - Cheia Cuvântului ce răsună printre oameni.
ȘASE este Maestrul Luminii, drumul ascuns, Cărarea sufletelor copiilor oamenilor.
ȘAPTE este Maestrul vastității, Stăpânul Spațiului și cheia Timpurilor.
OPT este cel ce comandă progresul; Cântărește și echilibrează călătoria omului.
NOUA este tatăl, măreț la rându-i în înfățișare, Formându-se și schimbându-se din ceea ce
nu are formă.
13
Gândește-te cu mare atenție la simbolurile pe care ți le-am dat.
Chei sunt ele, deși sunt ascunse oamenilor.
Năzuiește oricând spre înalt, Suflet al dimineții,
Întoarce-ți gândurile spre Lumină și Viață.
Descoperă în simbolurile pe care ți le-am dat, lumina pe drumul ce pornește din viață și se
termina în viață.
Caută cu înțelepciune.
Întoarce-ți gândurile spre interiorul tău.
Nu-ți închide mintea florii Luminii.
Așază-ți în corp o imagine făurită din gânduri.
Gândește-te la numerele care te conduc spre Viață.
Curată este cărarea pentru cel ce are înțelepciune.
Deschide ușa Împărăției Luminii.
Revarsă-ți flacăra ca un Soare al dimineții ce ești,
Îndepărtează întunericul și trăiește în lumina zilei.
Privește-te, omule! Ca parte a ființei tale
Cei Șapte care sunt dar nu sunt ce par a fi.
Deschisu-mi-am, omule, înțelepciunea,.
Urmează drumul pe care primul am pășit.
Maeștri ai Înțelepciunii,
SOARE al LUMINII MATINALE și al VIEȚII pentru copiii omului.

TABLITA 4 - CEL NASCUT IN SPATIU

Ascultă, omule, vocea înțelepciunii,

Ascultă vocea lui THOTH, atlantul.
De bună voie îți ofer înțelepciunea mea,
Adunată din spațiul și timpul acestui ciclu;
Stăpân al misterelor, SOARE al dimineții,
Trăind de-a pururi, un copil al LUMINII,
Strălucind ca o stea a dimineții.

14
THOTH învățătorul de oameni, învățător al TOTULUI.
Cu mult timp în urmă, în copilăria mea,
Priveam stelele din de mult îngropata Atlantida,
Si visam la misterele ce se ascundeau departe, deasupra oamenilor.
Atunci crescu în inima mea o mare dorință de a cuceri drumul ce ducea către stele.
An după an, am cautat înțelepciunea, cunoștințe noi, urmând calea,
Până când SUFLETUL meu, trudit, s-a eliberat din strânsoare și a plecat departe.
Eliberat eram de legătura pământ-om.
Eliberat de corp, am țâșnit în noapte.
Deschis era, în sfârșit, și pentru mine spațiul stelar.
Eliberat din strânsoarea nopții eram.
Acum puteam cauta înțelepciune la marginile spațiului,
Departe de cunoașterea omului limitat.
Departe, în spațiu, a călătorit liber SUFLETUL meu
In infinitatea cercului luminii.
Ciudate, dincolo de înțelegere, erau unele planete,
Gigantice, cum omul nici nu poate visa.
Totuși găsit-am Legea, în toata frumusețea ei, ce se făcea simțită
Pe și printre acele planete asa cum se face simțită printre oameni.
Prin frumusețea infinității a călătorit sufletul meu,
Departe în spațiu am zburat cu gândul.
M-am odihnit pe o planetă frumoasă
Al cărei aer era plin de sunete armonioase.
Forme erau acolo, mișcându-se în Ordine,
Mărețe și maiestuoase precum stelele nopții;
Urcând în armonie, echilibru ordonat,
Simboluri ale Cosmicului, și ale Legii.
Pe lângă multe stele trecut-am în călătoria mea,
Si pe lângă multe rase de oameni
Unii urcând ca stele ale dimineții
Alții căzând spre întunericul nopții.
Fiecare din ei se luptau să se ridice,
Urcând spre înălțimi și sondând abisurile,
Ajungând uneori pe tărâmuri luminoase,
Trecând prin întuneric ca să iasă la Lumină.
Să știi, omule, că Lumina este moștenirea ta.
Întunericul e doar un văl.
Închisă în inima ta se află lumina eternă ,
Așteptând să fie eliberată pentru a cuceri,

15
Așteptând să rupă valul nopții.
Am descoperit câțiva din cei ce cuceriseră eterul.
Eliberați de spațiu dar totuși oameni erau.
Folosind forța care stă la baza TUTUROR lucrurilor,
Departe în spațiu construit-au o planetă,
Condusă de forța ce curge prin TOT;
Concentrând, transformând eterul în forme
Care creșteau după vrerea lor.
Depășiseră în știință toate rasele,
Aveau o înțelepciune nemăsurată, erau fii ai stelelor.
Îndelung am stat și le-am admirat înțelepciunea.
Au creat din eter orașe
Mărețe din trandafiri și aur.
Cu mult timp în urmă, ei cuceriseră eterul,
Se eliberaseră din strânsoare
Se gândeau doar la o imagine iar aceasta era rapid creată.
Mai departe pleca sufletul meu prin Cosmos,
Văzând lucruri și noi dar și vechi;
Învățând ca omul este cu adevărat un fiu al spațiului,
Un Soare intre Sori, un copil al stelelor.
Să știi, omule, că tot ce ai, este una cu stelele.
Corpul tău nu e decât o planetă
Învârtindu-se în jurul stelei din centrul sistemului planetar.
După ce vei obține lumina înțelepciunii totale,
Liber vei fi să strălucești în eter
Vei fi unul din Sorii ce luminează întunericul exterior
Unul din copii spațiului ce crește în Lumină.
Așa precum stelele își pierd cu timpul strălucirea,
Lumina lor revenind la măreața sursă,
La fel, omule, trece sufletul
Lăsând în urmă întunericul nopții.
Format din eterul primordial, plin de strălucirea ce curge dinspre sursă,
Legat de eterul ce îl înconjoară
Străluce de-a pururi până când se eliberează în sfârșit.
Ridică-ți flacăra din întuneric, lasă-n urma noaptea și liber vei fi.
Călătorit-am prin spațiu-timp,
Știind că în sfârșit sufletul meu era liber,
Știind că în sfârșit pot urma înțelepciunea.
Până când, în cele din urmă am trecut într-un plan,

16
Ascuns cunoașterii, necunoscut înțelepciunii,
O prelungire dincolo de tot ceea ce știm noi.
Având această cunoaștere, omule,
Sufletul meu a fost și mai fericit,
Pentru că acum eram liber.
Ascultă, fiu al spațiului,
Ascultă-mi înțelepciunea:
Află că și tu vei fi liber.
Ascultă-mi încă o dată înțelepciunea, omule,
Căci ascultând și tu poți trăi și fi liber.
Nu ești ceva pământean ci fiu al Infinitei Lumini Cosmice.
Nu mai știi de unde vii, omule?
Nu știi că ești cu adevărat Lumina?
Soare al Mărețului Soare, dobândind înțelepciune
Vei conștientiza legătura ta cu Lumina.
Tie îți ofer acum cunoaștere,
Libertatea de a păși pe aceeași cale pe care am mers și eu,
Arătându-ți cum prin zbuciumul meu
Am pășit pe calea ce duce spre stele.
Ascultă, omule, și conștientizează-ți legăturile,
Află cum să te eliberezi.
Din mijlocul întunericului te vei ridica, vei fi una cu Lumina și cu stelele.
Urmează întotdeauna calea înțelepciunii.
Doar așa te poți ridica.
Destinul omului îl conduce dintotdeauna înainte
Spre Curbele Infinitului TOT.
Află, omule, că tot spațiul este supus ordinii.
Doar prin Ordine poți fi Una cu TOTUL.
Ordinea și echilibrul sunt Legile Cosmosului.
Respectă-le și vei fi Una cu TOTUL.
Cel ce va urma cărarea înțelepciunii,
Trebuie să fie deschis florii vieții,
Să-și extindă conștiința dincolo de întuneric,
Să curgă prin timp și spațiu spre TOT.
Profund, în liniște trebuie să rămâi până când, în sfârșit
Te vei elibera de dorințe,
De dorința de a vorbi în tăcerea în care te afli.
Eliberează-te prin tăcere de legătura cuvintelor.
Abstinența de la mâncare până când ai învins

17
Dorința de a mânca, aceasta subjugă sufletul.
Atunci așază-te în întuneric.
Închide ochii ca să nu mai vezi razele Luminii.
Centrează-ți forța sufletului în locul conștiinței,
Si eliberează-l de robia nopții.
Așază-ți în minte imaginea pe care o dorești.
Imaginează-ți locul pe care ai vrea să-l vezi.
Vibrează înainte și înapoi cu forța ta.
Desfă-ți sufletul din legăturile nopții.
Cu toată puterea trebuie să scuturi
Până când sufletul tău va fi eliberat în sfârșit.
Atotputernică mai presus de cuvinte este flacăra Cosmică,
Ce șade în planuri necunoscute omului;
Atotputernică și echilibrată, mișcându-se în Ordine,
Muzica plină de armonie, dincolo de om.
Vorbind prin muzică, cântând prin intermediul culorilor,
Flacăra ce arde de la începutul TOTULUI Etern.
Scânteie din aceasta flacără sunteți, copiii mei,
Arzând în culori vii și trăind prin muzică.
Ascultă vocea și vei fi liber.
Conștiința eliberată fuzionează cu cea Cosmică,
Cu Ordinea și Legea TOTULUI.
Să nu te îndoiești, omule, că din întuneric,
Lumina va străluci în continuare ca un simbol al TOTULUI.
Spune această rugăciune dacă vrei să obții înțelepciunea.
Roagă-te ca Lumina să inunde TOTUL.
Atotputernice Spirit al Luminii ce strălucești  în
Cosmos, atrage-mi flacăra, în armonie, spre tine.
Ridică-mi focul din întuneric,
Atracție a focului care este Una cu TOTUL.
Ridică-mi sufletul, tu preaputernice.
Copil al Luminii, nu-ți întoarce fața de la mine.
Fă-mă să mă topesc în cuptorul tău;
Cel ce ești una cu toate lucrurile și toate lucrurile
Una cu tine, foc al vieții și Una cu Mintea.
Când ți-ai eliberat sufletul din robie, să știi că pentru tine nu mai există întuneric.
Prin spațiu vei putea căuta înțelepciune descătușat de trup.
Liber zboară în lumina dimineții,
Sufletule, spre tărâmurile Luminii. Mișcă-te în Ordine,

18
In Armonie, eliberat vei fi împreună cu Copii Luminii.
Caută și cunoaște, Cheia mea spre Înțelepciune.
Astfel, omule, vei fi liber cu siguranță.

TABLITA 5 - LOCUITORUL DIN UNAL

Adesea visez la îngropata Atlantida, pierdută în epoci ce-au dispărut în noapte.

Eon după eon ai ființat în frumusețe, lumina strălucind în întunericul nopții.
Atotputernic, domnind peste cei născuți pe pământ,
Stăpân al Pământului în vremea Atlantidei.
Rege al națiilor, stăpân al înțelepciunii,
LUMINA deasupra orașului SUNTAL,
Păstrător al căii,
Trăia în TEMPLUL său,
MAESTRUL din UNAL,
LUMINA a Pământului în zilele Atlantidei.

Maestru venit dintr-un ciclu de dincolo de noi,

Trăind în corpuri ca și printre oameni.
Nenăscut pe Pământ,
EL, venit de dincolo de noi,
SOARE a unui ciclu, mai presus de oameni.
Să știi, omule, ca Maestrul HORLET,
Nu a fost niciodată una cu copiii oamenilor.
In vremuri de demult când Atlantida s-a arătat ca o putere
A apărut cineva cu Cheia Înțelepciunii,
Arătând tuturor calea spre LUMINA.
Arătându-le tuturor oamenilor calea spre desăvârșire,
Calea Luminii ce curge printre oameni.
19
Stăpânind întunericul, conducând Sufletul-Omului,
Spre înălțimi ce erau Una cu Lumina.
Împărți el Regatele în părți.
Zece erau la număr, conduse de copiii oamenilor.
Într-unul a construit un TEMPLU,
Dar nu pentru copii oamenilor.
Din ETER a chemat substanța, modelată și cu forma dată de puterea lui YTOLAN
în formele pe care EL le-a construit cu mintea Lui.
Kilometru după kilometru substanța a acoperit insula, spațiu după spațiu a crescut în putere.
Neagră, și totuși nu, dar întunecată ca și spațiul-timp, adânc în interiorul ei ESENȚA LUMINII.
Cu repeziciune aparu Templul modelat și cu forma dată de CUVÂNTUL LOCUITORULUI,
chemat să se formeze din ceea ce n-are formă.
Apoi EL a construit în interior, camere mărețe, le umplu cu forme chemate din ETER,
și cu înțelepciune făcută sa apară din mintea Lui.
Fără formă era EL în TEMPLUL său, și în același timp era format în imaginea oamenilor.
Trăind printre ei și totuși nefiind de-al lor, ciudat și foarte diferit era EL de copii oamenilor.
Alese apoi dintre oameni TREI care să fie poarta spre el.
Ii alese pe cei TREI dintre cei MAI MARI ca să devină legătura lui cu Atlantida.
Mesageri care să-i ducă sfatul regilor copiilor oamenilor.
A ales și pe alții și i-a învățat despre înțelepciune; ca învățători să fie ei pentru copiii
oamenilor.
Apoi i-a așezat pe insula UNDAL pentru a fi învățători ai Luminii pentru oameni.
Fiecare din cei astfel aleși, a trebuit să fie învățat intre cinci și zece ani.
Doar astfel putea să înțeleagă cum să aducă LUMINA copiilor oamenilor.
Astfel apăru Templul, locul unde stătea Învățătorul oamenilor.
Eu, THOTH, am căutat dintotdeauna înțelepciunea,
In întuneric și în Lumină.
Încă din tinerețe am mers pe cale, căutând să capăt și mai multă învățătură.
După multe străduințe, unul din cei TREI, mi-a adus LUMINA.
Mi-a făcut cunoscute poruncile LOCUITORULUI, m-a adus din întuneric la LUMINA.
m-a dus în fața LOCUITORULUI, în Templu, în fața marelui FOC.
Acolo, pe mărețul tron, L-am văzut, pe LOCUITOR, înveșmântat în LUMINA
și strălucind ca focul.
Am îngenuncheat în fața măreței înțelepciuni, simțind LUMINA curgând în valuri prin corpul
meu.
Auzit-am apoi vocea LOCUITORULUI:
“Întuneric, vino spre Lumină.
De mult tot cauți calea spre LUMINA.
Fiecare suflet de pe pământ care își slăbește lanțurile, va fi curând eliberat din robia nopții.

20
Adânc din întuneric te-ai ridicat, și te-ai apropiat mai mult de Lumina țelului tău.
Aici vei locui ca și copil al meu, păstrător al înțelepciunii, unealtă a LUMINII de departe.
Apărător al înțelepciunii în epocile intunericului, ce curând se vor abate asupra copiilor
oamenilor.
Locuiește aici și soarbe din toată înțelepciunea.
Secrete și mistere ți se vor dezvălui.”
Răspunsu-i-am apoi MAESTRULUI CICLURILOR, zicând:
“Lumină ce te cobori asupra oamenilor, dă-mi din înțelepciunea ta
ca să pot fi învățător de oameni.
Dă-mi din LUMINA ta ca să mă pot elibera.”
Îmi vorbi apoi, din nou, MAESTRUL:
“Epocă după epocă vei trăi prin înțelepciunea ta, da, când peste Atlantida se vor rostogoli
valurile oceanului, vei avea Lumină, deși ascunsă în întuneric, pregătită să apară oricând o
vei chema.
Mergi acum și învață și mai mult din înțelepciune.
Dezvoltă-te în LUMINA către TOTUL infinitului.”
Mult timp locuit-am în templul LOCUITORULUI până când în sfârșit m-am contopit cu
LUMINA.
Urmat-am apoi calea spre planurile stelare, urmat-am apoi calea LUMINII.
Am urmat calea ce ducea adânc în inima Pământului, învățând deopotrivă secretele de
deasupra și de dedesubt; învățând calea spre SĂLILE DIN AMENTI;
învățând despre LEGEA ce ține lumea în echilibru.
Înțelepciunea mea m-a purtat spre camerele ascunse ale Pământului, adânc sub scoarța
Pământului, pe calea ascunsă de epoci copiilor oamenilor.
Mi s-a revelat chiar și mai multă înțelepciune înainte de a căpăta o nouă învățătură:
aflat-am că orice e parte a unui TOT, măreț și totuși mai măreț decât tot ceea ce cunoaștem.
Căutat-am centrul Infinitului de-a lungul epocilor.
Pe măsură ce înaintam, din ce în ce mai multe secrete aflam.
Acum, privind în urmă prin epocile trecute, știu că înțelepciunea nu cunoaște limite, că ea
crește odată cu epocile, că e Una cu cea a Infinitului.
Lumina era în vechea Atlantida.
Si totuși și întunericul se ascundea acolo.
Din Lumină în întuneric au căzut, cei care se ridicaseră dintre oameni.
Orgolioși deveniseră din cauza a ceea ce știau,
Mândri erau de locul lor intre oameni.
Adânc au cercetat în ce le era interzis,
Si au deschis poarta ce ducea dedesubt.
Căutat-au să obțină și mai multă cunoaștere dar
Si să o aducă la suprafață.

21
Cel ce coboară dedesubt trebuie sa fie echilibrat,
Altfel va fi limitat de lipsa luminii.
Deschis-au ei apoi,
Prin cunoașterea lor,
Căi interzise omului.
Dar, în Templul Său, cel ce vede tot, LOCUITORUL,
șade în AGWANTI, în timp ce prin Atlantida, sufletul lui hoinărește liber.
I-a văzut pe atlanți, cu magia lor,
Deschizând poarta ce urma să aducă pe Pământ mare necaz.
Cu repeziciune s-a întors sufletul său atunci în corpul său.
Din al său AGWANTI se ridică
Si își chemă cei TREI preaputernici mesageri.
Dădu porunci ce zguduiră lumea.
Adânc sub scoarța Pământului, spre Sălile din Amenti,
Repede a coborât LOCUITORUL.
Chemă  apoi fortele stăpânite de cei Sapte Maeștri;
Schimbă echilibrul Pământului.
Adânc scufundă Atlantida sub valurile întunecate.
Sfărâmă poarta ce fusese deschisă;
Distruse intrarea ce ducea dedesubt.
Toate insulele au fost distruse cu excepția insulei UNAL,
Si o parte a insulei fiilor LOCUITORULUI.
Pe aceștia ii păstră ca să fie învățători,
Lumini pe calea celor ce vor veni
Lumini pentru copiii mai mici ai oamenilor.
Mă chemă apoi pe mine, THOTH, în fața lui,
Si-mi dădu porunci pentru ce trebuia să fac, zicându-mi:
“Tu THOTH, ia-ți toată înțelepciunea.
Toate cunoștințele, toata magia ta.
Mergi și fii învățător de oameni.
Mergi și păstrează cunoștințele
Până când, cu timpul, LUMINA va spori în oameni.
LUMINA fi-vei de-a lungul epocilor,
Ascunsă dar de găsit pentru cei luminați.
Peste tot Pământul, iți dăm putere,
Te eliberăm s-o oferi sau s-o iei.
Adună-i acum pe fiii Atlantidei.
Ia-i și fugiți la oamenii din peșteri.
Zburați spre tărâmul Copiilor lui KHEM.”

22
Adunatu-i-am apoi pe fiii Atlantidei.
In navă am adus toate documentele mele,
Cele ale scufundatei Atlantide.
Adunatu-mi-am toate forțele,
Unelte multe ale magiei atotputernice.
Ridicatu-ne-am apoi pe aripile dimineții.
Deasupra Templului ne-am ridicat
Lăsând în urmă pe cei Trei și pe LOCUITOR,
Ce ședeau în SĂLILE de sub Templu,
Închizând calea spre Maeștrii Ciclurilor.
Cu toate acestea, celui care are cunoaștere,
Deschisa ii va fi calea spre AMENTI.
Cu repeziciune zburat-am noi pe aripile dimineții,
Spre tărâmul copiilor lui KHEM.
Acolo, prin puterea mea,
I-am cucerit și i-am condus.
Ridicat-am spre LUMINA, pe copiii lui KHEM.
Adânc sub stânci mi-am îngropat nava, așteptând vremea când omul va fi liber.
Deasupra navei, am ridicat un semn sub forma unui leu cu cap de om.
Acolo sub acel chip se odihnește nava mea,
Spre a fi scoasă când nevoia o va cere.
Află, omule, că departe, în viitor, invadatori vor veni din adâncul spațiului.
Atunci să vă treziți voi, cei ce aveți înțelepciune.
Scoateți nava mea și învingeți-i cu ușurință.
Adânc îngropat sub acel chip se află secretul meu.
Căutați și descoperiți în piramida pe care am construit-o.
Fiecare e pentru ceilalți cheia de boltă;
Fiecare e poarta ce duce spre VIATA.
Urmează CHEIA pe care am lăsat-o în urma mea.
Caută iar poarta spre VIATA îți va aparține.
Caută în piramida mea, adânc în coridorul ce se termină într-un perete.
Folosește CHEIA celor ȘAPTE, și deschide calea.
Acum ție ți-am încredințat înțelepciunea mea.
Acum ție ți-am încredințat calea mea.
Urmează calea.
Află tu secretele mele.
Căci ție ți-am arătat drumul.

TABLITA 6 - CHEIA MAGIEI

23
Ascultă, omule, la înțelepciunea magiei,
Ia aminte la uitata învățătură a puterilor.
Acum mult timp, pe vremea primului om,
O lupta a început intre întuneric și lumină.
Atunci, oamenii, ca și acum,
Aveau în ei deopotrivă lumină și întuneric;
In timp ce în unii, întunericul iadului domnea,
Altora lumina le umplea sufletul.
Da, o luptă dusă în vremuri de demult,
Eterna bătălie dintre întuneric și lumină.
Cu violență purtată de-a lungul epocilor,
Folosind forțe ciudate, necunoscute omului.
Inițiații au fost învăluiți în întuneric,
Luptând întotdeauna împotriva luminii;
Dar sunt și alții care, plini de lumină,
Au înfrânt întotdeauna întunericul nopții.
Oriunde te-ai afla în epoci și planuri,
Cu siguranță vei afla de lupta cu noaptea.
Cu multe epoci în urmă, SORII Dimineții
Au coborât și au descoperit lumea acoperită de noapte.
Acolo, în trecut, a început lupta, eterna luptă dintre Întuneric și Lumină.
Mulți erau atunci cuprinși atât de mult de întuneric
Încât abia mai licărea în ei lumina prin noapte.
Unii dintre ei erau maeștri ai intunericului, ce căutau
Să umple tot cu întunericul lor:
Căutau să ii atragă și pe alții în noaptea lor 
Cu violență se împotriveau maeștrilor luminii:
Luptau cu îndârjire din întunericul nopții
Căutând să strângă și mai mult cătușele,
Lanțurile ce-i legau pe oameni de întunericul nopții.
Se foloseau întotdeauna de magia intunericului,
24
Adusă de forța intunericului.
Magie ce învăluia sufletul omului în întuneric.
Uniți și ascultând porunca, FRAȚII ÎNTUNERICULUI,
De-a lungul epocilor, opuși copiilor oamenilor.
Umblând întotdeauna în secret, pe ascuns,
Cunoscuți și totuși nedescoperiți de copii omului.
Dintotdeauna, au mers și au lucrat în întuneric,
Ascunzându-se de lumină în bezna nopții.
In tăcere și în secret își foloseau puterea,
Înrobind și legând sufletele oamenilor.
Nevăzuți veneau și tot asa plecau.
Omul, în ignoranța lui, Îi cheamă de dedesubt.
Întunecată e calea pe care merg FRAȚII ÎNTUNERICULUI,
Neagră precum întunericul nu precum noaptea,
Călătorind pe Pământ vin în visele oamenilor.
Au căpătat putere din întunericul ce-i înconjoară
Sa cheme alți locuitori din afara planului lor,
Prin modalități ce sunt ascunse omului.
FRAȚII ÎNTUNERICULUI ajung până în mintea omului.
In jur ei își țes valul nopții lor.
Astfel, atât cât viețuiește,
Acel suflet trăiește înlănțuit,
Legat de cătușele VALULUI nopții.
Puternici sunt în cunoașterea interzisă
Interzisă deoarece e una cu noaptea.
Ascultă, bătrâne, și ia aminte la avertismentul meu:
Eliberează-te de robia nopții.
Nu-ți ceda sufletul FRAȚILOR ÎNTUNERICULUI.
Îndreaptă-ți fața întotdeauna spre Lumină.
Nu știi, omule, că durerea ta,
Se datorează doar Vălului nopții.
Da, omule, ia aminte la avertismentul meu:
Privește întotdeauna înspre sus,
Întoarceți sufletul spre LUMINĂ.
FRAȚII ÎNTUNERICULUI își caută frații
Cei care au mers pe calea LUMINII.
Căci știu prea bine că cei ce-au călătorit
Departe spre Soare pășind pe calea LUMINII
Au și mai mare putere

25
Să aducă întunericul asupra copiilor LUMINII.
Ascultă, omule, pe cel ce vine la tine.
Dar cântărește cu grijă dacă vorbele lui sunt din LUMINĂ.
Căci mulți sunt cei ce merg în LUMINA ÎNTUNECATĂ
Si care nu sunt totuși copiii LUMINII.
E ușor să le urmezi calea,
Ușor să urmezi calea pe care te conduc ei.
Dar ascultă, omule, avertismentul meu:
Lumina vine doar la cel ce caută.
Dificilă e calea ce duce la ÎNȚELEPCIUNE,
Dificilă e calea ce duce spre LUMINĂ.
Piedici multe vei găsi în calea ta
Si mulți munți de cățărat spre LUMINĂ.
Să știi, omule, că cel ce va răzbi, se va elibera de calea Luminii.
Căci trebuie să știi, omule, că în cele din urmă lumina trebuie să răzbată
Iar întunericul și noaptea să fie izgonite de Lumină.
Ascultă, omule, și ia aminte la această înțelepciune;
Ca și întunericul, la fel e și LUMINA.
Când întunericul va fi izgonit iar toate Vălurile vor fi rupte,
Din întuneric va străluci LUMINA.
Așa cum printre oameni există FRAȚII ÎNTUNERICULUI
Tot așa există și FRAȚII LUMINII.
Opuși FRAȚILOR ÎNTUNERICULUI,
Căutând să elibereze oamenii din noapte.
Puteri au ei, preaputernici.
Cunosc LEGEA iar planetele li se supun.
Întotdeauna lucrează în armonie și ordine,
Eliberând sufletul omului din robia nopții.
Secreți și ascunși, umblă și ei.
Necunoscuți sunt copiilor oamenilor.
Au luptat dintotdeauna cu FRAȚII ÎNTUNECAȚI,
Au învins și înving și timpul fără sfârșit.
LUMINA va fi întotdeauna stăpână,
Gonind întunericul nopții.
Omule, ascultă ce-ți spun:
Copii Luminii vor fi întotdeauna alături de tine.
Stăpâni ai puterii SOARELUI,
Nevăzuți dar paznici ai oamenilor.
Deschisă tuturor e calea lor,

26
Deschisă ție, cel ce vei păși în LUMINĂ.
Eliberați sunt EI din ÎNTUNECATUL AMENTI,
Eliberați din toate SĂLILE, unde VIAȚA domnește suprem.
SORI sunt ei și MAEȘTRI ai dimineții,
Copii ai Luminii care strălucesc printre oameni.
Seamănă cu oamenii dar nu sunt ca ei,
Pentru că în trecut nu au fost niciodată despărțiți.
Au fost UNUL în eterna UNITATE,
In tot spațiul de la începutul timpului.
Au dăruit omului secrete
Care să-l păzească și să-l protejeze de orice rău.
Cel ce va dori să meargă pe calea maestrului,
Trebuie să se elibereze din robia intunericului.
Trebuie să cucerească ceea ce nu are formă,
Si să cucerească iluzia fricii.
Cunoscând trebuie să afle toate secretele
Călătorind pe calea ce duce spre întuneric,
Si cu toate acestea trebuie să aibe înaintea lui lumina țelului său.
Mari piedici va întâmpina în drumul lui,
Dar el să se îndrepte cu hotărâre spre LUMINA SOARELUI.
Ascultă, Omule, SOARELE este simbolul
LUMINII ce strălucește la capătul drumului tău.
Acum ție iți dăruiesc secretele:
Acum pentru a înfrunta forța intunericului,
Pentru a o înfrunta și a înfrânge teama de noapte.
Doar știind poți înfrânge,
Doar știind poți avea LUMINĂ.
Acum îți transmit aceasta învățătură,
Știută de MAEȘTRI,
Știința ce înfrânge toate temerile de întuneric.
Folosește înțelepciunea pe care ți-am dăruit-o.
Si STĂPÂN al FRAȚILOR NOPȚII vei fi.
Când vei simți ceva,
Ce te atrage mai aproape de poarta mai întunecată,
Privește-ți sufletul și află dacă ceea ce simți vine din interiorul tău.
Daca vei descoperi întunericul în propriile-ți gânduri,
Izgonește-le cât mai departe de mintea ta.
Trimite-ți prin corp un val de vibrație,
Neregulată la început și regulată apoi,

27
Până când te vei elibera.
Pornește VALUL DE FORȚĂ în CENTRUL CREIERULUI tău.
Direcționează-l sub forma de unde din cap spre picioare.
Dar dacă vei descoperi că sufletul tău nu e întunecat,
Asigură-te că o forță e îndreptată spre tine.
Doar prin cunoaștere poți răzbate.
Doar prin înțelepciune poți spera să te eliberezi.
Cunoașterea aduce înțelepciune iar înțelepciunea, putere.
Desăvârșește-te și vei avea putere asupra tuturor lucrurilor.
Caută mai întâi un loc legat de întuneric.
Desenează un cerc în jurul tău.
Stai în picioare, drept, în mijlocul cercului.
Folosește această formula și vei fi liber.
Ridică-ți mâinile spre spațiul întunecat de deasupra ta.
Închide ochii și adună LUMINĂ.
Cheamă SPIRITUL LUMINII prin Spațiu-Timp
Folosind aceste cuvinte și vei fi liber:
“Umple-mi corpul, SPIRIT AL VIEȚII,
umple-mi corpul cu SPIRITUL LUMINII.
Vino din FLOAREA
Ce străluce în întuneric.
Vino din SĂLILE unde domnesc cei ȘAPTE MAEȘTRI.
Pe nume le spun, eu, CELOR ȘAPTE:
TREI, PATRU, CINCI,
Și ȘASE, ȘAPTE, OPT - NOUĂ.
Pe nume ii chem să mă ajute,
Să mă elibereze și să mă salveze din întunericul nopții:
UNTANAS, QUERTAS, CHIETAL,
Si GOYANA, HUERTAL, SEMVETA - ARDAL.
Pe nume ii implor,
Să mă elibereze din întuneric
Si să mă umple cu LUMINĂ.”
Să știi, omule, că după ce vei face asta,
Vei fi eliberat din cătușele ce te leagă,
De frații nopții.
Nu înțelegi că numele lor au puterea să elibereze prin vibrație lanțurile ce te leagă?
Folosește-le la nevoie să te eliberezi pe tine și pe fratele tău
Astfel ca și el să iasă din întuneric.
Tu, omule, ești ajutorul fratelui tău.

28
Nu-l lăsa în robia intunericului.
Ție îți dăruiesc acum magia mea.
Ia-o și mergi pe calea LUMINII.
LUMINA ție, VIAȚA ție,
Fie ca SOARE să fii în ciclurile ce urmează.

TABLITA 7 - CEI SAPTE MAESTRI

Ia aminte omule și ascultă-mi Vocea.

Deschide-ți mintea-spațiu și soarbe din înțelepciunea mea.
Întunecată e calea VIEȚII pe care pășești.
Multe sunt capcanele care îți apar în cale.
Caută întotdeauna să capeți și mai multă înțelepciune.
Găsește-o iar ea iți va lumina drumul.
Omule, deschide-ți SUFLETUL COSMOSULUI,
Si lasă-l să curgă prin tine, una cu SUFLETUL tău.
LUMINA este veșnică iar întunericul este efemer.
Caută de-a pururi, omule, LUMINA.
De fiecare dată când Lumina îți va umple ființa
Întunericul va dispărea curând din tine.
Deschide-ți-vă sufletele FRAȚILOR LUMINII.
Dați-le voie să intre și să vă umple cu LUMINA.
Ridicați-vă ochii spre LUMINA cosmosului.
Îndreptați-vă întotdeauna fața spre țel.
Doar căpătând lumina întregii înțelepciuni,
Veți deveni una cu țelul Infinitului.
Căutați întotdeauna Unicitatea eternă.
Căutați întotdeauna Lumina din Unu.
Ascultă-mi Vocea, omule
Cântând cântecul Luminii și al Vieții
In orice spațiu, Lumina este predominantă,
29
Înconjurându-i pe toți cu flamuri de foc.
Căutând întotdeauna în vălul intunericului
Undeva vei găsi cu siguranță Lumina.
Ascunsă și îngropată, rătăcită de cunoașterea omului,
Adânc în finit există Infinitul.
Pierdută, dar prezentă, curgând prin orice,
Viețuind în TOT este CREIERUL INFINIT.
In toate spațiile, există doar o SINGURA înțelepciune.
Fără îndoială este UNA din UNUL.
Tot ceea ce există apare din LUMINA, iar LUMINA apare din TOT.
Toată creația se sprijină pe ORDINE:
LEGEA guvernează spațiul unde există INFINITUL.
Din echilibru provin marile cicluri,
Deplasându-se în armonie spre sfârșitul Infinitului.
Să știi, omule, că departe în spațiu-timp,
Însuși INFINITUL se va transforma.
Ia aminte și ascultă Vocea Înțelepciunii:
Află că TOTUL se crează din TOT în permanență.
Afla ca prin timp poți urma înțelepciunea
Si să descoperi și mai multă lumină în calea ta.
Da, vei descoperi că dacă nu cauți, țelul tău te va ocoli din zi în zi.
Cu mult timp în urmă, în SĂLILE DIN AMENTI
Eu, Thoth, am stat în fața Maeștrilor ciclurilor.
Preaputernici, atât ca forță cât și ca înțelepciune nedezvăluită.
Condus de Locuitor, I-am văzut pentru prima dată.
Mai apoi însă eliberat fiind, puteam să intru în conclavul lor când doream.
Adesea am mers pe calea întunecoasă spre SALA unde LUMINA strălucește de-a pururi.
Am aflat despre Maeștrii Ciclurilor, ce aduceau înțelepciune din ciclurile trecute.
In acel ciclu EI se manifestau ca ghizi ai oamenilor către cunoașterea TOTULUI.
Sapte sunt la număr, atotputernici, transmițând prin mine aceste cuvinte oamenilor.
Epoci la rând, am stat în fata lor ascultându-le cuvintele ce nu răsunau.
Odată mi-au spus:
Omule, vrei să capeți înțelepciune?
Caută în inima flăcării.
Vrei să capeți cunoștințe despre putere?
Caută în inima flăcării.
Vrei să fii una cu inima flăcării?
Caută atunci în propria-ți flacără ascunsă în interiorul tău.

30
De multe ori mi-au vorbit,
Împărtășindu-mi înțelepciunea nelumească;
Arătându-mi noi căi spre lumină;
Împărtășindu-mi înțelepciunea adusă de deasupra.
Oferindu-mi cunoaștere,
Învățându-ma despre LEGE, despre ordinea la TOATE.
Vorbitu-mi-au din nou, cei ȘAPTE, SPUNÂND:
“De dincolo de timp venim, omule,
Călătorit-am de dincolo de SPAȚIU-TIMP,
Da, din locul unde se termină Infinitul.
Când tu și frații tăi erați fără de formă,
Noi aveam deja forma din ordinea TOTULUI.
Nu suntem precum oamenii,
Deși odată fost-am oameni și noi.
Din Marele Vid ne-am născut
In conformitate cu LEGEA.
Căci trebuie să știi că ceea ce e format
Cu adevărat nu are formă decât în ochii tăi.
Iar apoi îmi vorbiră din nou cei ȘAPTE, zicând:
Copil al LUMINII, THOTH, ești liber, să călătorești pe calea luminoasă
Până când TOATE vor deveni UNA.”
Ne-am născut în ordinea noastră:
TREI, PATRU, CINCI, SASE, ȘAPTE, OPT - NOUA.
Află că acestea sunt numerele ciclurilor din care am coborât către oameni.
Fiecare avem aici o datorie de împlinit;
Fiecare avem aici o forță de controlat.
Cu toate acestea suntem UNA cu SUFLETUL ciclului nostru.
Totuși și NOI căutăm un țel.
Dincolo de înțelegerea omului, Infinitul se extinde în ceva mai măreț decât TOTUL.
Acolo, într-un timp care nu e totuși timp, cu TOȚI vom deveni UNUL
Cu ceva mai măreț decât TOTUL.
Timpul și spațiul se mișcă în cercuri.
Cunoaște-le legea și vei fi și tu liber.
Da, liber fi-vei să treci prin cicluri-
Să treci de cei care păzesc ușa.
Apoi îmi vorbi al NOUĂLEA spunând:
Eon după eon am existat, necunoscând VIATA și negustând din moarte.
Căci află  omule că departe în viitor, Viața și moartea sunt una cu TOTUL.
Echilibrându-se atât de perfect una pe cealaltă

31
Cum nici nu mai există în Unitatea TOTULUI.
In oamenii acestui ciclu, forța vieții este răspândită,
Dar viața în dezvoltarea ei devine una cu TOTUL.
Aici eu mă manifest în acest ciclu al vostru,
Dar în același timp sunt și în viitorul timpului vostru.
Pentru mine timpul nu există, căci în lumea mea timpul nu există,
Căci fără formă suntem NOI.
NOI viață nu avem dar totuși avem existența, mai deplină, mai măreață și mai liberi decât
tine.
Omul e ca o flacără legată de un munte,
Dar NOI vom fi întotdeauna liberi în ciclul nostru.
Află, omule, că pe măsură ce vei înainta în ciclul ce ți se întinde înainte-ți
Viața însăți va trece în întuneric și doar esența Sufletului va rămâne.
Apoi îmi vorbi Maestrul OPT, zicând:
Tot ce cunoști nu e decât o parte din puțin.
Încă nu ai ajuns la Măreție.
Departe în spațiu unde LUMINA domnește
Eu am intrat în LUMINA.
Forma am primit dar nu sunt ca tine.
Un corp de Lumină a fost formată forma mea fără de formă.
Nu cunosc VIATA și nici MOARTEA, dar sunt totuși Maestru a tot ce există.
Caută să găsești calea printre piedici.
Călătorește pe drumul care duce spre LUMINA.
Îmi vorbi din nou NOUA, zicând:
Caută să găsești calea spre infinit.
Nu e imposibil să-ți dezvolți o conștiință superioară.
Căci atunci când DOI va deveni UNUL Iar UNUL se va transforma în TOT,
Atunci vei ști că bariera s-a ridicat, și că te-ai eliberat de cale.
Dezvoltă-te de la formă la fără de formă.
Si liber vei putea fi de cale.
Astfel, de-a lungul secolelor ascultat-am, învățând calea spre TOT.
Acum îmi îndrept gândurile spre TOT CE EXISTA.
Ascultă și auzi când te cheamă.
LUMINA, atotbiruitoare, Una cu TOTUL și TOTUL cu UNUL,
Curgi spre mine prin canal.
Intră în mine ca să mă pot elibera.
Contopește-mă cu TOTUL, strălucind din întunecimea nopții.
Eliberează-mă de tot spațiu-timp, eliberează-mă de Vălul nopții.
Eu, copilul LUMINII, poruncesc: eliberat din întuneric sa fiu.

32
Fără de formă sunt pentru Sufletul-Lumină, fără formă dar strălucind totuși luminos.
Știu că lanțurile intunericului trebuie să fie sfărâmate și să cadă în fața luminii.
Acum înțelepciune îți ofer.
Liber poți fi, omule, trăind în lumină și în strălucire.
Nu-ți întoarce fața de la Lumină.
Sufletul tău locuiește pe tărâmuri luminoase.
Ești copilul Luminii.
Îndreaptă-ți gândurile spre interior nu spre exterior.
Găsește-ți Sufletul-Lumină din interiorul tău.
Află ca tu ești MAESTRUL.
Totul vine din interior.
Îndreaptă-te spre tărâmurile luminii.
Îndreaptă-ți gândul spre Lumină.
Află că ești una cu Cosmosul, o flacără și un Copil al Luminii.
Acum însă te previn:
Nu-ți lăsa gândul să se îndepărteze.
Să știi că lumina curge de-a pururi prin corpul tău.
Nu te îndrepta spre FRAȚII ÎNTUNECAȚI ce vin de la FRAȚII ÎNTUNERICULUI.
Tine mereu ochii larg deschiși, și sufletul în acord cu Lumina.
Preia această înțelepciune și apleacă-te asupra ei cu atenție.
Ascultă-mi Vocea și conformează-te.
Urmează calea spre lumină, și vei deveni UNA cu calea.

TABLITA 8 - CHEIA MISTERELOR

Ție, omule, ți-am oferit învățătura mea.

Ție ți-am oferit Lumina.
Ascultă și primește-mi înțelepciunea
Adusă din spațiu, din planuri de dincoace și de dincolo.
Om nu sunt căci m-am eliberat de dimensiuni și planuri.
În fiecare din acestea am alt corp.

33
În fiecare, îmi schimb forma.
Acum știu că ce e fără formă e tot ce e din formă.
Măreață e înțelepciunea celor Șapte.
Atotputernici sunt EI,
Se manifestă prin puterea lor,
Plini de forță de dincolo de timp și spațiu.
Ascultă aceste cuvinte înțelepte.
Ascultă-le și transformă-le în ale tale.
Descoperă în ele ce e fără formă.
Misterul nu e decât învățătura ascunsă.
Cunoaște-o și te vei desăvârși.
Găsește înțelepciunea adânc îngropată
Și devino stăpânul intunericului și al Luminii.
Profunde sunt tainele ce te înconjoară,
Ascunse sunt secretele Celor Bătrâni.
Caută printre CHEILE ÎNȚELEPCIUNII mele.
Vei găsi cu siguranță calea.
Poarta spre putere e tainică, dar cel care se desăvârșește o va primi.
Privește spre LUMINĂ! Frate al meu.
Fii deschis și vei primi.
Grăbește pasul prin valea intunericului.
Triumfă asupra locuitorului nopții.
Îndreaptă-ți mereu ochii spre PLANUL LUMINII, și vei deveni UNA cu LUMINA.
Omul e în proces de transformare spre forme care nu sunt din această lume.
Se dezvoltă către timpul fără de formă, un plan din ciclul superior.
Află că trebuie să devii fără de formă înainte de a deveni LUMINĂ.
Ascultă, omule, vocea mea, care iți povestește despre căile Luminii,
Arătându-ți calea spre desăvârșire când te vei contopi cu Lumina.
Caută tainele din centrul Pământului.
Învață LEGEA care există, care ține stelele în echilibru
Prin forța ceții primordiale.
Caută flacăra VIEȚII PĂMÂNTULUI.
Scaldă-te în flacăra ei.
Urmează calea până când și tu vei deveni o flacără.
Spune cuvinte fără să le rostești celor care locuiesc dedesubt.
Intră în templul luminat în albastru și scaldă-te în focul vieții.
Află, omule, că ești o ființă complexă de pământ și foc.
Permite-i flăcării tale să strălucească cu putere.
Fii doar foc.

34
Înțelepciune e ascunsă în întuneric.
Când vei fi luminat de flacăra Sufletului,
Descoperă înțelepciunea și fi NĂSCUT DIN LUMINĂ,
Un Soare al Luminii fără formă.
Caută și mai multă înțelepciune.
Găsește-o în inima flăcării.
Descoperă asta doar prin truda iar Lumina se va revărsa în creierul tău.
Ascultă-mi vocea și conformează-te.
Rupe Valurile intunericului.
Străluce ca o LUMINĂ pe CALE.
Povestesc despre Străvechea Atlantida,
Povestesc despre zilele Regatului Umbrelor,
Povestesc despre venirea Copiilor umbrelor.
De foarte departe au fost ei chemați de către înțelepciunea pământenilor,
Chemați cu scopul de a câștiga mare putere.
Înainte ca Atlantida sa existe,
Erau oameni care explorau întunericul,
Folosind magia neagră pentru a chema ființe din lumea de sub noi.
Au sosit astfel ele în acest ciclu.
Fără nici o altă vibrație, existând nevăzute de către copiii pământenilor.
Puteau exista în formă doar prin sânge.
Si puteau trăi în lume doar prin om.
In epocile trecute au fost cucerite de către Maeștri,
Si conduse dedesubt în locul de unde veniseră.
Dar câteva au reușit să rămână, ascunse în spații și planuri necunoscute omului.
Au locuit în Atlantida ca umbre, apărând din când în când printre oameni.
Când sânge se oferea veneau să locuiască printre oameni.
Sub formă de oameni au apărut printre noi, dar doar la înfățișare erau oameni.
Cap de șarpe aveau de fapt dar oamenii ii vedeau la fel ca pe oameni.
S-au insinuat în Consilii, luând forme asemănătoare oamenilor.
Omorând prin puterea lor Stăpânii regatelor,
Preluându-le înfățișarea și domnind peste oameni.
Doar prin magie puteau fi descoperiți.
Doar prin sunet li se putea vedea fața.
Căutat-au ei din Regatul umbrelor
Să distrugă omul și să domnească în locul lui.
Dar, află omule, că Maeștrii erau atotputernici în magie,
In stare să ridice Vălul de pe chipul șarpelui, în stare să-l trimită la locul lui.
Venit-au la om și învățatu-l-au secretul, CUVÂNTUL pe care doar un om îl poate pronunța.

35
Repede apoi au ridicat Vălul de pe fața șarpelui și l-au alungat dintre oameni.
Totuși, ai grijă, șarpele trăiește încă într-un loc care se deschide uneori spre lume.
Nevăzuți merg printre noi în locuri unde ritualurile au fost rostite.
Pe măsură ce timpul se scurge, din nou vor lua înfățișarea omului.
Chemați pot fi ei de maestrul care știe albul și negrul,
Doar maestrul alb însă ii poate controla
Si lega cât sunt sub formă de om.
Nu căuta regatul umbrelor, căci răul va apărea cu siguranță.
Căci doar maestrul luminii va triumfa asupra umbrei fricii.
Află, fratele meu, că teama e un mare obstacol.
Fii maestru al luminii intru toate, și umbra va dispărea.
Ascultă și ia aminte la înțelepciunea mea, glasul LUMINII e limpede.
Nu căuta valea umbrei, iar LUMINA va apărea de la sine.
Ascultă, omule, înțelepciunea mea profundă.
Îți vorbesc de învățături ascunse omului.
Departe fost-am în călătoria mea prin spațiu-timp,
Până la capătul spațiului acestui ciclu.
Da, am aruncat o privire la PĂZITORII Barierei,
Care îl așteptau pe cel ce urma să treacă de ei
In acel spațiu unde timpul nu există,
Abia I-am simțit pe păzitorii ciclurilor.
Ei se mișcă doar în unghiuri.
Nu sunt eliberați de dimensiunile curbe.
Ciudați și înspăimântători sunt PĂZITORII Barierei.
Urmăresc conștiința până la marginile spațiului.
Să nu crezi ca vei scăpa intrând în corp,
Căci ei urmăresc cu repeziciune Sufletul în unghiuri.
Doar cercul îți va oferi protecție, te va salva din ghearele
LOCUITORILOR ÎN UNGHIURI.
Odată, într-un timp apus, m-am apropiat de măreața Barieră,
Si am văzut pe țărmurile unde timpul nu există,
Formele fără de formă ale PĂZITORILOR barierei.
Ascunși dincolo de timp i-am descoperit;
Iar EI, simțindu-mă de la distantă, s-au ridicat, au scos un sunet ca de clopot
care a putut fi auzit din ciclu în ciclu și s-au deplasat prin spațiu către sufletul meu.
Fugit-am atunci repede din calea lor, înapoi de la capătul de neimaginat al timpului.
Dar ei m-au urmărit continuu, mișcându-se în unghiuri ciudate necunoscute omului.
Pe țărmurile gri al capătului TIMPULUI-SPAȚIU am găsit PĂZITORII Barierei,
Atacând Sufletul care încearcă să treacă dincolo de timp.

36
Am fugit în cercuri înapoi în corp.
Am fugit dar cu repeziciune m-au urmărit și ei.
Devoratorii m-au urmărit, căutând prin unghiuri să-mi mistuie Sufletul.
Află, omule, că Sufletul care provoacă Bariera poate fi înrobit
De către PĂZITORII de dincolo de timp, ținut în robie până când acest ciclu se încheie
Si lăsat în urmă când conștiința pleacă.
Intrat-am în corp.
Am creat cercuri ce nu au unghiuri,
Am creat forma care din forma mea a fost creata.
mi-am transformat corpul într-un cerc
iar urmăritorii s-au pierdut în cercurile timpului.
Cu toate acestea, când ies din corp, trebuie să fiu prudent oricând
Să nu mă mișc în unghiuri căci altfel sufletul meu poate să nu mai fie niciodată liber.
Să știi că PĂZITORII Barierei se mișcă doar în unghiuri
Si niciodată pe curbele spațiului.
Doar mișcându-te și tu în curbe poți scăpa de ei,
Căci în unghiuri te vor putea urmări.
Omule, ia aminte la ce-ți spun:
Nu căuta să deschizi poarta ce dă dincolo de timp.
Puțini sunt cei care au reușit să treacă de Barieră
Către LUMINA mai mare ce strălucește dincolo.
Căci trebuie să știi că de-a pururi locuitorii
Caută astfel de Suflete pentru a le înrobi.
Ascultă și ia aminte, omule:
Caută să te miști nu în unghiuri ci în curbe,
Iar dacă, în timp ce ești în afara corpului,
Auzi un sunet ca un lătrat de câine de vânătoare
Răsunând clar, ca un clopot în ființa ta, fugi înapoi în corp în cercuri.
Dupa ce ai intrat în forma în care locuiești, folosește crucea și cercul combinându-le.
Deschide gura și folosește-ți Vocea.
Rostește CUVÂNTUL și vei fi eliberat.
Doar cel care are LUMINĂ pe deplin poate spera să treacă de păzitorii căii.
Iar apoi trebuie să se miște în curbe și unghiuri ciudate
Care sunt formate în direcții necunoscute omului.
Ascultă și ia aminte, omule:
Nu încerca să treci de păzitorii căii.
Mai degrabă caută să-ți sporești Lumina și pregătește-te să-ți continui drumul.
LUMINA este țelul tău suprem, fratele meu.
Caută și găsește de-a pururi Lumina pe calea ta.

37
TABLITA 9 - CHEIA LIBERTATII SPATIULUI

Ascultă-mi vocea, omule,

Ce te învață despre Înțelepciunea și Lumina acestui ciclu;
Ce te învață cum să alungi întunericul,
Ce te învață cum să aduci Lumina în viața ta.
Caută, omule, să descoperi calea ce te duce spre Viața eternă ca un SOARE.
Ieși de sub vălul întunericului.
Caută să devii o Lumină în lume.
Fă din tine un vas pentru Lumină, o țintă pentru Soarele acestui spațiu.
Ridică-ți ochii către Cosmos.
Ridică-ți ochii spre Lumină.
Rostește cuvintele Locuitorului, cântecul ce cheamă Lumina.
Cântă cântecul libertății.
Cântă cântecul Sufletului.
Crează înalta vibrație care te va face UNA cu Întregul.
Fii una cu cosmosul.
Contopește-te cu Lumina.
Fii un instrument al ordinii, o cale a LEGII pentru lume.
Omule, LUMINA ta este marea LUMINA, care străluce prin umbra cărnii.
Trebuie să te eliberezi de întuneric înainte de a te contopi cu LUMINA.
Umbrele intunericului te înconjoară.
Viața curge ca un șuvoi prin tine.
Omule, trebuie să te ridici iar corpul tău va pleca departe
Spre planurile care te înconjoară și care sunt totuși Una cu tine.
Privește în jurul tău, omule.
38
Vezi-ți propria lumină reflectată.
Chiar și în întunericul din jurul tău
Lumina ta continuă să curgă prin văl.
Caută de-a pururi înțelepciunea.
Nu-i permite corpului tău să te trădeze.
Stai în calea Luminii.
Alungă întunericul cu strălucirea ta.
Să știi că înțelepciunea e veșnică.
Ea există de când a început TOTUL, făurind armonie din
Legea ce există pe CALE.

Ascultă, omule, la învățătura înțelepciunii.

Ascultă vocea ce vorbește despre timpul trecut.
Îți voi dezvălui învățături uitate, iți voi povesti despre înțelepciunea ascunsă în trecut,
Pierdută în mijlocul intunericului din jurul meu.
Să știi, omule, că tu ești întruchiparea tuturor lucrurilor.
Doar că acest lucru a fost uitat, pierdut când omul a fost înrobit,
Legat și ferecat în lanțurile intunericului.
Cu foarte mult timp în urmă, am renunțat la trup.
Am cutreierat liber prin imensitatea eterului,
Înconjurând unghiurile ce-l țineau pe om în robie.
Află, omule, că tu ești doar spirit.
Corpul nu înseamnă nimic.
Sufletul e TOTUL.
Nu-i permite corpului tău să fie o închisoare.
Alungă întunericul și călătorește în Lumină.
Renunță la trup, omule, și eliberează-te, fii cu adevărat o Lumină ce e UNA cu Lumina.
Când te vei fi eliberat din robia intunericului
Si vei călători în spațiu ca SOARE al LUMINII,
Atunci vei afla ca spațiul nu e nelimitat
Ci că are granițe  sub formă de unghiuri și linii curbe.
Află, omule, că tot ceea ce există
E doar o reprezentare a lucrurilor și mai mărețe care vor veni.
Materia este fluidă și curge ca un fluviu,
Transformându-se constant dintr-un lucru în altul.
Învățătura a existat de-a lungul epocilor;
Nu a fost niciodată schimbată, deși a fost îngropată în întuneric;
Nu s-a pierdut niciodată, deși a fost uitată de om.
Să știi că în spațiul în care locuiești

39
Se află alte spații la fel de mărețe ca cel al tău,
Împletite prin centrul materiei tale
Dar totuși despărțite în spațiile lor proprii.
Într-un timp demult uitat, eu THOTH, am deschis poarta,
Am intrat în alte spații și am aflat secretele ascunse.
Adânc în esența materiei se află ascunse multe secrete.
Nouă sunt la număr dimensiunile ce se întrepătrund,
Si Nouă sunt ciclurile spațiului.
Nouă sunt difuziunile conștiinței
Si Nouă sunt lumile dintre lumi.
Da, Nouă la număr sunt Maeștrii ciclurilor
Care vin și de deasupra și de dedesubt.
Spațiul e plin de lucruri ascunse, căci spațiul e împărțit de timp.
Caută cheia către timp-spațiu, și vei deschide poarta.
Să știi că prin spațiu-timp Conștiința există cu siguranță.
Deși e ascunsă învățăturii noastre ea există totuși de-a pururi.
Cheia către lumile din interiorul tău se găsește doar în interiorul tău.
Căci omul e poarta misterelor și cheia care este Una cu Unul.
Caută în interiorul cercului.
Folosește CUVÂNTUL pe care ți l-am dezvăluit.
Deschide poarta din interiorul tău, iar atunci cu siguranță vei trăi și tu.
Omule, tu crezi că trăiești, dar să știi ca e doar viață în moarte.
Căci atâta vreme cât ești legat de corpul tău, pentru tine nu exista nici un fel de viață.
Doar Sufletul e liber să călătorească prin spațiu, și are o viată care e cu adevărat viață.
Restul nu e decât robie, o încătușare din care trebuie să te eliberezi.
Nu gândi ca omul e născut pe pământ, deși s-ar putea să vină de pe pământ.
Omul e un spirit născut în lumină.
Dar, dacă nu știe acest lucru, nu poate fi liber niciodată.
Întunericul în înconjoară pe cel născut în lumină.
Întunericul înrobește Sufletul.
Doar cel ce caută poate spera să se elibereze.
Umbre te înconjoară, întunericul umple tot spațiul
Străluce, LUMINA a omului-suflet.
Umple întunericul spațiului.
Ești copilul MARII LUMINI amintește-ți asta și vei fi liber.
Nu adăsta în umbră.
Ieși din intunericul nopții Lumina, lasă-ți sufletul, tu SOARE NĂSCUT,
Să se umple cu măreția Luminii, eliberat din lanțurile intunericului,
Un Suflet care e UNU cu Lumina.

40
Tu ești cheia întregii înțelepciunii.
In tine se află tot timpul și spațiul.
Nu trăi încătușat în întuneric.
Eliberează-ți forma de Lumina din noapte.
Măreață Lumină ce umpli tot Cosmosul, curgi deplin către om.
Fă din corpul lui o torță de lumină care să nu se stingă niciodată printre oameni.
Departe în trecut, căutat-am înțelepciune, învățături necunoscute omului.
Departe în trecut, am călătorit în spațiu acolo unde s-a născut timpul.
Căutat-am întotdeauna și mai multă înțelepciune
Pentru a o adăuga la cea pe care o aveam deja.
Descoperit-am ca doar viitorul Deținea înțelepciunea pe care o căutam.
In jos, spre SĂLILE DIN AMENTI am călătorit, înțelepciune și mai multă căutând.
Întrebat-am MAEȘTRII CICLURILOR despre calea spre înțelepciunea pe care o căutam.
Le-am adresat aceasta întrebare:
Unde se află sursa TOTULUI?
Mi-a răspuns în tonuri preaputernice Vocea MAESTRULUI NOUA:
Eliberează-ți sufletul de corp și vino cu mine în LUMINA.
Ieșit-am din corpul meu, O flacără pâlpâind în noapte.
Stat-am în fata MAESTRULUI, scăldat în focul VIEȚII.
Cuprins fost-am apoi de o forță, mai puternică de înțelegerea omului.
Am fost aruncat  în Abis prin spatii necunoscute omului.
Am văzut matrițele Ordinii din haos și unghiurile nopții.
Am văzut LUMINA, răsărind din Ordine si auzit-am vocea Luminii.
Am văzut flacăra Abisului, producând Ordine și Lumină.
Am văzut Ordinea născându-se din haos.
Am văzut Lumina răspândind Viata.
Apoi auzit-am vocea.
Ascultă și înțelege.
Flacăra este sursa tuturor lucrurilor, cea care conține toate lucrurile în stare latentă.
Ordinea care a emis Lumina este CUVÂNTUL iar din CUVÂNT,
SE NAȘTE VIAȚA și existenta tuturor lucrurilor.
Vocea vorbi din nou, spunând:
VIAȚA din tine este CUVÂNTUL.
Găsește VIAȚA din tine și vei avea puterea să folosești CUVÂNTUL.
Îndelung privit-am flacăra-Lumină, revărsându-se din Esența Focului,
Realizând că VIAȚA e ORDINE și că omul e una cu focul.
M-am întors în trup și am stat din nou în fata celor Nouă,
Ascultând vocea Ciclurilor, vibrând de putere au vorbit ei:
Afla, tu THOTH, ca VIAȚA nu e decât CUVÂNTUL FOCULUI.

41
VIAȚA pe care o tot cauți nu e decât CUVÂNTUL din Lume ca un foc.
Caută calea spre CUVÂNT iar Puterile vor fi cu siguranță ale tale.
L-am întrebat apoi pe Nouă:
Maestre, arata-mi calea.
Calea spre înțelepciune.
Arată-mi calea spre CUVÂNT.
Îmi răspunse el, MAESTRUL NOUA:
Prin ORDINE vei găsi calea.
Nu ai văzut ca CUVÂNTUL se naște din Haos?
Nu ai văzut ca LUMINA se naște din FOC?
Caută și în viata ta această ordine.
Echilibrează-ți și ordonează-ți viata.
Potolește-ți Haosul emoțiilor și vei avea ordine în VIAȚA.
ORDINEA născută din haos
Îți va aduce CUVÂNTUL SURSEI,
Îți va aduce puterea CICLURILOR,
Si va face din Sufletul tău o forță ce va traversa epocile,
Un SOARE perfect din Sursă.
Ascultat-am vocea iar cuvintele mi-au intrat adânc în suflet.
Dintotdeauna am cautat ordinea care să mă poată apropia de CUVÂNT.
Află că cel ce ajunge la el trebuie să fie mereu în ORDINE pentru a putea
Folosi CUVÂNTUL deși această ordine nu a fost și nici nu poate fi vreodată.
Ascultă aceste cuvinte, omule.
Fă-le parte din viata ta.
Caută să cucerești această ordine
Si Unul cu CUVÂNTUL vei deveni.
Străduiește-te să obții LUMINA pe calea Vieții.
Caută să fii Unul cu SOARELE/starea.
Caută să nu fii decât LUMINA.
Gândește-te doar la Unicitatea Luminii cu corpul omului.
Află ca totul e Ordine născută din Haosul născut în lumină.

TABLITA 10 - CHEIA TIMPULUI

42
Ascultă, omule. Învață din înțelepciunea mea.
Află despre misterele adânc ascunse ale spațiului.
Află despre GÂNDUL ce crește în abis,
Aducând Ordinea și Armonia în spațiu.
Află, omule, că tot ce există ființează doar datorită LEGII.
Cunoaște LEGEA și vei fi liber, nu vei mai fi niciodată înrobit de noapte.
Departe, în spații ciudate, călătorit-am în adâncul abisului timpului,
Până când mi s-a revelat totul.
Să știi că misterul e mister doar când el e învățătură necunoscută omului.
După ce vei fi explorat toate misterele sufletului,
Învățătura și înțelepciunea iți vor aparține cu siguranță.
Caută să înveți că TIMPUL este secretul prin care te poți elibera din acest spațiu.
Îndelung căutat-am eu, ÎNȚELEPCIUNE, înțelepciunea;
Si voi continua să caut până la sfârșitul eternității
Căci știu că de-a pururi, se va îndepărta de mine țelul pe care doresc să-l ating.
Chiar și MAEȘTRII CICLURILOR știu că nu și-au atins scopul încă,
Căci în înțelepciunea lor ei știu că ADEVĂRUL se dezvoltă neîncetat.
Odată, într-un timp trecut, m-am adresat Locuitorului.
L-am întrebat despre misterele timpului și spațiului.
I-am adresat întrebarea care clocotea în mine:
Maestre, ce e timpul?
Îmi răspunse apoi, Maestrul:
Află, Thoth, că la început Exista VID și neființă, o neființă fără spațiu și timp.
In aceea neființă a apărut un gând, semnificativ, atottriumfător,
Care a umplut VIDUL.
Nu exista materie ci doar forța, o mișcare, un vârtej sau vibrație
A gândului semnificativ care a umplut VIDUL.
L-am întrebat pe Maestru:
Acest gând era etern?
Îmi răspunse LOCUITORUL, zicând:
La început, gândul era etern
Iar pentru ca gândul să poată fi etern, trebuia să existe și timp.
Astfel că în gândul atottriumfător apăru LEGEA TIMPULUI.
Da, timpul care există în toate spațiile, care plutește lin și ritmic
Care se află de-a pururi într-o stare fixă.
Timpul nu se schimbă dar toate lucrurile se schimbă în timp.
Pentru că timpul e forța ce separa evenimentele.
Timpul nu se află în mișcare dar tu te miști în timp

43
Așa cum conștiința ta se mișcă intre evenimente.
Da, prin timp există o existentă UNICA eternă.
Să știi că deși în timp ești despărțit, ești totuși UNUL în toate timpurile existente.
Încetă atunci vocea LOCUITORULUI,
Iar eu plecat-am să meditez asupra timpului.
Căci știam că acele cuvinte erau pline de înțelepciune
Si că ele erau o cale de a explora misterele timpului.
Adesea am reflectat la cuvintele LOCUITORULUI.
Apoi căutat-am să aflu secretul timpului.
Descoperit-am că timpul se mișcă în unghiuri ciudate.
Totuși doar prin linii curbe puteam să sper că voi afla cheia
Ce-mi va permite să am acces la timp-spațiu.
Descoperit-am că doar mișcându-mă în sus iar apoi spre dreapta
Puteam să mă eliberez din timpul mișcării.
Ieșit-am din corp, și m-am deplasat cu mișcări ce m-au schimbat în timp.
Ciudate priveliști am mai văzut în timpul călătoriilor mele,
Multe secrete mi s-au înfățișat.
Da, văzut-am începutul omului, am aflat din trecut că nimic nu e nou.
Caută, omule, să afli calea ce duce prin spații
Care sunt formate în timpul ce va veni.
Nu uita, omule, în timp ce cauți, că Lumina este țelul pe care dorești să-l atingi.
Caută Lumina pe calea ta, iar țelul tău va dura de-a pururi.
Nu-ți lăsa sufletul să se întoarcă spre intuneric.
Sufletul să-ți strălucească, să fii un Soare pe cale.
Află strălucirea nemuritoare, iți vei găsi întotdeauna Sufletul ascuns în Lumină,
Niciodată înrobit de intuneric, strălucind de-a pururi ca un Soare al Luminii.
Da, chiar dacă e ascuns în intuneric sufletul tău, o scânteie a flăcării adevărate există.
Fii Unu cu cea mai măreață Lumină.
Descoperă în SURSĂ, SFÂRȘITUL țelului tău.
Lumina e viața, căci fără măreața Lumină nimic nu poate exista vreodată.
Află că în toată materia formată, sufletul Luminii există întotdeauna.
Da, chiar dacă e ascunsă în intuneric lumina primordială există întotdeauna.
O dată am stat în SĂLILE DIN AMENTI
Si am ascultat vocea MAEȘTRILOR DIN AMENTI,
Rostind în tonuri ce răsunau în liniștea de acolo, cuvinte atotputernice.
Au cântat cântecul ciclurilor, cuvintele ce deschid calea către dincolo.
Da, am văzut marea cale deschisă și am privit un moment către dincolo.
Văzut-am mișcarea ciclurilor, la fel de imense pe cât putea transmite și gândul SURSEI.
Știut-am atunci că până și Infinitul se mișcă către același final de negândit.

44
Văzut-am că Cosmosul e Ordine și o parte a unei mișcări care se întinde în tot spațiul,
O parte a unei Ordini a Ordinilor, mișcându-se constant într-o armonie a spațiului.
Văzut-am rotirea ciclurilor ca niște cercuri uriașe pe cer.
Știut-am atunci că tot ceea ce are ființă crește pentru a întâlni o alta ființă
Într-o îndepărtată grupare a spațiului și timpului.
Știut-am atunci că în Cuvinte se află puteri ce deschid planuri ascunse omului.
Că chiar în cuvinte stă ascunsă cheia ce va deschide calea spre ce e sus și jos.
Ascultă, omule, acest cuvânt pe care ți-l încredințez.
Folosește-l și vei descoperi puterea din el când il vei rosti.
Spune cuvântul: “ZIN-URU” și putere vei descoperi în el.
Totuși trebuie să înțelegi că omul este din Lumină și că Lumina este a omului.
Ascultă, omule, despre un mister mai ciudat decât toate câte se află sub Soare.
Află, omule, că tot spațiul e plin de lumi incluse în alte lumi;
Da, una într-alta dar totuși despărțite de Lege.
Pe când mă aflam în căutarea înțelepciunii, am deschis poarta ce LE desparte de om.
Chemat-am din alte planuri ale existenței,
Una care era mai frumoasă decât fiicele oamenilor.
Da, am chemat-o din spațiu, să străluce ca Lumina în lumea oamenilor.
Folosit-am toba Șarpelui.
Purtat-am roba roșie-aurie.
Pusu-mi-am pe cap coroana de Argint.
In jurul meu un cerc de cinabru strălucea.
Ridicatu-mi-am brațele și am rostit invocația
Ce deschide calea spre planurile de dincolo,
Strigat-am la MAEȘTRII SEMNELOR ce se aflau în căminele lor:
Maeștrii ai celor doua orizonturi, cei ce păziți cele trei porți,
Ce stați Unul la dreapta și Unul la stânga în timp ce STEAUA urcă pe tronul său
Si domnește peste semnul lui.
Da, prinț întunecat din ARULU, deschide porțile tărâmului întunecat, ascuns
Si elibereaz-o pe cea pe care o ții captivă.
Asculta-ți la mine, Maeștrii întunecați și Maeștrii Luminați,
Pe numele voastre secrete vă numesc, nume pe care le știu și le pot pronunța,
Ascultați-mă și supuneți-vă dorinței mele.
Aprins-am apoi cu flacăra cercul din jurul meu și am strigat-o
In planurile-spațiu de dincolo.
Fiică a Luminii întoarce-te din ARULU.
De șapte ori câte șapte ori trecut-am prin foc.
Mâncare nu am mâncat.
Apă nu am băut.

45
Te chem din ARULU, din tărâmurile din EKERSHEGAL,
Te chem, doamnă a Luminii.
Eliberată era acum de MAEȘTRII nopții,
Liberă să traiască în Lumina Soarelui pământean,
Liberă să traiască ca și copil al Luminii.
Ascultați, copii mei.
Magia este învățătură și nu e decât Lege.
Nu vă temeți de puterea din voi căci ea se supune Legii ca și stelele de pe cer.
Să știți că fără învățătură înțelepciunea este magică și nu vine din Lege.
Dar să știți că prin învățătură vă puteți apropia și mai mult de un loc în Soare.
Ascultați, copii mei și urmați-mi învățătura.
Căutați continuu Lumina.
Străluciți în lumea oamenilor, fiți o Lumină ce va străluci printre oameni.
Urmați-mi și însușiți-va magia mea.
Să știți că toata forța e a voastră dacă doriți asta.
Nu vă temeți de calea ce va duce spre învățătură,
Ci, dimpotrivă, luminați calea întunecată.
Lumina iți aparține, omule, e la îndemâna ta.
Descătușează-te și vei fi liber.
Află că Sufletul tău trăiește în sclavie
Încătușat de temeri care te fac rob.
Deschide ochii și privește măreața LUMINĂ-SOLARĂ.
Nu te teme căci totul iți aparține.
Teama este precum MAESTRUL întunecatului ARULU
Pentru cel ce nu a înfruntat niciodată teama intunericului.
Da, să știi că teama are o existență
Creată de cei care sunt sclavii propriilor temeri.
Eliberați-vă din sclavie, copii mei, și pășiți în Lumina glorioasei zile.
Nu vă îndreptați niciodată gândurile spre intuneric
Si veți deveni cu siguranță UNA cu Lumina.
Omul nu e decât ce crede el că e, un frate al intunericului sau un copil al Luminii.
Pășiți în Lumină, Copii mei.
Pășiți pe calea ce duce spre Soare.
Ascultă înțelepciunea mea.
Folosește cuvântul pe care ți l-am încredințat.
Folosește-l și vei găsi cu siguranță putere și ințelepciune și Lumină pentru a păși pe cale.
Caută și descoperă cheia pe care ți-am încredințat-o
Si vei fi de-a pururi un Copil al Luminii.

46
TABLITA 11 - CHEIA CATRE CE E SUS SI JOS

Ascultați și luați aminte, copii ai lui Khem,

La cuvintele pe care vi le încredințez și care vă vor aduce Lumină.
Să știți, oamenilor, că I-am cunoscut pe părintii voștri,
Da, părinții voștri de acum mult timp.
Fără să cunosc moartea am trecut prin toate epocile,
Trăind printre voi încă de la începuturi.
M-am străduit întotdeauna să vă conduc spre Lumina Marelui Suflet,
Să vă scot din intunericul nopții.
Aflați voi, oameni în mijlocul cărora pășesc,
Că eu, Thoth, dețin toată învățătura
Si toată înțelepciunea cunoscute de oameni din cele mai vechi timpuri.
Păstrător fost-am al secretelor marelui popor, posesorul cheii ce duce spre viată.
V-am crescut, copii mei, de când vă aflați în intunericul Zilelor de Demult.
Ascultați acum cuvintele mele pline de înțelepciune.
Ascultați mesajul pe care vi-l aduc.
Ascultați cuvintele pe care vi le încredințez, și vă veți ridica din intuneric spre Lumină.
Departe, în trecut, când am venit prima dată la voi, v-am găsit ascunși în peșteri.
Ridicatu-v-am prin puterea și înțelepciunea mea
Până când ați început să străluciți ca oameni intre oameni.
Da, v-am găsit fără de știință.
Doar câțiva erați mai presus de animale.
V-am cultivat continuu scânteia conștiinței voastre
Până când într-un târziu ați luminat ca oameni.
Vă voi împărtăși acum învățătura străveche ce depășește gândirea rasei voastre.
Aflați că noi, cei din Marea Rasă
Am deținut și deținem încă cunoștințe mai presus de cele ale omului.
Înțelepciune pe care am primit-o de la popoarele născute printre stele,

47
Înțelepciune și învățătură dincolo de puterea de înțelegere a omului.
Către noi coborât-au maeștrii înțelepciunii
La fel de îndepărtați de noi precum sunt eu de voi.
Ascultați acum înțelepciunea pe care vreau să v-o împărtășesc.
Folosiți-o și liberi veți fi.
Să știți că în piramida pe care am construit-o sunt Cheile ce vă vor arăta Calea spre viață.
Da, trageți o linie de la marele chip pe care l-am construit,
Către vârful piramidei, construită ca o poartă.
Trageți încă o linie, opusă la același unghi și direcție.
Săpați și veți găsi ce am ascuns.
Acolo veți găsi intrarea subpământeană
Către secretele ascunse înainte ca voi să deveniți oameni.
Vă voi spune acum despre misterul ciclurilor
care se deplasează cu mișcări ciudate pentru ce e finit,
căci infinite sunt ele dincolo de înțelegerea omului.
Aflați că  sunt nouă cicluri;
Da, nouă deasupra și paisprezece dedesubt,
Deplasându-se în armonie către locul de contopire care va exista într-un timp viitor.
Să știți că Maeștrii Ciclurilor sunt unități de conștiință trimise să unească Asta cu Totul.
Au cel mai înalt nivel de conștiință dintre toate Ciclurile, lucrând în armonie cu Legea.
EI știu că în timp totul va atinge perfecțiunea,
Nemaiexistând nimic deasupra și dedesubt, ci totul va fi Unu
Într-un Infinit perfect, o armonie a tuturor în Unicitatea Totului.
Departe sub scoarța Pământului în Sălile din Amenti stau cei Șapte, Maeștrii ai Ciclurilor,
Da, și încă unul, Maestrul de dedesubt.
Să știți totuși că în Infinit nu există nici sus nici jos.
Dar întotdeauna există și va exista Unicitatea Tuturor când totul va fi încheiat.
Adesea am stat înaintea Maeștrilor Totului.
Adesea din fântâna înțelepciunii lor am băut și
Mi-am umplut atât corpul cât și Sufletul cu Lumina lor.
Povestitu-mi-au despre cicluri și despre Legea care le oferă ce trebuie pentru a exista.
Da, mi-a vorbit Maestrul Nouă, zicând:
Thoth, măreț ești printre copii Pământului, dar există secrete pe care nici tu nu le cunoști.
Știi că ai venit dintr-un spațiu-timp inferior acestuia
Si știi că vei călători către un spațiu-timp superior.
Dar puține știi despre secretele ce se ascund în ele,
Puține știi despre înțelepciunea de dincolo.
Să știi că tu, ca întreg, în această conștiință nu ești decât o celulă în proces de dezvoltare.
Conștiința de sub tine se dezvoltă continuu în sensuri diferite de cele pe care le cunoști.

48
Da, deși într-un spațiu-timp inferior ție,
Ea se extinde în direcții ce sunt diferite
De cele ale tale.
Căci trebuie să știi că ea evoluează ca rezultat al dezvoltării tale
Dar nu în același fel în care te-ai dezvoltat tu.
Evoluția ta trecută și prezentă au produs o cauză și un efect.
Nici o conștiință nu urmează calea celor dinaintea ei,
Căci astfel totul ar fi doar o repetiție, de prisos.
Fiecare conștiință, în ciclul în care există își urmează propria cale spre țelul suprem.
Fiecare joacă un rol în Planul Cosmosului.
Fiecare joacă un rol către țelul suprem.
Cu cât e mai îndepărtat ciclul, cu atât e mai mare
învățătura lui și capacitatea de a îngloba Legea în tot.
Află că în ciclurile inferioare nouă tu te ocupi de părțile mai mici ale Legii
In timp ce noi, cei din ciclul care se întinde la Infinit
Ne străduim să construim o Lege mai măreață.
Fiecare are un rol de jucat în cicluri.
Fiecare trebuie să-și desăvârșească opera.
Ciclul inferior ție nu ți-e inferior totuși ci e format doar pentru o nevoie ce există.
Căci trebuie să știi că fântâna înțelepciunii ce produce ciclurile caută continuu
Să afle noi puteri.
Să știi că învățătura se câștigă doar prin practică,
Iar înțelepciunea provine doar din învățătură
Si astfel sunt create ciclurile de către Lege.
Sunt unelte cu ajutorul cărora se obține învățătura
Pentru Planul Legii care este Sursa Totului.
Ciclul inferior nu e cu adevărat inferior ci doar diferit în spațiu și timp.
Conștiința de acolo lucrează și testează lucruri mai mici decât cele ce ești tu.
Si așa cum tu cultivi lucruri mai mărețe, la fel deasupra ta sunt cei ce cultivă și ei
Ca și tine, alte legi.
Diferența ce există intre cicluri rezidă doar în capacitatea de a lucra cu Legea.
Noi, cei care existăm în cicluri superioare celui al tău, suntem cei ce au apărut primii
Din Sursă și care au câștigat, în trecerea prin Timp-spațiu, capacitatea de a folosi
Legile Mai Marelui ce sunt mai presus de înțelegerea omului.
Nimic nu e cu adevărat inferior ție ci doar se află într-o operație diferită a Legii.
Privește în sus sau în jos, vei găsi același lucru.
Căci totul nu e decât o parte a Unicității care stă la baza Sursei Legii.
Conștiința care se află sub tine este o parte a ta așa cum și noi suntem o parte din tine.
Tu, ca și copil nu ai avut învățătura pe care ai acumulat-o crescând.

49
Compară ciclurile cu omul în călătoria lui de la naștere la moarte
Si vei vedea în ciclul inferior ție copilul cu învățătura pe care o are;
Apoi privește-te adult, avansând în învățătură pe măsură ce timpul trece.
Privește-ne și pe noi, copii ajunși la maturitate
Cu învățătura și ințelepciunea acumulate odată cu trecerea anilor.
La fel, Thoth, sunt și ciclurile conștiinței, copii în diferite momente ale dezvoltării,
Totuși toate provenind de la aceeași Sursă, Înțelepciunea,
Si toate la Înțelepciune reîntorcându-se.
Încetă apoi să-mi vorbească El și se așeză în liniștea obișnuită Maeștrilor.
Apoi îmi vorbi din nou, zicând:
“Thoth, mult timp am petrecut Noi în Amenti, păzind flacăra vieții din Săli.
Află totuși că suntem parte a Ciclurilor noastre cu Vederea noastră
ajungând la ele și mai departe.
Da, știm că din toate, nimic nu contează cu excepția evoluției
Datorate Sufletului nostru.
Știm că carnea e efemeră.
Lucrurile pe care oamenii le respectă nu înseamnă nimic pentru noi.
Nu căutam nimic ce are legătură cu corpul ci doar cu starea de perfecțiune a Sufletului.
Când voi, oamenii, veți învăța că nimic în afara evoluției Sufletului nu contează,
Abia atunci veți fi liberi cu adevărat din robie, liberi să lucrați în armonie cu Legea.
Află, omule, că trebuie să țintești spre perfecțiune, căci doar așa iți vei atinge scopul.
Deși ar trebui să știi că nimic nu e perfect, totuși ar trebui să fie ținta și scopul tău.
Inceta din nou vocea lui Nouă, iar cuvintele se scufundară în conștiința mea.
Acum, caut și mai multă înțelepciune ca să pot fi perfect în Lege cu Totul.
Curând cobor în Sălile din Amenti pentru a trăi sub recea floare a vieții.
Tu, cel ai primit învățătura, nu mă vei mai vedea.
Totuși trăi-voi de-a pururi în înțelepciunea pe care ți-am oferit-o.
Tot ceea ce e omul, există datorită înțelepciunii lui.
Tot ceea ce va fi omul, e rezultatul cauzei lui.
Ascultă-mi acum vocea și devino mai măreț decât omul obișnuit.
Ridică-ți ochii, lasă Lumina să-ți inunde ființa,
Fii de-a pururi un Copil al Luminii.
Doar prin strădanii vei evolua către Planul unde Lumina e Totul.
Fii maestrul tuturor celor ce te înconjoară.
Nu te lăsa niciodată condus de efectele vieții tale.
Creează apoi cauze și mai perfecte iar în timp vei deveni un Soare al Luminii.
Liber, lasă-ți sufletul să se înalțe de-a pururi, eliberat din robia și lanțurile nopții.
Ridică-ți ochii spre Soarele de pe cerul-spațiu.
Permite-i să fie un simbol al vieții.

50
Amintește-ți că ești Lumina Măreață, perfect în sfera ta proprie,
Unde ești liber.
Nu cauta niciodată înspre intuneric.
Ridică-ți ochii spre spațiul de deasupra.
Liberă lasă-ți flacăra să ardă și vei fi un Copil al Luminii.

TABLITA 12 -LEGEA CAUZEI SI A EFECTULUI SI CHEIA PROFETIEI

Ascultă, omule, cuvintele înțelepciunii mele,

Ascultă vocea lui Thoth, atlantul.
Stăpânit-am Legea spațiului și timpului.
Cunoștințe am acumulat despre timpul viitor.
Astfel știu că omul în mișcarea lui prin spațiu-timp va fi de-a pururi Una cu Totul.
Să știi, omule, că viitorul e ca o carte deschisă pentru cel ce știe să citească.
Fiecare efect va aduce cu sine și cauza lui
Căci fiecare efect provine din cauza primordială.
Află că viitorul nu e fix sau stabil ci variază pe măsură ce cauza produce efectul.
Cercetează cauza pe care o creezi, și vei descoperi cu siguranță că totul e efect.
Așa că omule, fii sigur că efectele pe care le produci
Sunt întotdeauna cauzele unor efecte și mai perfecte.
Află că viitorul nu e fix ci că el urmează voința omului pe măsură ce acesta se mișcă
Prin mișcările spațiului-timp către țelul unde începe un timp nou.
Omul poate citi viitorul doar prin intermediul cauzelor care produc efecte.
Caută în interiorul a ceea ce a produs cauza și vei descoperi cu siguranță efectele.
Ascultă, omule, când îți vorbesc despre viitor, despre efectul ce urmează cauza.
Să știi că omul în călătoria lui spre lumină
Caută de-a pururi să se elibereze din noaptea ce-l înconjoară,
Precum umbrele ce înconjoară stelele pe cer și, la fel ca și stelele de pe cerul-spațiu, și el
Va străluci din umbra nopții.
Destinul său îl va conduce mereu spre înainte până va deveni Una cu Lumina.
Da, deși calea pe care o are de străbătut se află în mijlocul umbrelor,
Înaintea lui străluce de-a pururi Marea Lumină.
Chiar dacă întunecat ii va fi drumul va înfrânge
51
Umbrele ce zboară în jurul lui precum noaptea.
Departe în viitor, văd omul ca născut din Lumină,
Eliberat de intunericul ce înrobește Sufletul,
Trăind în Lumină fără lanțurile intunericului
Care să acopere Lumina care e de fapt Lumina Sufletului său.
Află, omule, că înainte de a realiza acest lucru
Multe umbre ale intunericului vor cădea asupra Luminii tale
Încercând să stingă Lumina Sufletului care se zbate să fie liberă.
Măreață e lupta dintre Lumină și intuneric, veche de epoci și totuși nouă întotdeauna.
Totuși, într-un timp departe în viitor Lumina va fi Totul iar intunericul va fi învins.
Ascultă, omule, cuvintele mele pline de înțelepciune.
Pregătește-te iar Lumina ta nu va fi umbrită.
Omul s-a ridicat și a decăzut la fel cum noile valuri de conștiință curg dinspre marele
Abis de sub noi spre Soarele țelului său.
Voi, copii mei, v-ați ridicat de unde vă aflați, adică cu puțin deasupra animalelor,
Iar acum sunteți cei mai măreți dintre oameni.
Totuși înaintea voastră au fost alții mai măreți decât voi.
Si, la fel cum alții, înaintea voastră au decăzut, și voi veți ajunge la un sfârșit.
Iar peste tărâmul unde locuiți acum, barbarii vor veni iar Lumina se va ridica.
Uitată va fi înțelepciunea-străveche, dar va trăi totuși ascunsă oamenilor.
Da, pe pământul pe care îl numiți Khem, rase vor apărea și vor dispărea.
Uitați veți fi de copii omului.
Voi vă veți fi mutat într-un spațiu-stelar dincolo de voi
Lăsând în urmă acest loc în care ați locuit.
Sufletul omului se mișcă mereu spre înainte, nefiind legat de nici o stea.
Ci îndreptându-se de-a pururi spre mărețul țel unde se va contopi cu Lumina Totului.
Să știți că veți merge mereu înainte, împinși de Legea cauzei și a efectului
Până când, în cele din urmă, ambele vor deveni Unu.
Da, omule, după ce vei fi dispărut, vor veni alții în locul unde ai trăit tu.
Învățătura și înțelepciunea vor fi uitate cu totul și doar amintirea Zeilor va supraviețui.
Așa cum eu sunt pentru voi un Zeu datorită învățăturii mele,
La fel și voi veți fi Zeii viitorului
Datorită învățăturii voastre care va fi cu mult deasupra celei pe care o vor avea ei.
Aflați totuși că în toate epocile omul va avea acces la Lege oricând dorește.
Epocile viitoare vor fi martorele reînvierii înțelepciunii
Pentru cei care vor moșteni locul tău pe aceasta stea.
Ei, la rândul lor, vor căpăta înțelepciune
Si vor învăța să alunge intunericul cu ajutorul Luminii.
Mult vor trebui să se zbată totuși de-a lungul epocilor

52
Pentru a se bucura de libertatea Luminii.
Apoi asupra omului se va abate marele război
Ce va cutremura Pământul și îl va îndepărta de la drumul său.
Da, iar apoi Frații Întunecați vor începe războiul dintre Lumina și intuneric.
Când omul va  cuceri din nou oceanul și va zbura în aer cu aripi asemeni pasărilor;
Când va fi învățat să strunească fulgerul, atunci va începe timpul războiului.
Mare va fi bătălia, mare războiul dintre intuneric și Lumină.
Nații se vor ridica împotriva națiilor
Folosind fortele intunericului ca să distrugă Pământul.
Arme puternice vor nimici pământenii pana când jumătate din popoare vor dispărea.
Atunci vor veni fii Dimineții și vor decreta pentru copii oamenilor:
Oameni, încetați lupta împotriva fraților voștri.
Doar așa veți putea ajunge la Lumină.
Încetați cu neîncrederea, frații noștri, și urmați calea știind că e cea dreaptă.
Atunci oamenii vor înceta lupta, frate contra frate și tată contra fiu.
Atunci se va ridica străvechea casă a poporului meu
Din locul ei, de sub undele întunecate ale oceanului.
Din acel moment va începe Epoca Luminii iar toți oamenii vor căuta Lumina țelului.
Atunci Frații Luminii vor conduce oamenii.
Alungat fi-va intunericul nopții.
Da, copiii omului vor înainta spre marele țel.
Copii ai Luminii vor deveni.
Flacăra flăcării vor fi de-a pururi Sufletele lor.
Învățătura și ințelepciunea vor fi ale omului
In marea epocă căci el se va apropia de flacăra nemuritoare,
Sursa întregii ințelepciuni, locul începutului care e Una cu sfârșitul tuturor lucrurilor.
Da, într-un timp nenăscut încă, toate vor deveni Una și Una va fi Totul.
Omul, o flacără perfectă a acestui Cosmos, va ajunge într-un loc printre stele.
Da, va pleca chiar din acest spațiu-timp în altul aflat dincolo de stele.
Îndelung m-ați ascultat, Copiii mei,
Îndelung ați ascultat înțelepciunea lui Thoth.
Acum plec dintre voi spre intuneric.
Acum mă îndrept spre Sălile din Amenti, ca să locuiesc acolo în viitor când Lumina
Va veni din nou la oameni.
Să știți totuși că spiritul meu va fi de-a pururi cu voi,
Călăuzindu-va pașii pe calea Luminii.
Păstrați cu grijă secretele pe care vi le încredințez
Iar spiritul meu vă va păzi cu siguranță de-a lungul vieții voastre.
Priviți tot timpul calea ce duce spre înțelepciune.

53
Păstrați Lumina drept țel de-a pururi.
Nu vă înlănțuiți Sufletul în robia intunericului;
Lăsați-l să zboare liber spre stele.
Acum vă las pentru a merge să locuiesc în Amenti.
Fiți copiii mei în această viață și în următoarea.
Va veni timpul când și voi nu veți mai cunoaște moartea,
Trăind de-a pururi ca o Lumină intre oameni.
Păziți intrarea în Sălile din Amenti.
Păziți secretele pe care le-am ascuns printre voi.
Nu lăsați înțelepciunea să ajungă la barbari.
Secretă să o păstrați pentru cei ce caută Lumina.
Acum plec.
Primiți binecuvântarea mea.
Urmați-mi calea și veți urma Lumina.
Armonizați-vă Sufletul cu Marea Esență.
Conștiința voastră să fie Una cu Marea Lumină.
Chemați-mă atunci când aveți cu adevărat nevoie de mine.
Rostiți-mi numele de trei ori la rând:
Chequetet, Arelich, Volmalites.

TABLITA 13 - CHEILE VIETII SI MORTII

Ascultă, omule, înțelepciunea.

Ascultă Cuvântul care te va umple de Viață.
Ascultă Cuvântul care va alunga intunericul.
Ascultă vocea care va alunga noaptea.
Secrete și înțelepciune am oferit copiilor mei;
Învățătură și putere venite din vechime.
Nu știi că totul se va deschide
Când vei descoperi unicitatea tuturor lucrurilor?
Una vei deveni cu Maeștrii Secretelor,
Cuceritori ai Morții și Maeștrii ai Vieții.
54
Da, vei afla despre floarea din Amenti
Despre floarea vieții ce strălucește în Săli.
In Spirit vei ajunge în Sălile din Amenti
Si vei aduce înapoi înțelepciunea ce trăiește în Lumină.
Să știi că poarta spre putere e secretă.
Să știi că poarta spre viață trece prin moarte.
Da, prin moarte dar nu așa cum știi tu moartea
Ci o moarte care e viață și care e foc și Lumină.
Dorești să cunoști secretul adânc ascuns?
Privește în sufletul tău unde se află învățătura.
Află că în tine e ascuns secretul, Sursa vieții și a morții.
Ascultă omule, în timp ce-ți împărtășesc secretul,
In timp ce îți revelez secretul celor vechi.
Adânc în inima Pământului se află floarea, Sursa Spiritului
Care ține totul în forma proprie.
Află că Pământul e viu așa cum tu ești viu în propria-ți formă formată.
Floarea Vieții este precum propriul tău loc al Spiritului și curge prin Pământ
Așa precum al tău curge prin forma ta;
Dăruind viață Pământului și copiilor lui, reînnoind Spiritul din formă în formă.
Acesta este Spiritul care este forma corpului tău, modelându-se în propria lui formă.
Află, omule, că forma ta e duală, echilibrată în polaritate deși formată în propria formă.
Află că atunci când Moartea se apropie cu repeziciune de tine,
Acest lucru se întâmplă doar pentru că echilibrul tău este zdruncinat.
Se întâmplă doar pentru că un pol s-a pierdut.
Să știi că secretul vieții din Amenti este secretul refacerii echilibrului polilor.
Tot ceea ce există are formă și trăiește datorita Spiritului vieții din poli.
Nu înțelegi că în sufletul Pământului se află echilibrul tuturor lucrurilor care există
Si au ființă pe suprafața lui?
Sursa Spiritului tău este atrasă din centrul pământului
Căci în forma pe care o ai tu ești una cu Pământul.
Când vei fi învățat să-ți păstrezi echilibrul propriu
Atunci vei atrage echilibrul Pământului.
Vei exista atunci în același timp cu Pământul,
Schimbându-ți forma doar când se va schimba și Pământul.
Nu vei mai cunoaște moartea ci vei fi una cu aceasta planetă,
Păstrându-ți forma până totul va dispărea.
Ascultă, omule, secretul pe care ți-l încredințez
Astfel încât nici tu să nu mai cunoști schimbarea.
Așază-te o oră în fiecare zi cu capul orientat spre locul unde se află polul pozitiv (nord).

55
In fiecare zi timp de o oră capul tău trebuie să fie îndreptat spre polul negativ (sud).
In timp ce capul e îndreptat spre nord păstrează-ti mintea intre piept și cap.
Iar când capul este îndreptat spre sud, păstrează-ți gândurile intre piept și picioare.
Păstrează-te în echilibru odată la șapte zile iar echilibrul tău va fi mai puternic ca oricând.
Da, dacă ești bătrân, corpul tău se va simți revigorat
Iar puterea ta va deveni ca cea a unui tânăr.
Acesta este secretul știut de Maeștrii prin care țin la distanță Moartea.
Nu uita să urmezi calea pe care ți-am arătat-o, căci atunci când vei fi trecut de 100 de ani
Neglijând-o, vei atrage Moartea.
Ascultă-mi cuvintele și urmează calea.
Păstrează-ți echilibrul și trăiește în viață.
Ascultă-mi vocea, omule.
Ascultă înțelepciunea care te ferește de Moarte.
Când la sfârșitul sarcinii încredințate vei dori să pleci din această viață,
Treci în planul unde Sorii Dimineții trăiesc și ființează ca și Copii ai Luminii.
Treci fără durere și fără regrete în planul unde există Lumina eternă.
Mai întâi întinde-te cu capul spre est.
Așază-ți mâinile suprapuse peste Sursa vieții tale (plexul solar).
Așază-ți conștiința în centrul vieții.
Răsucește-o și desparte-o spre nord și spre sud.
Trimite jumătate spre nord.
Iar cealaltă jumătate spre sud.
Desfă-te din strânsoarea ființei tale
Iar din forma ta scânteia argintie își va lua zborul în sus spre Soarele dimineții,
Pentru a se uni cu Lumina de unde a izvorât.
Acolo va străluci până când dorința se va crea.
Apoi se va întoarce într-un loc și într-o formă.
Află omule că astfel trec marile Suflete după voia lor, dintr-o viață în alta.
La fel se întâmplă și cu Avatarul
Care moare atunci când dorește și trăiește atunci când dorește.
Ascultă omule și soarbe din înțelepciunea mea.
Învață secretul care e Stăpânul Timpului.
Învață cum toți Maeștrii sunt capabili să-ți amintească viețile trecute.
Măreț e secretul dar totuși usor de stăpânit,
Dându-ți astfel posibilitatea de a stăpâni timpul.
Când moartea se va apropia de tine nu te teme, amintește-ți că ești stăpânul Morții.
Relaxează-ți corpul, elimină orice tensiune.
Așază-ți în inimă flacăra Sufletului tău.
Repede apoi îndreaptă-l spre reședința triunghiului.

56
Așteaptă un moment apoi îndreaptă-te spre tel.
Acesta, țelul tău, este locul dintre sprâncene,
Locul unde memoria vieții trebuie să fie păstrată.
Păstrează aici flacăra, în lăcașul creierului
Până când degetele morții iți vor cuprinde Sufletul.
Astfel când te vei petrece din viață,
Amintirile din acea viață vor trece și ele.
Atunci trecutul va fi unul cu prezentul.
Astfel toate amintirile vor putea fi păstrate.
Vei fi liber de orice regres.
Lucrurile din trecut vor trăi și în prezent.

TABLITA 14 - SUPLIMENTAR

Ia aminte omule la profunda înțelepciune ascunsă,

Pierdută pentru oameni încă în timpul Locuitorilor,
Pierdută și uitată de oamenii acestei epoci.
Află că acest Pământ nu e decât un portal, păzit de puteri necunoscute omului.
Maeștrii Întunericului ascund intrarea ce duce spre tărâmul Paradisului.
Află că drumul spre sfera din Arulu
E presărat cu bariere ce se deschid doar celor născuți din Lumină.
Pe Pământ, eu sunt păstrătorul cheilor ce deschid porțile către Tărâmul Sacru.
Prin puterile ce sunt mai presus de mine, hotărăsc să las aceste chei lumii omului.
Înainte să plec, vă ofer Secretele prin care vă puteți elibera din sclavia intunericului,
Prin care puteți scăpa din încătușarea cărnii ce v-a legat,
Si prin care puteți să vă ridicați din intuneric spre Lumină.
Află că sufletul trebuie să fie curățat de tot ce e întunecat
Înainte de a putea intra pe porțile ce duc spre Lumină.
Astfel, vă las toate Secretele pentru ca ele să poată fi oricând descoperite.
Da, deși omul poate cădea în intuneric, Lumina va străluci de-a pururi ca o călăuză.
Ascunsă în intuneric, învăluită în simboluri,
Calea spre portal va fi întotdeauna descoperită.

57
In viitor, omul va refuza să accepte aceste secrete
Dar cel ce va căuta va găsi întotdeauna calea.
Ascultați cum vă dezvălui Secretul,
Ascultați simbolurile Secretului pe care vi le-am încredințat.
Faceți din el o religie căci doar astfel esența lui va dăinui.
Există două zone intre această viață și Suprema Viață,
Prin care călătoresc Sufletele care pleacă de pe acest Pământ;
Duat, căminul puterilor iluziei;
Sekhet Hetspet, Căminul Zeilor.
Osiris, simbolul păzitorului portalului,
Cel care întoarce din drum sufletele celor nedemni.
Dincolo se întinde sfera puterilor născute din paradis,
Arulu, tărâmul unde au ajuns Înțelepții.
Acolo, când  îmi voi încheia menirea printre oameni,
Voi merge să mă alătur Înțelepților din străvechiul meu cămin.
Sapte sunt la număr casele celor Atotputernici;
Trei păzesc porțile fiecărei case din intuneric;
Cincisprezece sunt căile ce duc spre Duat.
Doisprezece sunt căminele Maeștrilor Iluziei,
Îndreptate în patru direcții, fiecare diferită.
Patruzeci și două sunt marile puteri, care judecă Moartea ce caută poarta.
Patru sunt Fii lui Horus,
Doi sunt paznicii Estului și Vestului lui Isis, mama care își apără copii,
Regina lunii, reflectând Soarele.
Ba este esența care trăiește de-a pururi.
Ka este Umbra pe care omul o cunoaște drept viață.
Ba nu apare până când Ka nu se încarnează.
Acestea sunt secretele ce trebuie păstrate de-a lungul epocilor.
Sunt chei către viața și Moarte.
Ascultați acum secretul secretelor:
Aflați de cercul fără de început și fără de sfârșit,
Forma Celui ce e Una și în același timp se află în toate.
Ascultați-l, faceți ce vă spune și astfel veți merge pe aceeași cale pe care merg și eu.
Secret în Secret, și totuși fără de secret pentru cel născut din Lumină,
Secretul tuturor lucrurilor vi-l voi dezvălui acum.
Voi înfățișa un secret pentru inițiat
Dar ușa înțelegerii lui va fi complet închisă pentru profan.
Trei este secretul și vine din marele unu.
Ascultați iar Lumina vă va scălda.

58
In preistorie, existau trei unități.
In afara lor, nimic nu exista.
Acestea reprezintă echilibrul, sursa creației:
Un Dumnezeu, un Adevăr, un punct al libertății.
Cele trei provin din ceea ce formează echilibrul:
Toată viața, toată bunătatea, toată puterea.
Trei sunt calitățile lui Dumnezeu în căminul lui de Lumină:
Putere infinită, Înțelepciune Infinită, Iubire Infinită.
Trei sunt puterile date Maeștrilor:
De a transforma răul, de a susține bunătatea, de a folosi discernământul.
Trei lucruri trebuie să facă oricând Dumnezeu:
Să-și manifeste puterea, înțelepciunea și iubirea.
Trei sunt puterile ce crează toate lucrurile:
Iubire Divină ce conține învățătura perfectă,
Înțelepciune Divină ce cunoaște toate mijloacele posibile,
Putere Divină deținută prin voința unită a Iubirii și Înțelepciunii Divine.
Trei sunt stările existenței:
Starea Luminii unde nu se află decât Dumnezeu,
Si doar Dumnezeu poate să o traverseze;
Starea de Haos în care toate lucrurile apar prin excelență din moarte;
Starea de Conștiință în care toate lucrurile izvorăsc din viață.
Toate lucrurile ce au viată se află în trei stadii de existență:
Haos sau moarte, libertate în omenie și fericire Paradisiacă.
Trei nevoi controlează toate lucrurile:
Începutul în Marea Profunzime, starea de haos, desăvârșire cerească.
Trei sunt căile sufletului:
Om, Libertate, Lumină.
Trei sunt obstacolele:
Lipsa strădaniei pentru a obține învățătură;
Non atașamentul față de Dumnezeu;
Atașamentul față de rău.
Si în om se manifestă trei.
Trei sunt Regii puterilor din interior.
Trei sunt camerele secretelor,
Găsite și totuși nedescoperite în corpul omului.
Ascultă acum despre cel ce s-a eliberat,
Liber e din strânsoarea vieții să meargă spre Lumină.
Cunoscând izvorul primordial, lumi i se vor deschide.
Da, nici măcar Porțile din Arulu nu-i vor fi închise.

59
Ai grija însă, omule ce vrei să intri în Paradis.
Daca vei fi nedemn de acest lucru ar fi mai bine sa cazi în foc.
Află că cei curați trec prin flacără pură.
La fiecare rotație a cerurilor ei se îmbăiază în fântânile Luminii.
Ascultă omule acest secret:
Cu mult timp în urmă, am locuit în Vechea Atlantida.
Acolo în Templu, am sorbit din Înțelepciune,
Ce curgea ca dintr-o fântână de Lumină.
Locuitorul mi-a oferit cheia pentru a accede la Lumina din Marea lume.
Am stat în fata Celui Sfânt ce ședea în mijlocul florii de foc.
Ascuns era de fulgere întunecate, căci altfel Sufletul meu ar fi fost spulberat de Glorie.
De la picioarele Tronului său precum diamantul
Se rostogoleau patru râuri de foc din scăunașul pentru picioare,
Se rostogoleau prin canalele norilor spre lumea Omului.
Plin era locul cu Spirite Cerești.
Minune a minunilor era palatul Înstelat.
Deasupra cerului, precum un curcubeu de Foc și Raze de Lumină,
Erau formate spiritele.
Cântau gloriile Celui sfânt.
Apoi din mijlocul Focului se auzi o voce:
Privește Gloria Cauzei primordiale.
Am privit acea Lumină, ce era mai presus de orice intuneric,
Reflectată în propria-mi ființă.
Am ajuns, așa cum se cuvenea, la Dumnezeul Dumnezeilor,
Spiritul-Soare, Suveranul sferelor Soarelui.
Există unul, chiar Primul,
Ce nu are început,
Ce nu are sfârșit;
Care a creat toate lucrurile,
Care guvernează totul,
Care e bun,
Care e drept,
Care iluminează,
Care sprijină.
Atunci dinspre tron, apăru o mare strălucire,
Înconjurându-mi și ridicându-mi sufletul prin puterea ei.
Cu repeziciune m-am mișcat apoi prin spatiile Cerești,
Mi s-a arătat secretul secretelor,
Mi s-a arătat  inima Secretă a cosmosului.

60
Fost-am purtat spre tărâmul din Arulu,
Ajungând în fața Maeștrilor din Căminele lor.
Deschis-au ei Ușa pentru ca eu să pot arunca o privire la haosul primordial.
S-a înfiorat sufletul meu la vederea ororii, și s-a întors din oceanul de intuneric.
Apoi am înțeles menirea barierelor, am înțeles existența Maeștrilor din Arulu.
Doar ei cu echilibrul lor Infinit puteau sta în calea haosului.
Doar ei puteau păzi creația lui Dumnezeu.
Apoi trecut-am de cercul celor opt.
Văzut-am toate sufletele care au învins intunericul.
Am văzut splendoarea Luminii în care locuiau.
Tânjit-am să am și eu un loc în acel cerc dar tânjit-am și după calea pe care am ales-o,
Atunci când am ajuns în Sălile din Amenti și mi-am ales menirea.
Trecut-am apoi din Sălile din Arulu spre spațiul pamântesc unde se afla corpul meu.
M-am ridicat din pământul în care mă odihneam.
Am stat în fața Locuitorului.
Am confirmat că voi renunța la Dreptul meu
Până când îmi voi încheia sarcina pe Pământ,
Până când Epoca intunericului va fi de domeniul trecutului.
Ascultă omule, cuvintele pe care ți le încredințez.
In ele vei descoperi Esența Vieții.
Înainte de a mă întoarce în Sălile din Amenti, trebuie să te învăț Secretul secretelor
Cum și tu te poți ridica spre Lumină.
Păstrează-le și păzește-le,
Ascunde-le în simboluri,
Astfel încât profanul să râdă și să renunțe.
In orice zonă, dă formă secretelor.
Fă calea să fie dificil de parcurs.
Astfel cei slabi și nehotărâți vor fi respinși.
Astfel secretele vor fi ascunse și păzite,
Păstrate până când roata se va întoarce.
Prin epoci întunecate, așteptând și veghind, spiritul meu va rămâne în tărâmul ascuns.
Când cineva va trece toate încercările din exterior,
Cheamă-mă cu ajutorul cheii pe care o deții.
Atunci eu, Inițiatorul, voi răspunde, și voi veni din Sălile Zeilor din Amenti.
Atunci îl voi primi pe cel inițiat și ii voi dezvălui cuvinte pline de putere.
Ascultă și ia aminte la ce-ți spun:
Să nu-mi aduci pe nimeni lipsit de înțelepciune,
Cu inima impură sau care nu are un scop bine definit.
Altfel iți voi lua înapoi puterea de a mă chema din locul unde mă odihnesc.

61
Acum mergi și cheamă-ți frații
Ca să pot astfel împărtăși înțelepciunea care să-ți lumineze Calea
când eu nu voi mai fi aici.
Vino în camera de sub templul meu.
Nu mânca timp de trei zile.
Acolo îți voi oferi esența înțelepciunii astfel încât cu putere să strălucești intre oameni.
Acolo îți voi împărtăși secretele astfel încât și tu să te ridici către Ceruri
Om-Zeu în Adevăr ca și în esență să fii.
Pleacă acum și lasă-mă să-i chem pe cei pe care ii știi dar totuși nu ii cunoști.

TABLITA 15 - SECRETUL SECRETELOR

Adunați-vă acum, copiii mei,

Si ascultați Secretul Secretelor
Care vă va da puterea de a descoperi omul-Zeu din voi
Care vă va oferi calea spre viata Veșnică.
Deschis vorbi-voi despre Secretele Dezvăluite.
Nu vă voi oferi vorbe cu mai multe înțelesuri.
Ascultați cu atenție acum, copiii mei.
Ascultați și urmați cuvintele pe care vi le ofer.
Mai întâi voi vorbi despre lanțurile intunericului
Care vă leagă de sfera Pământului.
Întunericul și lumina sunt de același fel, diferă doar în aparență.
Căci amândouă provin din sursa primordială.
Întunericul înseamnă dezordine.
Lumina înseamnă Ordine.
Întunericul transformat e lumina Luminii.
Acesta este, copiii mei, scopul vostru ca ființe:
Transformarea intunericului în lumină.
Ascultați acum secretele naturii,
Relațiile pe care le stabilește viața cu Pământul unde locuiește.
Aflați că în stare normală sunteți tripartiți, Fizic, astral și mental la un loc.

62
Trei sunt calitățile fiecărei stări;
Nouă cu totul, precum sus așa și jos.
In partea fizică sunt aceste canale, sângele care se mișcă sub formă de vârtej,
Obligând inima să bată continuu.
Magnetismul care se deplasează prin nervi
Poartă energiile către toate celulele și țesuturile.
Akasa ce curge prin canale, subtilă dar totuși fizică, completează canalele.
Fiecare din cele trei stări este în acord cu celelalte
Fiecare în parte influențând viața corpului.
Ele formează cadrul scheletal prin care curge eterul subtil.
A le stăpâni înseamnă să deții Secretul Vieții din corp.
Corp care poate fi părăsit doar prin voința deținătorului
Atunci când scopul său în viață a fost atins.
Trei sunt stările Astralului,
Mijlocitor intre sus și jos;
Nu tine de fizic, nu tine de Spiritual,
Dar capabil să se deplaseze în sus și în jos.
Trei sunt stările Minții,
Purtătoare a Voinței Celui Măreț.
Judecător al Cauzei și Efectului în viața ta.
Astfel este alcătuită ființa tripartită
Condusă de sus de către puterea lui patru.
Deasupra și dincolo de starea tripartită a omului
Se află tărâmul Sinelui Spiritual.
Patru sunt stările lui
Strălucind în fiecare plan de existență,
Dar treisprezece cu totul,
Numărul mistic.
Pe baza calităților omului sunt Frații:
Fiecare dirijeaza dezvoltarea ființei,
Fiecare e un canal al Celui Măreț.
Pe Pământ omul este sclav, legat de spațiul și timpul planului pământesc.
Înconjurând fiecare planetă, o undă vibratorie, îl leagă de planul său de existență.
Cu toate acestea în interiorul său se află cheia eliberării,
In el poate fi descoperită libertatea.
După ce ți-ai eliberat sinele din corp,
Ridică-te spre cele mai îndepărtate margini ale planului tău pământesc.
Rostește cuvântul Dor-E-Lil-La.
Apoi, pentru o vreme, Lumina ta va fi ridicată, liber vei fi ca să treci de barierele spațiului.

63
Timp de jumătate de soare (6 ore), liber vei putea trece de barierele planului pământesc,
Vei putea vedea și afla pe cei ce se află dincolo de tine.
Într-adevăr spre lumi superioare vei putea trece.
Descoperă-ți propriile posibilități de dezvoltare,
Află toate viețile viitoare ale Sufletului pe Pământ.
Încătușat ești în corpul tău dar prin putere poți fi liber.
Acesta este Secretul prin care sclavia va fi înlocuită de libertatea ta.
Liniștește-ți mintea.
Relaxează-ți corpul:
Conștientizează doar eliberarea din carne.
Centrează-ți ființa către scopul spre care tânjești.
Gândește tot timpul că vei fi liber.
Gândește acest cuvânt La-Um-I-L-Ganoover
Si permite-i să-ți răsune în minte.
Lasă-te purtat de sunet spre locul unde tânjești să ajungi.
Eliberează-te din încătușarea cărnii după propria voință.
Ascultați cel mai mare dintre secrete:
Cum puteți intra în Sălile din Amenti,
In locul unde sunt cei nemuritori, așa cum am făcut și eu, și să stați în fata Maeștrilor.
Întindeți-vă corpul la orizontală.
Calmați-vă mintea astfel încât nici un gând să nu vă deranjeze.
Puri trebuie să fiți în minte cât și în scop căci altfel veți da greș.
Aduceți în minte imaginea Sălilor din Amenti asa cum am descris-o în Tăblițele mele.
Doriți-vă din tot sufletul sa fiți acolo.
Vizualizați-vă stând în fata Maeștrilor.
Pronunțați, mental, următoarele cuvinte pline de putere:
Mekut-El-Shab-El Hale-Sur-Ben-El-Zabrut Zin-Efrim-Quar-El.
Relaxați-vă mintea si corpul.
Apoi fiți siguri că sufletul vostru va fi chemat.
Acum vă voi da Cheia spre Shamballa, locul unde Frații mei locuiesc în intuneric:
Dar un intuneric plin cu Lumina Soarelui,
Întunericul Pământului dar Lumina a Spiritului, călăuze pentru voi după ce eu voi pleca.
Așezați-vă corpul așa cum v-am învățat.
Îndreptați-vă spre barierele locului ascuns și îndepărtat.
Stați în fața porților și a paznicilor lor.
Ridicați barierele pronunțând aceste cuvinte:
Eu sunt Lumina. Întuneric nu e deloc în mine.
Eliberat sunt din sclavia nopții.
Deschideți-mi calea celor Doisprezece și Unu, ca să pot trece către tărâmul înțelepciunii.

64
Iar când vă vor refuza, căci cu siguranță vă vor refuza,
Porunciți-le să vă deschidă calea rostind cuvintele:
Eu sunt Lumină. Pentru mine nu exista bariere.
Deschideți, vă poruncesc, prin Secretul Secretelor
Edom-El-Ahim-Sabbert-Zur Adom.
Atunci, dacă ale voastre cuvinte au fost numai și numai Adevărul,
Barierele vor cădea în fața voastră.
Acum vă las, copiii mei.
In jos, și totuși în sus, spre Sălile din Amenti voi merge.
Străduiți-vă să găsiți calea către mine, copiii mei
Si cu adevărat frații mei veți deveni.
Astfel îmi închei scrierile. Chei fie ele pentru cei ce vor veni după mine.
Dar doar pentru cei ce caută înțelepciunea mea,
Căci doar pentru aceștia mi-s Cheia și Calea.

65
ATLANTIDA SI TERITORIUL ROMÂNESC

Una din cele mai fabuloase legende ale civilizației pământene, Atlantida, a incitat mințile
multor oameni de stiinţă, cercetători, dar nu numai, fără a găsi un răspuns  acceptabil în
privinţa adevărului legat de acest imperiu mistic al preistoriei noastre. De ce l-am denumit
fabulos? Deoarece în decursul secolelor au apărut nenumărate versiuni fanteziste care, în
loc să dezlege mitul, au încetoşat minţile oamenilor şi au canalizat gândurile pe piste cu totul
greșite. Nimănui nu i-a trecut prin minte să adune, să sistematizeze şi să analizeze toate
legendele, poveştile şi basmele legate direct şi indirect de acest ţinut miraculos, considerat
un ţinut al zeilor.
Oceanul Atlantic a primit aceasta denumire  de la popoarele mediteraneene deoarece era o
zonămisterioasă dar şi foarte periculoasă pentru ei ca şi ţara Atlantidei la vremea respectivă.
Alţii o consideră doar o simplă ficţiune, fără o bază concretă în realitatea istorică. Momentan
este foarte greu să determinăm locul şi întinderea Atlantidei după cele relatate de Platon
unde s-au strecurat multe indicii greşite, chiar absurdităţi, datorate deformării textelor
transmise oral până la el din dorinţa fiecăruia de a contribui cu ceva fantastic la transmiterea
legendei în timp. Indiciile cele mai importante par a duce la ideea că acest teritoriu misterios
era un ţinut insular înconjurat de mare şi se afla dincolo de o strâmtoare, dar şi dincolo de
aşa zisele Coloane lui Hercule, iar în final a dispărut înghiţit de ape. Analizând superficial
cele relatate, pentru determinarea locaţiei avute, ne putem trezi pe piste foarte variate şi
absolut eronate în căutări. Singurul indiciu viabil este că a dispărut dintr-odată din istoria
pământeană în condiţii neelucidate şi pline de mister, fapt care nici până azi nu s-a putut
dezlega complet.
  Atlantida a fost un adevăr istoric trăit sau o minciună scornită? Să trecem la prima
observaţie care ne indică  un ”teritoriu insular”. Cuvântul ”insulă”, în realitatea actuală se
referă la un ţinut înconjurat de mare. Dacă însă analizăm cuvintele folosite se pot ridica dubii
serioase asupra formei geografice pe care se întindea cândva teritoriul Atlantidei. Insula, ca
expresie originară, indica la vremea respectivă o limbă de pământ dintr-o mare de ape care
era legat de o întindere mai mare de uscat printr-un istm, dar foarte bine şi un teritoriu de
uscat încercuit ermetic de masive muntoase cu piscuri înalte până la cer. Insulă = intra +
sulă, unde al doilea component se referă la o ”formă penetrantă” pe o anumită direcţie,

66
orizontală sau verticală, a unei formațiuni terestre întinse într-un mediu diferit de cel în
cauză, adică în apă sau aer mai precis. Tot în legenda rămasă, foarte corect, se precizează
că teritoriul Atlantidei se ”asemăna” ca mărime cu un continent, adică avea o întindere destul
de vastă comparativ cu alte aşa-zise ”pământuri” cunoscute. Însă această expresie
lingvistică era una politico-organizatorică, indicând în primul rând mărimea unui ”teritoriu de
influență” a statului respectiv şi nu neapărat o ”întindere de uscat” compact de mari
dimensiuni. Continent = controlat + eminent, adică ”ceva” sub un control direct şi
necondiţionat, respectiv supus unei conduceri care acţionează din umbră. Precizarea
”înconjurat de mare”, ataşat insulei, ne indică o învăluire posibilă a apelor în formă de con
(înconjurat = între + con + jur + aranjat), şi nu de cerc, a teritoriului Atlantidei. Acest indiciu
suplimentar tot la o posibilă formă peninsulară ne duce, ca şi cel de care este ataşat. Să
analizăm acest cuvânt  "insulă", foarte controversat, şi din alt punct de vedere al
componenţei avute. Insula=in+sul+a, ceva care se află în interiorul unui sul, contur împăturit,
de forma ”a”. Cuvântul ”sul” este substituirea acţiunii de învăluire, de acoperire, respectiv a
protejării în timp, ceva extrem de important în a fi păstrat pentru viitor. Iar acest important
lucru este originea noastră, puterea şi măreţia atribuită nouă de Divinitate. Noi am uitat să
analizăm înţelesul cuvintelor din punctul de vedere al componenţei avute admițând
interpretări referitoare la anumite domenii restrânse de valabilitate, la indicaţia unor filologi
din trecut sau a altora din prezent. Oare expresiile unei limbi s-au format doar printr-o simplă
asociere a literelor fără a avea componente explicative proprii asupra înțelesurilor care
trebuiesc adoptate în interpretare? Silabisirea are doar  rolul de a asigura despărţirea
cuvintelor la terminarea spaţiului de scris prestabilit? Sau are şi un alt rol foarte important
explicativ? 
Conform săpăturilor geologice, în teritoriile extracarpatice găsindu-se rămășițe fosilizate de
viețuitoare marine s-a dovedit că teritoriile respective au fost acoperite de ape timp
îndelungat.
Foarte probabil că actualele câmpii româneşti, şi nu numai, erau componentele imensei
întinderi de ape denumit ca Oceanul (Pre)Atlantic. Existența la acea vreme a Continentului
lemurian în bazinul Oceanului Pacific, din emisfera sudică, explică această dispunere a
păturii de ape pe suprafața nordică a Pământului.
Înclinarea inițială în adâncime spre Europa de est a platoului atlanto-european a scos atunci
la suprafață o serie de insule şi insuliţe vestice care puteau permite foarte uşor accesul până
la Continentul american.
În zona actualului bazin al Dunării de jos se afla o întindere de ape pe drept considerat o
”Mare”, componentă a vestitului ocean. Oceanul ajungea departe spre est până la Marea
Caspică incluzând şi zonele câmpiilor din Europa de est, de centru şi de nord. Aceasta
imensitate de ape care comunica şi cu Oceanul Arctic învăluia, atenţie, nu încercuia, un
continent fragmentat care ajungea aproape de ţărmurile Americii de nord.
Transilvania de atunci putea fi foarte uşor o peninsulă din acest ocean imens, legat de restul
teritoriilor din Europa de vest prin limba de uscat, istmul alcătuit de lanţul muntos care leagă
67
Carpaţii româneşti de Munţii Tatrei. Din sud, traversând ”Marea” aflată în locul Panoniei dar
şi în locul Olteniei, Munteniei şi Bulgariei de azi se putea ajunge de la podişul grecesc la
poalele Carpaţilor Meridionali.
De preferat şi mai sigur în acele vremuri, era trecerea pe uscat până la ”strâmtoarea” de la
Porţile de Fier unde era oraşul de primire dar şi de triere al vizitatorilor. Era un fel de port de
unde, printr-o ”trecere îngustă”, dintre cei doi pereţi abrupţi se putea păşi pe teritoriul interzis.
Pe malul de vizavi era o barieră sau poartă metalică cu aripile susținute de două turnuri de
veghe înalte prevăzute cu sisteme de supraveghere şi de nimicire ale intruşilor nepoftiţi,
având o rază de acţiune prin care acopereau ambele întinderi din sudul statului. Erau dotaţi
cu sisteme de radar şi tunuri de gen laser cu care puteau distruge tot şi orice pe distanţe de
sute de kilometri, ceva de neegalat şi de neînțeles la acea vreme.
Iată ce erau de fapt aceste coloane misterioase, printre care ”năvălea puterea uriaşă şi
trufaşă” din vremea respectivă, dar şi de care ”nu se putea trece” de nici un fel. De atunci i-a
rămas defileului Dunării de azi denumirea de Porţile de Fier, dar şi numele oraşului de aici,
Drobeta Turnu-Severin, fiindcă în zona respectivă se înălţau aceste Coloane rebotezate de
unii şi ca Turnurile Severităţii sau Zdrobitoare. Existenţa unor astfel de turnuri şi în alte locuri
strategice nu este exclus, chiar foarte probabil de presupus. Voi încerca să schiţez cele
prezentate şi va veți da seama că toate descrierile legendei lui Platon, dar nu numai, sunt
perfect valabile pentru ţinutul Transilvaniei de azi, fiind singurul teritoriu de pe Globul nostru
pamântesc ce corespunde, respectiv care se conformează absolut tuturor cerinţelor în acest
sens:

Mergând mai departe, dincolo de o strâmtoare terestră, se ajungea la orașul cel vestit, cel
misterios, cel legendar: Atlantisul. Se afla în locul actualei localităţi Braşov, amintită şi
ca Orasul Coroană , respectiv Regele Oraşelor. Stema de altădată a oraşului ne arată clar
că existenţa localităţii este ancorată în timp de acest teritoriu ca şi rădăcinile unui copac
secular de sol, iar rolul său istoric milenar este redat de coroana regească ca semnul puterii
absolute avute. 

68
De unde a moştenit oraşul denumirea  care este amintită, cu care se mai mândrește şi azi pe
ascuns? De unde a primit stema care spune lucruri atât de măreţe? Nu a fost amintită
niciodată ca o capitală regească, ci doar refugiu pentru oameni capabili. Nu a avut faimă, ci
doar a dat oameni faimoşi. Nu a fost în atenţia nimănui şi totuşi era un centru apreciat şi
recunoscut de foarte mulţi.
Subsolul oraşului este brăzdat de un sistem de tunele care ajung la mari distanţe în afara lui
de parcă ar spune că pe vremuri aşezarea nu se limita doar la teritoriul actual, ci la unul cu
mult mai mare ca suprafaţă.
Tunelele au fost blocate şi necercetate niciodată, nefiind nici un interes în acest sens.
Imensitatea lucrării se poate explica strategic, dar nu şi economic. Preţul unei astfel de
lucrări depăşea cu mult posibilităţile financiare ale oraşului medieval care exista aici pe
vremuri. Dacă este o moştenire din antichitate iarăşi apare întrebarea: - Ce interese ascunse
se aflau în spatele motivaţiilor de a le săpa pe acestea? În acest sens vă readuc legenda
care pomeneşte de o reţea de tunele sub oraşul Atlantis.
Se aminteşte de un munte nu prea înalt în vecinătatea Atlantisului care avea două izvoare,
unul cald şi altul rece. Vă dezvălui o ciudăţenie legată de istoria muntelui Tâmpa, de care
cred că nu au auzit decât de foarte puţini dintre noi. Există o susţinere superstiţioasă, aprope
uitată, că sub acest munte s-ar ascundeun lac fără fund plin cu apă curată care cândva
alimenta niște izvoare pentru locuitorii din jur. În orice caz teritoriul ocupat de actualul oraş
este amintit ca un pământ mocirlos şi care a secat cu timpul prin retragerea apei în adâncuri.
Locul cum se ştie, conform documentelor scrise şi nescrise rămase, era aproape nelocuit iar
în împrejurimi erau doar localităţi neînsemnate ca mărime şi ca importanță. 
Oraşul Braşov, care întotdeauna figura ca o mică cetate apărată de ziduri fragile, a fost
întemeiat de saşii aduşi de regii ungari în secolele XII-XIII pe motivul colonizării unor zone
slab populate şi părăsite cu mult timp în urmă de localnicii autohtoni.
Cum le-a venit saşilor ideea de a da oraşului numele de Kronstadt (Oraşul Coroană) -dacă
nu după o moştenire orală încă existentă pe teritoriul respectiv. Fiind mesteşugari şi foarte
interesaţi de comerţ, ei au preluat o denumire cunoscută din zona respectivă pentru a putea
fi localizaţi şi găsiţi mai uşor de cei interesaţi. În apropiere, doar la câțiva kilometri, găsim o
altă aşezare cu nume sonor: Hermanstadt, adică ORAȘUL OAMENILOR SUPERIORI.  Acest
cuvânt pur românesc compus, O+RAS, s-a născut în urma istoriei avute de localităţile din
acest ţinut ca fiind distruse sistematic şi definitiv, chiar demolate până la urmă. Expresia
dată, în trecutul îndepărtat, se referea la un „O”-ras, adică la „O” (ca) arie delimitată în
69
circumferință, între hotare bine stabilite, aflată sub jurisdicția unei comunităţi aparte de cei în
jur. Litera „O” este un „semn distinctiv” al apartenenței la ceva total diferit de exteriorul lui!

Mările în antichitate erau privite ca nişte bariere naturale care asigurau o posibilitate de
retragere eficientă sau ca întinderi apreciabile relativ periculoase şi greu de trecut. Luându-
ne după interpretările unilaterale adoptate ulterior cuvintelor, încetățenite artificial în mintea
noastră, dar şi analizând expresiile literare după reguli noi introduse am căzut din greșeli
derutante în greșeli ireparabile. La fel descrierea dată de Platon : „călătorind mai departe din
oraşul descris se puteau ajunge pe alte insule, iar de acolo pe continentul opus” se poate
traduce cu totul altfel decât cum am stabilit noi. Legenda descrie teritoriul atlant brăzdat de
canale de aducţiune şi de irigare care puteau împărți suprafaţa ţinutului, ca particularitate, în
adevărate insule la prima vedere pentru cei care nu erau familiarizați cu astfel de realizări
tehnice.
 Toţi, absolut toţi care au lansat şi au susţinut, în cursul timpurilor străvechi, legendele legate
de istoria Atlantidei au fost mai marii filozofi ai vremurilor respective. Aceştia priveau lumea
din perspectiva teoreticului şi au folosit în limbajul lor cuvinte  referindu-se la unele înţelesuri
ascunse ale acestora. Ei se exprimau de multe ori prin metafore transferând astfel sensul de
la abstract la concret, dar şi de la concret la abstract. Foloseau foarte des figurile de stil dintr-
o comparaţie metafizică subințeleasă schimbând categoriile logice pentru a sensibiliza la
maxim auditoriul faţă de ideile prezentate.
Astfel au introdus posibilitatea interpretării greşite a cuvintelor de cei neiniţiaţi, dar şi
admisibilitatea deformării adevărurilor prezentate de ei în decursul timpurilor care au urmat.
Filozofia antică era mai mult una speculativă şi nu una real-concretă pentru care trebuie să
fim foarte circumspecți şi atenţi în interpretarea celor prezentate de aceşti monştrii sacri ai
trecutului. Revin asupra stemei proprii a oraşului Brașov de unde provine denumirea sa
populară nici până astăzi uitată. Atlantisul avea următorul însemn, extras din simbolul statal
al Atlantidei, care ne poate pune la fel pe gânduri:

Inversul coroanei(culoarea roşie) este rădăcina(culoarea maro)! Coroana defineşte puterea,

iar puterea redă istoria; rădăcina susţine calitatea, iar calitatea expune măreţia. Pe baza
acestui însemn a primit Atlantisul, din alt motiv în plus, şi denumirea de Oraşul- Rozelor de

70
care s-a uitat complet. Simbolistica prezentată nu este altceva decât vestita Roza-Vânturilor!
„ROZĂ” care s-a pierdut în timpul istoriei, iar noi am făcut egalitate între această denumire şi
schema stelară a celor patru puncte cardinale care definesc poziţiile estului, vestului, sudului
şi nordului cu numele adevărat de Steaua-Cardinală.
Roza-Vânturilor redă generic existenţa Legii unice a echilibrului şi a stabilităţii unitare într-un
ansamblu energetic spiritual-material. Redefinit, este schema geometrică a interferenţei
fluxurilor logice şi energetice care pot închega sau desface legăturile dintre timp şi
dimensiune fără a afecta armonia globală existentă între formele „geo” şi „bio” în
manifestare. Pare o lege greu de definit analitic, dar să nu uităm că avem o imagine globală
a acesteia care se poate simplifica în aspectul ei spaţial, respectiv superficial, cu puţină
imaginaţie intuitivă. Celelalte 6 oraşe posibile ale Atlantidei, în legendă se vorbeşte de 7
oraşe importante pe teritoriul dat, se aflau în locul Sibiului, Devei, Clujului, Băii Mari,
Gheorgheniului şi Reghinului.
Al şaptelea, în locul Braşovului, având în apropiere şi minele de uraniu s-a impus ca și
capitală. Avea o întindere cu oraşul satelit circular până aproape de Sfântu Gheorghe,
Codlea respectiv Bran. Prin deținerea dreptului exclusiv de a produce arme nucleare a
devenit, de la început, centrul militar suprem şi centrul politico-administrativ al Imperiului-
Federal din emisfera nordică. În zona Reghinului se afla aşa numitul „Templu-central” de
construcţie conică care adăpostea cristalul sferic protector. Era un cristal de munte, de
siliciu, de formă sferică care în urma dimensiunii avute acoperea tot teritoriul statului cu
influenţa sa. Producea un câmp spațial perfect silenţios prin respingerea tuturor zgomotelor
şi sunetelor terestre şi extraterestre perturbatoare sufletului uman permițând astfel procesul
fizic de ”contemplare” în liniște a minţii umane.
Aşa-zisele „temple” erau de fapt nişte construcţii speciale care adăposteau
„regeneratoare sonatice”, sono-atomice mai concret spus. Cel centric, de la Reghin, avea un
„regenerator informaţional” primar, cu numele prescurtat de REG-INA-A (REGINA-A).
Celelalte şase oraşe posedau câte un ”regenerator integrator”, secundar, notate cu REG-
ENT-A (REGENT-A). Capitala avea în dotare „regeneratorul general” care furniza în plus
energia teluro-gravitaţională extrasă din descompunerea energiei nucleare folosită pentru
funcţionarea întregului sistem amintit. Avea menirea de a capta, de a centraliza şi de a
prelucra toate datele informaţionale furnizate din teritoriu. Acest „Templu-coordonator” era
denumit REG-ERE-A (REGERE-A) de localnicii atlanţi.
De aici provine caracterizarea celor care conduceau teritoriile de dincolo de mări şi ţări din
basmele populare ca „regi răi” (regii răului), sau chiar balauri (ca întruchipările răului). Dar
cuvântul  "rea", din care s-a născut ”răul” de azi şi care produce repulsii, teamă, oroare la cei
credincioşi oare nu avea un alt înţeles pe vremea respectivă? De pildă: rea = reactualizare
prin întoarcere la origini, sau chiar renaştere prin origine? Cu acest sistem pus la punct se
putea pune în evidenţă emiterea şi captarea gândurilor prin metoda telepatiei între locuitorii
zonei respective, dar şi a hologramelor personalizate ale celor aflate într-un contact
permanent. În misiunile externe cei nominalizaţi purtau astfel de dispozitive în miniatură care
71
permiteau legături informaţionale imposibil de captat şi ascultat de cei neavizaţi. Putem
deduce că, atlanticii cunoşteau fenomenul cristalizării-recristalizării în masă, aveau în dotare
bombe nucleare,  și controlau fenomenul fisiunii şi fuziunii nucleare.
Cu astfel de bombe de mici dimensiuni au fost distruse oraşele mitice Sodoma şi Gomora din
orientul apropiat. Între cele şapte oraşe erau împărţite dreptul şi obligaţia de a se ocupa de
obţinerea unor elemente chimice cheie cu prelucrarea acestora. Fiind situate în dreptul
trecătorilor principale aveau răspunderea de a apăra Transilvania de intruşi care ar fi putut
copia secretele tehnice sau fura documentațiile asupra acestora. În acest sens graniţele
statului erau bine păzite şi ermetic închise.
Atlantii erau dotaţi cu care de luptă terestre care puteau zbura sau trece prin ape, cu ochiuri
magice electro-ionice care detectau orice mişcare şi persoană indiferent de localizarea
avută, arme de foc cu lumină orbitoare sau lovituri ucigătoare, unele deja foarte bine
cunoscute nouă în prezent. Mijloacele de deplasare motorizate dotate cu arme de foc puteau
fi confundate de cei neștiutori cu balauri, dragoni, cai, monştri marini care scuipă foc, jar,
căldură sau vânt ucigător.
Deci relatările din basme nu sunt chiar nefondate. Despre misiunile de civilizare spirituală
prin îndrumare şi de pedepsire ale atlanţilor povestesc scrierile biblice date dispărute şi după
care s-au scris povestirile din Vechiul Testament. Aceste acţiuni s-au desfășurat înaintea
Potopului cauzat de cometă. În urma pierderilor majore şi irecuperabile suferite, treptat au
renunţat la astfel de acţiuni. Aşa au dispărut ”persoanele” lui Dumnezeu care se plimbau
între muritori conform textelor biblice. Datorită cunostințelor ştiinţifice, dar mai ales în urma
dotărilor tehnice şi militare avute, Atlantida a fost considerată o Țară a Zeilor, respectiv
atlanticii erau priviţi ca Dumnezei. Ei au luat în serios funcţiile cu care au fost investiţi de
popoarele din jur intervenind când ceva nu corespundea legilor susţinute de ei sau când erau
ameninţate interesele lor.
 Duşmanii au fost nimiciţi iar aliaţii răsplătiţi. Iată răspunsul că de ce se vorbeşte în Biblie la
plural referitor la vorbele, faptele şi persoanele lui Dumnezeu. Tot atunci se explică şi faptul
că exista o perioadă de timp când Domnul /Domnii  umbla/umblau  nestingherit/nestingheriţi 
intre oameni după care a/au dispărut fără o explicaţie plauzibilă. Cum puteau ajunge atlanticii
la o asemenea performanţă într-un timp atât de scurt, pe când popoarele din jurul lor se
chinuiau într-o neştiinţă relativ foarte redusă faţă de ei? Cu ajutorul cunoaşterii şi aplicării
„geneticii spirituale”. Regeneratorul primar, REGINA, era de fapt un sintetizator de informaţii
care între altele capta „informaţiile cosmice” de foarte joasă frecvenţă, de forma undelor
liniare verticale şi le scana doar pe cele utile în forma undelor sinoptice. Secundarele, cele
REGENTA, erau nişte „analizatoare de aspect” care separau informaţiile primite de la
REGINA şi o retransmiteau pe orizontală sub forma undelor sintonice generatoare de imagini
focalizante.

Un sistem de „Coloane” în I-nversiune (invers pus) transpune energia global-latentă în flux

energetic liniar-aparent, dând naştere printr-o posibilitate de redirecționare a fluxului la
72
ruperea spațiului temporal din zona de influenţă permițând astfel execuţia unui salt-imaginar
dimensional. Dar, în cazul fenomenului invers montat produce închiderea versiunii arătate
mai înainte, respectiv readuce sistemul energetic transformat la cel normal, într-o situaţie de
O-punere. Ce poate fi însă această versiune ”I” mistic şi cea de punere în ”O” miraculos ale
unei ”Idei Constructive” arătate şi din care s-a născut Legea unică şi unitară pe care se
construiește Universul, denumit filozofic ca Legea contrariilor şi contradicțiilor? Indiciile
”I”(unic) şi ”O”(unitar) funcţionează doar în cazul distribuirii Coloanelor ”T” după ”punctele
virtual definitorii” ale unui ”cerc teoretic”. Un cerc are 4 puncte definitorii dispuse aparent la
90° în abstract din care cauză era obligatorie existenţa a 4 Coloane, foarte corect amintite ca
număr în legende. Am indicat valorile unghiurilor aparente deoarece practic au mărimi
unghiulare diferite de acel de 90° ştiut de noi. Acest 90° este o mărime specifică în
numerotarea unghiulară, deci concret ”specific” doar numărul de coloane necesare la un
”cerc definitoriu” şi doar atât. Acest cerc special nu este o curbă personalizată redusă la una
perfect circulară cu rază constantă, ci una de o formă constant-universală şi cu rază continuu
variabilă, ca generatoare de spaţiu energetic global ”cosmotizat”. Tot atunci aceste forme
literare sunt şi elementele constructive ale realizării tehnice respective.
O idee ştiinţifică trebuie gândită ca funcțională, dar şi  constructivă pe aceleași principii
teoretice. Cum se spune: ”Într-o realizare totul trebuie să corespundă atât virtual cât şi
imaginar, atât la propriu cât şi la figurat!”- ca să funcţioneze perfect şi corect. Din acestă
cauză traiectoriile planetelor par a fi aşa zis eliptice şi nu circulare, respectiv forma planetelor
prezintă deformări faţă de cea sferică. Însă în cazul susţinerii eliptice este o mică greşeală,
deoarece elipsa nu este o curbă generală ci una particulară legată de o lege personalizată,
din care cauză cade valabilitatea generală a acesteia. Ce nu putem susţine în cazul formei
exterioare adoptate planetei noastre, deoarece am găsit un cuvânt reprezentativ special de
geoid, care până la urmă ne poate indica teoretic orice imagine însă concret nimic
prezentabil. Pentru obţinerea fenomenului fizic mai sus descris sunt dotate farfuriile
zburătoare tip OZN cu un cilindru central, lucru la care nu s-a putut da nici o explicaţie
tehnică.
Valea amintită se numeşte Valea Zizinului (Valea Puterii Zeilor, putere ca sens redată prin
repetiţia Zizi=Zei²) din vecinătatea Oraşului Coroanei. Cele patru coloane legendare au
dispărut, deoarece au fost demolate de forţele tectonice iar poarta misterioasă închisă şi
zăvorâtă prin forţele telurice. Imaginea „Porţii” a reluat aspectul muntos permanent de
construcţie unică şi cu componenţă materială unitară ca imagine. Aceste forţe lucrează
concomitent adică: conic ca direcţie, conforme ca aspect şi contradictoriu ca imagine, adică
cu decalare temporală şi cu tentă dimensională momentană. Ceva de necrezut, fantastic,
paranormal pentru noi. Deocamdată noi recunoaştem doar latura electro-magnetică a
materiei, iar de latura magneto-sonică nici nu vrem să discutăm. Valea Zizinului, altfel tradus
Valea Puterii Zeilor, prin poarta sa telurică comunica cu Valea Buzăului şi de aici cu Marea
din zona Bărăganului. Aici se afla canalul de legătură a oraşului Atlantis cu apele
exterioare. Cu ocazia erupţiei vulcanice devastatoarecele două văi au fost umplute definitiv
73
cu pământ, mâl şi pietriş. Valea şi râul de dincolo de Carpaţi au moştenit denumirile după
vechea definiţie avută de această poartă: Buza Zeului = Buzău.
Foarte sugestiv, deoarece o ”buză” se poate închide sau deschide, te poate înghite spre
înăuntru sau te poate scuipa în afară, te poate măcina în sensul de a te distruge sau te poate
ascunde pentru a proteja, poate fi o cale de apropiere prin intermediul comunicării sau o
barieră de respingere prin readucerea tăcerii. Poate nu ştiţi, deoarece nu se caută
popularizarea, în zona Văii Buzău-Zizin apare din senin şi fără o explicaţie posibilă  şi la ora
actuală, un fenomen natural ciudat care redă formarea unei arcuiri energetice slab vizibile,
asemănătoare ca formă curcubeului, indicând că aici ar exista o ZONĂ cu totul deosebită şi
cam „atât”(A+T în T), respectiv AT² deocamdată. Coloanele lui Atlas, cei patru ”Stâlpi care
susţineau Cerul”, aveau rolul de a fi un zăvor comandabil pentru Buza Zeului. Prezentau
diferenţe de cele amintite ca herculiene şi după care s-au inspirat  egiptenii când au construit
una din cele 7 Minuni ale Lumii antice: Farul de la Alexandria. 

Coloanele lui Hercule, în particular, erau nişte antene de emisie-recepţie pentru undele radio,
dotate cu un sistem de localizare precisă prin unde de foarte joasă frecvenţă, dar şi arme
redutabile de lungă acţiune cu lumină polarizată. Generalizate, însă, cu dotări suplimentare
puteau deveni şi un sistem energetic de deschidere-închidere (fasonare) a spaţiului
dimensional material , respectiv de transpunere-impunere (lansare) în spaţii temporale
spiritual paralele. Cum puteau interpreta călătorii neştiutori aceste coloane înalte de multe
zeci de metri uitându-se de jos în sus? Erau ceva de neînchipuit şi de neînţeles pentru
minţile lor. Discurile de reflecţie montate la capătul lor, în cazul Coloanelor lui Atlas, creau
iluzia că ar susţine bolta cerească, din care cauză au inventat legenda cunoscută. Fiind
privite de eleni ca nişte realizări de neîntrecut în puterea lor de acţiune coloanelor respective
le-au atribuit însuşiri herculiene (indicativ grecesc antic la ceva de neînchipuit de puternic şi
de neînvins).
Substantivul comun rezultat - „Hercule” , a fost ulterior ridicat la rang de nume propriu pentru
un semizeu şi astfel a apărut şi persoana lui ”Hercule” cu Coloanele sale extraordinare. De
fapt o ”Coloană atlasiană”, cum reiese din stema Atlantidei unde este ostentativ prezentată
schematic, era de forma unui T uriaş în prezentare plană, respectiv de forma unui cilindru
vertical înalt cu disc circular orizontal reflectorizant la capăt în construcţie spaţială. 

74
În vârf era dotată în plus cu un emiţător şi receptor de unde convergente şi divergente de
mare putere, spre deosebire de aşa zisele  ”Coloane herculiene” care nu erau prevăzute cu
discuri speciale de reflecţie şi erau mai mult de forma unor turnuri, ca în cazul farurilor
cunoscute. Iată şi dezlegarea misterului legat de ”Cheia egipteană” care apare prin atâtea
înscrisuri hieroglifice antice din Egipt. Șerpii care se încolăcesc în jurul acestei ”Chei” nu sunt
decât prezentarea simbolică a undelor electro-magnetice active care în rezonanţă cu cele
magneto-sonice reactive produc fluxul de putere pentru punerea în ”funcţiune” a sistemului
respectiv, adică a ”fundamentului acţiunii”(conform componenţei cuvântului) universale, a
controlului armoniei dintre forţele tectonice şi telurice prezente la un sistem global aparte. 

Aripile care apar sunt la fel un simbol al posibilităţilor extraordinare că  putem cu aceste
”construcţii” s-ă  ”zburăm pe aripile undelor”, adică admisibilitatea de a ajunge sau de a fi
oriunde şi oricând atât la propriu cât şi la figurat. De ce apari undele prezentate prin şarpe?
Deoarece acest animal prin deplasarea sa ne redă această posibilitate extraordinară ca prin
”şerpuirea” undelor magnetice să se poate obţine „trecerea” prin ”Dimensiune”, adică
„temporizarea” în ”Adâncime”. 
Legenda regelui Arthur este legată tot de persoana sa prin poveştile duse în vestul Europei
de refugiaţii atlantici după catastrofa care a distrus în final ţara lor. Din această perioadă s-a
păstrat denumirea de Ardeal pentru Transilvania, nume cu care au rebotezat anglo-saxonii în
cursul istoriei noastre teritoriul atlantic: Ardeal = Aragon+delet+all = Aragonul Total Dispărut!
Iată unde trebuie căutat centrul administrativ al faimosului „Regat al Regelui Arthur”, adică
„Cetatea Aragonului”! Întradevăr Transilvania, respectiv Ardealul, se putea considera o
CETATE naturală fiind înconjurat de ziduri excelente de apărare prin cele trei ramuri ale
Munţilor Carpaţi. Spre susţinerea ideii vă reamintesc că lângă Braşov sunt două stânci care
se numesc Pietrele lui Solomon peste care conform unei alte legende ar fi sărit cu calul

75
regele respectiv. Tot lângă Braşov se înalţă Muntele Sfânt (Cristianul) unde se ridica un
templu vestit, Templul Soarelui  ( Casa Domnului de Biblie).
Aici era adăpostit Chivotul Sfânt în care, contrar credinţei îndoctrinate, erau sub păstrare
cele trei volume ale Codexului Rozelor. Chivotul, lada în care se păstrau cărţile, avea un
sistem de siguranţă alimentat prin curent electric furnizat de baterii care la atingere
produceau descărcări electrice scurte de câteva mii de volţi. Totul pentru a evita deschiderea
şi furtul de cei neavizaţi al ”Moştenirii” spirituale, culturale şi ştiinţifice a ”Tuturor Timpurilor”
păstrată pentru posteritare! Revin asupra denumirii muntelui zis Cristianul de lângă Braşov.
Indica de fapt Creasta Anilor în înţelesul de a fi Stâlpul Istorisirilor asupra Originilor avute,
având la poalele lui Poiana Soarelui respectiv Grădina Măririi şi a Strălucirii avute. Aici se
afla ”Templul Domnului” care permitea „contemplarea” asupra ideilor măreţe păstrate de
atlantici. Era o „Bibliotecă” a Culturii Universale adunate până în zilele respective. Avea o
colecţie impresionantă de cărţi originale numite „romane”, dar şi copii rescrise ale acestora
denumite ca „remane”.
Soarele, „Strălucirea” colecţiei, era Codexul Rozelor care era destinat spre păstrare pentru
timpurile viitoare fiind bine protejat de orice furt, distrugere şi dispariţie posibilă. Clădirea era
tot de formă conică pentru a crea condiţii energetice adecvate stimulării condiţiilor spirituale
în studierea ideilor ştiinţifico-tehnico-culturale. În urma acestei idei de activare mentală au
luat naştere „Piramidele” în toată lumea. A fost preluată de asemenea şi tradiţia de
obligativitate ca o  „astfel de construcţie” piramidală automat să păstreze pe ascuns un
„ceva” de mare preţ pentru civilizaţia care a ridicat-o. Nu degeaba există acest mare interes,
de când există lumea, de a afla secretele construcţiilor respective fiindcă au la bază un
adevăr valoros care merită căutat. Adevărul la rândul său este un secret, pentru care trebuie
să muncești pentru a-l obţine - este ideea universală pentru care valorile respective sunt
”bine ascunse” în astfel de piramide. Locul camerelor secrete sunt foarte bine gândite şi
protejate astfel ca fără o ”intuiţie ajutătoare” să nu fie ”descoperite”, adică să fie greu
”decopertabile”. Iată precizări banale în exprimare,  care însă „corect redate şi însemnate”
pot furniza informaţii preţioase şi utile pentru mintea noastră.
 Cum puteţi vedea, zona Braşovului, dar şi  Transilvania întreagă, abundă în denumiri foarte
edificatoare care sunt păstrate de nu se ştie de când şi de unde, în contradicţie cu altele din
lume. Denumiri care nu au fost date în urma unor descoperiri geografice făcute de către
diferiţi deschizători de drumuri în a cunoaşte globul nostru pământesc, ci de memoria
colectivă a tradiţiilor populare cu mult înainte de era noastră. Puteţi aminti un loc de pe
Pământ care să concentreze la un loc atât de strâns atâtea referiri directe la aproape toate
legendele cunoscute şi păstrate până azi? Eu zic că, nu. Relatările asupra Atlantidei au
suferit mari modificări prin amestecarea perioadelor de timp în care s-au derulat
evenimentele, prin adăugiri personale pentru mărirea misticismului şi suspansului asupra ei,
dar şi prin omiterea unor informaţii considerate de unii nesemnificative. Prin umflarea unor
întâmplări până la extremis s-a ajuns la relatări absolut fantastice.

76
Ulterior prin migraţia popoarelor si a intenţiilor de colonizare, de căutare a unor condiţii de
trai mai bune s-a format un amalgam al tradiţiilor, limbilor şi legendelor. Toţi care au ajuns pe
tărâmuri necunoscute au încercat să impună anumite denumiri, poveşti aduse din ţara lor de
origine. Au apărut o serie de versiuni ale uneia şi aceleaşi legende care în prezentare şi în
numele personajelor par să nu aibă nimic comun între ele. Cei mai mulţi dezrădăcinaţi ai erei
noastre au parvenit din Europa care au fost de fapt urmaşii refugiaţilor din Atlantida vestită.
Având în subconştientul lor amintirile timpurilor străvechi pline de glorie şi mărire, fără a-şi da
seama, au denumit diferite locuri şi localităţi, regiuni, state noi formate de ei cu denumiri
lingvistice care aveau mari semnificaţii spirituale în mintea lor. Astfel au încercat să readucă
acelor ţinuturi faima sperată, dar şi speranţa de a reprimi de la divinitate viaţa fericită, dar şi
patria pierdută. Pe pământuri total străine de Atlantida originară au apărut nume şi denumiri
care au incitat ulterior minţile cercetătorilor ducându-le în eroare. Abundenţa unor astfel de
indicaţii lingvistice pe teritoriul Americii, aduse sau încetăţenite în mare măsură de coloniştii
europeni şi nepreluate de la populaţia autohtonă, au creat falsa concluzie că întradevăr aici
trebuie căutat originile legendei lui Platon. Prin exterminarea într-un timp relativ scurt a
civilizaţiilor găsite pe aceste meleaguri s-a pierdut ocazia de a cunoaşte în profunzime limba
lor cu semnificaţiile avute asupra posibilelor legături istorice avute în cadrul Spiritualtăţii
Pământene în general.
 Nu am reuşit să descifrăm nici limba mayaşă sau incaşă, ne-au rămas doar fragmente de
documente de la aceste popoare şi acelea tălmăcite și răstălmăcite. Nu ne-au atras atenţia
multe pasaje importante din legendele legate de originile popoarelor din acest continent
american. Ameridienii susţin că, provini dintr-o civilizaţie din est, dintr-o ţară înconjurată
complet de munţi înalţi şi despărţită de restul ţinuturilor locuite de o strâmtoare. Nu poate fi
vorba decât de Transilvania care într-adevăr are în sud  strâmtoarea Porţile de fier,
strâmtoare care pe vremuri putea fi foarte bine o punte de legătură dintre ”Mările” care
ocupau Oltenia, Muntenia respectiv zona câmpului Panoniei de azi. Puteţi găsi o altă locaţie
asemănătoare pe harta lumii care să corespundă celor descrise în atâtea legende rămase?
Cuvintele ”dincolo de strâmtoare” nu indică neapărat o locaţie abordabilă prin necesitatea
navigării în lung a strâmtorii respective, ci foarte bine una care este accesibilă în urma
trecerii peste aceasta de-a curmezişul pe un pod sau printr-o altă realizare tehnică mai
avansată. Chiar denumirea de ”Poartă” rămasă în tradiţia populară ne duce la ideea că aici,
conform mentalităţii populare străvechi, trebuia să existe ceva care facilita trecerea
condiţionată spre o ”proprietate îngrădită şi privată” atât la propriu cât şi la figurat. Tot atunci
înţelesul multor cuvinte de origine latină au fost însuşite de cercurile religioase apărute la
începutul erei noastre urmând ca să devină derutante pentru căutările actuale.
Anumite indicii importante furnizate de cuvinte au primit tente religioase pentru a mări şi mai
mult dilemele apărute asupra originii civilizaţiei terestre. În contextul istoriei avute în timp, pe
acest Pământ al nostru, originile trebuie căutate întotdeauna acolo unde trăieşte un popor
redus ca număr, neînsemnat pentru alţii, care căuta şi caută cu înverşunare prin orice
mijloace să păstreze patria şi tradiţiile sale. Trebuie să fie înconjurat de state mărginaşe cu
77
politici de expansiune şi cotropire avute în istorie. Politica în sine exprimă visul ascuns al
unor interese de grup în general, sau personale în particular, avizi de putere şi măreţie, de a
readuce gloria şi bogăţia de altădată spre folosul  şi interesul lor.
Atlanticii cu astfel de apucături nocive în general au emigrat din ţara distrusă stabilindu-se pe
teritoriile mărginaşe apropiate sau mai îndepărtate, cum redă această idee foarte corect
legenda lui Romulus şi Remus. Pe Pământul Sfânt dispărut, încărcat cu uriaşe tendinţe
spirituale de a se renaşte din propria cenuşă, astfel de tendinţe „politice” nu au fost, nu sunt
şi nu vor fi tolerate în timp. Conform componenţei cuvântului: politică = poliţie+atlantică.
Politica nu este o menire şi nici o profesie. Se referă la acei care se dedică unei înclinaţii
anume care are ţelul de a restaura statul poliţenesc care exista în ultima fază atlantică.
Politicienii sunt descendenţii descendenţilor care apărau şi susţineau tirania târzie,
decadentă, a Atlantidei. Cuvântul „poliţie” nu este o denumire referitoare la un organ statal, ci
o definiţie pentru un curent organizatoric. Poliţie = polarizare+ambiţie defineşte prin
excelenţă o linie filozofică care promovează necesitatea urmăririi ambiţiilor personale în
realizările de orice fel în detrimentul intereselor spirituale comune. Din această cauză există
o repulsie generală, implementată artificial în timp, la auzul limbii române şi la apariţia
românilor care vorbesc această limbă. Întradevăr prezintă un pericol major pentru cercurile
politice conducătoare actuale. V-aş reaminti ceva care mereu scapă din atenţia cercetătorilor
din ultima vreme. La Roşia Montană s-au descoperit ”Tăbliţele cerate” scrise pe o ”latină
vulgară” conţinând contractele de închiriere şi de administrare a mai multori mine de aur,
întocmite intre proprietarii autohtoni şi reprezentanţii autorităţilor romane. Acestea dovedesc
că dacii din acea vreme cunoşteau şi foloseau o variantă a latinei care foarte probabil era
limba lor oficială. Interesant este că, aceste contracte erau întocmite la începuturile
ocupaţiei, iar  latina vulgară era de mult înlocuită oficial cu cea literară cunoscută şi azi.
Teoria latinizării forţate a populaţiei dacice este o mare gogoaşă furnizată nouă. Dacia a fost
ocupată de romani doar cca. 150 de ani după care s-au retras din acest teritoriu.
În urma erupţiilor, ploilor şi cutremurelor din ultima fază mulţi refugiaţi, în mare măsură
„politicieni” ai Atlantidei, au găsit o patrie primitoare în zonele muntoase şi deluroase din sud-
estul Franţei de azi, iar urmaşii lor au înfiinţat celebrele ordine secrete bisericeşti, ordinele
Templierilor, care sfidau orice putere administrativă controlând chiar consiliul cardinal şi papa
de la Roma prin averile obţinute pe căi doar de ei ştiute.
 Cruciadele spre Ținuturile Sfinte s-au organizat la îndemnul şi pe banii lor cu scopul foarte
bine ascuns de a aduna toate documentele şi relicvele Atlantidei dispărute în Egipt şi în jur.
Cât de importante erau documentele putem deduce din realizările rămase de la marii
Aristotel, Pitagora, Hipocrate, Leonardo da Vinci sau chiar Jules Verne. Precis că, aceştia
din urmă, au fost ori urmaşii unor avizaţi în a păstra sub jurământ informaţii tehnice şi
ştiinţifice bine ascunse de ochiul celor mulţi, ori că pe baza unor conjuncturi de moment au
ajuns în contact cu astfel de scrieri ascunse în bibliotecile secrete existente. În final, cele
ştiute sau aflate de ei au fost prezentate şi descrise prin schiţe, referate, romane, după
mintea, aptitudinea și  posibilitatea fiecăruia.
78
Nici un secret nu se poate ascunde până la nesfârşit. Timpul va crea anumite canale de
scurgere neprevăzute pentru informaţiile ascunse, deoarece fiind de interes general aparțin
tuturor neputând fi însuşite pe nedrept de anumite persoane sau grupuri de interese, nici pe
baza unor intenţii  bine cotate la prima vedere. 
Etnograful Adrian Bucurescu arată că fabuloasa ţară s-a scufundat în marea denumită de
egipteni Siriath, adică Marea Neagră. 

În 1913, în „Dacia preistorică“, Nicolae Densuşianu localiza Atlantida între Porţile de Fier şi
Sfinxul din Bucegi. 

„Atlantis“ este tradus de unii lingvişti prin „Fericire“, iar grecii antici denumeau actuala Insulă
a Şerpilor din Marea Neagră, Makaron, adică „A fericiţilor“. 

79
Însăşi cetatea Histria conţine o ciudăţenie: pare a fi construită pe role:

Sursa: Gheorghe Şipoş, Adrian Bucurescu, Nicolae Densușianu  

MISTERELE DIN MUNTII BUZAULUI

STRANIILE TELEPORTARI DIN MUNTII BUZAULUI

DISPARITIILE DE LA BOZIORU

80
Muntii Buzaului sunt cunoscuti in mediile oculte, si in cele foarte „terestre“, mai ales ale
armatei, ca regiune unde se manifesta fenomene ciudate: disparitii de persoane, aparitii de
Obiecte Zburatoare Neidentificate, ape vii, izvoare radioactive, defectari ale aparaturii
electrice, voalarea filmelor fotografice etc. Nu este de mirare ca in Muntii Buzaului stabilise
generalul Ilie Ceausescu o subunitate cu un caracter ocult, pentru a „puncta“ si antrena
soldati pentru unitatea de paranormali pe care voia s-o infiinteze. In aceasta incursiune in
necunoscut, suntem insotiti de o echipa de extrasenzoriali, condusa de cercetatorul Vasile
Rudan, care, in anii ’80, a efectuat o serie de teste in regiune, la cererea gen. Ilie
Ceausescu. Cu ajutorul acestor ghizi psihici am descoperit o lume de dincolo de noi, pe care
localnicii o numesc „Tara Luanei“, o lume a misterelor, a mesajelor ocultate si a
manifestarilor paranormale.

GEOGRAFIA SACRA
Muntii Buzaului au fost inclusi, din cele mai vechi timpuri, in geografia sacra a lumii. Este
vorba de o geografie ale carei coordonate ezoterice au fost stabilite in vremurile de dinainte
de Marele Potop, cand pe Pamant domneau zeii, dupa cum ne transmit toate mitologiile
lumii, incepand cu cea sumeriana, considerata cea mai veche. Coordonatele respective
includeau zone unde se manifestau anomalii magnetice, zone cu potential energetic care se
manifesta in plan fizic si spiritual, numite de catre expertii in parapsihologie „perimetre
energo-informationale“. In astfel de perimetre se petrec fenomene ciudate, corpul se
dematerializeaza, calatorind in spatii atemporale sau primeste informatii telepatice de la
entitati necunoscute, iar subsolurile sunt intotdeauna bogate in zacaminte de mare interes.
Oamenii cu perceptii extrasenzoriale se simt foarte „apasati“ de incarcatura energo-
informationala existenta in asemenea zone geografice sacre, de care Romania este plina.
Este suficient sa citesti „Dacia preistorica“ a lui Nicolae Densusianu ca sa ai dimensiunile
geografiei sacre ale tarii noastre.

CERUL STRANIU
Zona la care ne referim in acest material este o regiune „sihastrita“, ce cuprinde comuna
Bozioru, cu satul Fisici, catunul Nucu, pana dincolo de Lacul Gotes, zona intinsa peste culmi
stravechi, unde poti vedea straturile geologice ridicate aproape pe verticala, in urma unor
contorsiuni ale scoartei petrecute in vremuri imemoriabile. Satele si catunele cu putini
locuitori urmeaza o linie serpuita peste culmi salbatice, unde ursii sunt la ei acasa (iar ursii
de pe aici sunt renumiti pentru ferocitatea lor). Peste aceasta zona se intinde un „cer
straniu“, care uneori capata o intensitate ce nu poate fi descrisa prin cuvinte, pe care oamenii
de stiinta o masoara in grade Kelvin, avand valoarea de peste 23.000. Pentru comparatie,
azurul cerului deasupra marilor orase abia depaseste 16.000 de grade Kelvin. Avem norocul
sa observam cu ochii nostri acest fenomen. Treptat, cerul senin, acel albastru curat ca in
zilele frumoase, capata nuante atat de profunde, incat parca devine un vortex. Cu cat te uiti
81
mai mult, cu atat simti ca te absoarbe infinitul. Este ca o vraja care iti cuprinde toata fiinta si-ti
paralizeaza simturile, nu mai auzi nimic in jur, iar pupilele se dilata. Suntem scosi din aceasta
stare de companionii nostri care ne spun zambind: „Ati simtit cum se deschid portile
energetice ale Universului, cand toata fiinta devine spirit“. Cel mai straniu ni s-a parut noua
faptul ca eram foarte aproape sa ratam momentul, daca nu ni s-ar fi atras atentia fiind
preocupati sa ne uitam pe unde calcam, prin bolovanisurile cararii.

SECRETELE DIN ADANCURI

Ne dam seama cat de usor este sa ratezi un astfel de fenomen, fiind dezobisnuiti sa privim
cerul. Cercetatorul Vasile Rudan ne spune ca testele extrasenzoriale au rezultate maxime
atunci cand cerul capata acea intensitate de peste 23.000 de grade Kelvin, perceptia fiind
acuta. In anii ’80, Vasile Rudan a coordonat un grup de copii carora le testa aptitudinile
extrasenzoriale. Acestia nu constientizau puterile lor deosebite, participand la teste ca si
cand ar fi fost jocuri normale. Erau impartiti pe grupe, asezati pe anumite culmi si li se
spunea sa transmita prin puterea gandului, de la o grupa la alta, diferite informatii. Aceste
transmisii telepatice aveau o mare acuratete cand cerul ajungea la intensitatea maxima. In
plus, ei au indicat cu precizie, tot prin perceptie extrasenzoriala, locuri unde se afla vestigii
antice, fapt ce i-a uimit pe arheologii care fusesera chemati pentru experiment. De unde
stiau? Percepeau informatii ca si cand pamantul le dezvaluia tainele sale. Aici ar trebui
amintita alta coincidenta stranie cu denumirile oculte ale civilizatiei sumeriene. „Buzur“
(Bozioru ), avand ca simbol un triunghi cu baza pe verticala, se referea la un zeu enigmatic
„care rezolva secretele din adancuri“, asociat de unii sumerologi cu un zeu al minelor. Era ca
si cand acest enigmatic zeu intrase in „rezonanta“ cu micii cercetatori.

CELALALT TARAM

Cu siguranta, cele mai ciudate fenomene din zona sunt disparitiile de persoane. Aceste
disparitii se manifesta in doua moduri. Unele persoane au disparut si nu au mai reaparut -
eveniment relatat de Monitorul de Iasi, iar altele au disparut dintr-un loc si au aparut in altul,
dupa o perioada de timp, fara sa-si aduca aminte ce s-a intamplat, dupa cum reiese din

82
povestirile satenilor, stranse de profesorul de romana din comuna Bozioru, Ilie Mandricel.
Despre „celalalt taram“, care, in unele conditii, „absoarbe“ pe nenorocosii care se afla in
preajma, exista destule relatari cat sa merite o cercetare stiintifica a fenomenului. Din punctul
de vedere al studiului fenomenelor paranormale (si ne referim la testele paranormale la care
au participat numai oameni de stiinta, rezultatele acestora fiind publicate in „Enciclopedia
Fenomenelor Paranormale“ de Brian Inglis), teleportarea este „transferul materiei prin
materie“, pana nu demult un nonsens. Acest transfer presupune vointa „cuiva“ sau anumite
conditii electromagnetice, obiecte sau persoane disparand dintr-un loc si aparand in altul sau
pur si simplu, disparand in „neant“. Obiectul sau persoana transportata se numeste „aport“,
putand fi incadrata in anumite coordonate fizice, spatiu, timp, greutate etc.

TELEPORTAREA DOAMNEI GUPPY

Anul 1871. Intr-un imobil din Conduit Street, Londra, se stransese un grup de oameni de
stiinta, pentru a participa la demonstratiile de teleportare efectuate de mediumuri renumite
ale timpului. Era o adevarata piatra de incercare sa se admita ca un obiect se poate
dematerializa dintr-un loc si materializa in alt loc. Demonstratiile erau facute cu obiecte, care
apareau sub ochii oamenilor de stiinta, dar ei se declarau nemultumiti, invocand tot felul de
„inselatorii“. Insa Madame Agnes Guppy  era sa-i dea gata, cand a fost dematerializata din
casa ei din nordul Londrei si materializata in sala de sedinta. Madame Guppy, o femeie
corpolenta, i-a privit nauca si jenata (era in capot) cateva secunde, apoi a fost „dusa“ inapoi.
O vizita rapida, discreta in privinta scopului, la domiciliul acesteia a confirmat faptul ca era
imbracata in acelasi capot. Nu era constienta de „calatoria“ ei, crezand ca avusese o
„viziune“ provocata de o indigestie. Straniu era faptul ca nici unul dintre mediumurile
prezente in sala de testari nu-si aducea aminte sa fi vrut sa faca aceasta demonstratie, dar
erau exasperati ca „aportarile“ de obiecte nu erau luate in considerare de oamenii de stiinta.
„Experimentul Guppy“ a fost trecut la „iluzionism“.

BRAILENI PIERITI IN NEANT

      Tinem sa precizam ca vortexul din Bozioru nu are nici o legatura cu experimentele
militare supervizate de gen. Ilie Ceausescu, nimic  in comun cu „Experimentul Philadelphia“
sau „Proiectul Montauk“, „ocultii“ generalului doar profitand de particularitatile zonei pentru a-

83
si imbunatati performantele metapsihice. In aceasta zona par ca se deschid porti temporale
in mod natural, in care oamenii sunt absorbiti si uneori este posibil sa pateasca ce a patit
echipajul de pe USS Eldridge. O prima referire la astfel de disparitii face Dan Fodor, in
Monitorul de Iasi. El relateaza despre doi braileni (sursa reporterului i-a cerut sa nu le
dezvaluie numele), care, in anul 1980, au plecat spre catunul Nucu, dar, intr-un loc numit „La
Tiharie“, unul dintre ei s-a gandit sa faca o urcare pe una dintre stancile cu forme ciudate din
zona. Folosind echipamente de alpinism, tanarul a urcat pana in varf, de unde a strigat la
prietenul sau: „Uite ce am gasit!“.S-a aplecat, a ridicat ceva ce parea a fi un lant metalic si…
a disparut. O vreme, cel ramas jos a asteptat ca prietenul sau sa termine cu glumele, apoi s-
a convins ca s-a intamplat ceva cumplit. L-a anuntat pe fratele disparutului, care a sosit din
Braila cu o echipa de zece insi, cativa dintre ei lucrand in Ministerul de Interne. Chiar fratele
disparutului a urcat pe stanca. A gasit si el lantul metalic, pe care l-a ridicat si… a disparut si
el. Nimeni n-a mai indraznit sa repete „figura“. Cei doi frati, cautati in zadar prin imprejurimi,
n-au mai aparut niciodata.

ENIGMATICA CIVILIZATIE

Chestionat in privinta disparitiei celor doi braileni, Alexandru Mironov, care fusese de vreo
opt ori prin regiune, a tinut sa sublinieze ca zona este intr-adevar foarte deosebita si fara
astfel de disparatii misterioase. Printre altele, a precizat ca aceasta zona nu este, in primul
rand, identificata arheologic, desi acolo au fost descoperite fragmente de ceramica a unei
civilizatii careia nu i s-a putut preciza epoca, diferita de vestigiile cunoscute deja din punct de
vedere arheologic. A amintit despre anomaliile magnetice, despre un pisc care atrage toate
fulgerele, despre izvoare radioactive si despre o regiune unde solul este negru, ca si cand,
odata, acolo, a ars „ceva“, probabil o constructie imensa. Am vazut si noi stratul gros de sol
ars si o bucata dintr-un zid ciclopic, care probabil inconjura intreaga asezare. In regiunea
amintita de A. Mironov, in anii ’80, grupurile de copii telepati, condusi de cercetatorul Vasile
Rudan, au indicat, prin perceptie extrasenzoriala, locurile unde exista vestigii. In acele locuri
au fost descoperite urme ale acelei asezari necunoscute, dar „experienta“ arheologilor nu a
mers mai departe de demonstratiile copiilor, dintr-un dezinteres imposibil de inteles. Ce
civilizatie stranie a inflorit oare pe acest „vortex“ natural si cum a disparut ea?!

84
ROMANIA PARANORMALA: MARTURIE-SOC DIN TIMPUL EXPERIMENTELOR MILITARE
DIN MUNTII BUZAULUI 

"AM VENIT DE DINCOLO!"

Tara Luanei, din Muntii Buzaului, este o zona in care se petrec fenomene ciudate, despre
care povestesc batranii, unde oamenii dispar in „ceata“ sau sunt „azvarliti“ in alte locuri de o
forta nevazuta.
Specialistii care au cercetat acest fenomen au remarcat ca disparitiile se produc „natural“, in
anumite conditii fizice, sau par a fi vointa „cuiva“. Exista relatari despre teleportari stranii,
toate fiind legate de cautatorii de comori, de parca ar fi un „zeu“ care apara tezaurele sacre
ingropate in zona si „azvarle“ pe cei care se apropie prea mult de ele.

„BERBECUL“ ZBURATOR

„Zeii“ din mitologia sumeriana aveau o mare predilectie pentru aur, din care lucrau tot felul de
obiecte, ulterior acestea devenind sacre pentru oameni, care le-au inclus in ritualul religios.
Multe dintre legendele stranse de profesorul de romana Ilie Mandricel se refera la comorile
fabuloase ascunse prin muntii din regiune. Nicolae Densusianu aloca mai multe capitole din
„Dacia preistorica“ acestor comori zeiesti constituite in tezaure sacre, pentru capturarea
carora regii vechimii organizau expeditii dupa expeditii. 

85
In Tara Luanei se afla lana de aur, dupa care au fost trimisi argonautii. Dupa traditie, „lana“
apartinea unui „berbece de aur care zbura prin aer, peste pamant si mare“, daruit de zeul
Soarelui unui rege. Copiii acestuia, persecutati de mama vitrega, au luat „berbecele“ si au
zburat cu el in tinutul Colchis, cerand protectie regelui de aici, Aiete. Poetul Ovidiu
localizeaza tara lui Aiete de la apus de Marea Neagra pana langa tinutul scitilor. Exilat la
Tomis, poetul se si lamenteaza in privinta barbarilor care-l inconjoara, „colchii si hoardele de
meteree si geti“. Getii stim cine sunt. Colchii si meteree au lasat „urme“ in Tara Luanei sub
denumirea actuala a satelor Colti si Materea, asezari locuite inca din neolitic, unde se afla
niste sanctuare stravechi, pazite cu strasnicie de calugari pana in secolul al XIX-lea. Oamenii
spun ca aceste sanctuare inscriptionate cu simboluri stravechi sunt adevarate harti ale
comorilor sacre.

COMORILE „JURUITE“

Legat de disparitiile de persoane, avem referiri foarte clare in povestirile batranilor despre
oameni care au gasit tezaure sacre si au fost azvarliti din locurile unde au fost descoperite
aceste comori, de catre „spirite“. Astfel, aflam ca, deasupra fostului schit Gavanele, pe Podul
Manciului, oamenii au vazut flacarile ce joaca pe comori. Nefiind priceputi in citirea „jocului
flacarilor“, s-au grabit si au sapat. Comoara de aici era insa „juruita“, iar sapatorilor „le-au

86
aparut spaime, fel de fel de calugari si draci, care le-au luat mintile si i-au dus in alte locuri“.
Cand si-au revenit, ei au povestit cum, in timp ce sapau, au aparut spirite, dupa care s-au
trezit departe de locul unde se aflau, de parca ar fi fost ridicati si aruncati de acele spirite ce
pazeau comoara. Si poate ar mai fi incercat sa o caute daca si-ar fi adus aminte unde
incepusera sa sape. „Parca le luase Dumnezeu mintile“, spun batranii.
O alta poveste se refera la un materean, iar despre matereni Ovidiu spunea ca aparau „lana
de aur“ impreuna cu colchii. Povestea noastra spune ca „un oarecare Matareanu, sapand
dupa o comoara, s-a trezit, dupa vreo saptamana, departe de acest loc, intr-o poiana in
padure, unde l-au gasit oamenii cam zapacit la cap“. Acesta uitase si cine este, era complet
derutat. 

INCURSIUNE PE „CELALALT TARAM“

Se observa in aceste povestiri ca teleportarile par a fi vointa „cuiva“. Specialistii care au
analizat fenomenul spun ca nu este neaparat „vointa“ cuiva. Poate ca cei care au ingropat
tezaurele sacre in anumite locuri cunosteau „anomaliile“ zonei. Experimentele
extrasenzoriale efectuate in zona in anii ’80 au inclus si unul mai putin obisnuit. Unul dintre
subiectii umani, un medium cu aptitudini deosebite, s-a oferit sa verifice cu ochii mintii ce se
intampla cu acele „aspirari“ in ceata albastra, fiind dus intr-un loc unde aparatele indicau o
turbulenta energetica. El trebuia doar sa intre in stare de transa si sa comunice, pe cale
telepatica, ce se intampla. Spre stupefactia celor prezenti, subiectul a disparut pur si simplu
din fata lor. Fiind un experiment militar, panica a fost maxima, mai ales pentru faptul ca
trebuia sa se asigure protectia participantilor la experimente. Se temeau ca omul a disparut
complet, ca brailenii, dar el a fost descoperit dupa aproape o ora, cazut la pamant, incapabil
sa vorbeasca, la cateva sute de metri de locul din care disparuse si unde il mai cautasera cu
cateva minute inainte de a fi gasit. Cand si-a revenit, primele cuvinte au fost: „Am venit de
Dincolo“.

ASPIRAT INTR-UN TUNEL TURBIONAR

Ceea ce a povestit pare fantastic. A fost aspirat intr-un tunel turbionar, gri, la capatul caruia
se afla o lumina stralucitoare. „Clasic“, s-ar putea spune. Asa se „vede“ si din starea de
coma. Insa este pentru prima data cand cineva explica aceasta lumina stralucitoare. „Este
vorba de o radiatie luminoasa pe care o apreciez avand 300.000 de grade Kelvin“. Ar fi fost
suficient atat sa-i tulbure pe participantii la experiment. Insa subiectul mai avea si alte
„amintiri“. A descris peisajul de Dincolo asemanator cu cel pamantean, dar in culori mult mai
pure. Si da, a vazut si oameni, o femeie si o fetita aidoma ei, de parea o clona, un batran si
un alt barbat, cu ten gri, „altfel decat noi“. Straniu, in comparatie cu acestia, subiectului i se
parea ciudata rasa umana, fara sa poata preciza de ce. Nu a putut lua contact cu ei, pareau
ca ratacesc fara tel, pierduti in timp si spatiu. Sau el era cel care se „ratacise“ in timpul si
spatiul „lor“. Subiectul a apreciat trecerea lui prin lumea de dincolo la o fractiune de secunda
si nu i-a venit sa creada ca disparuse aproape o ora. Mergand pe ipoteza ca acei oameni
87
poate disparusera candva in „ceata albastra“ si nu mai gasisera calea de intoarcere, au fost
chestionati satenii despre disparitii ciudate. „Sunteti oameni seriosi sau cum?“, i-a luat la rost
o batrana. „Pai cate ciudatenii sunt pe aici, cine sa mai stie!“.

TARA LUANEI, POARTA LUI DUMNEZEU

Localnicii spun ca „Tara Luanei“ este „Poarta lui Dumnezeu“. Are legatura sau nu, un grup
de cercetatori japonezi au constatat ca aici se afla al treilea pol energetic al Pamantului, ca
importanta, primul fiind Varful Omu. Legatura acestei zone cu stravechea civilizatie
sumeriana a facut-o cercetatorul Paul Lazar Tonciulescu, in cartea sa „De la Tartaria la Tara
Luanei“. Am putea adauga faptul ca, in sumeriana, „Luana“ se traduce prin „Cei pe care Anu
ii pastoreste“ sau, mai prozaic, „oamenii lui Anu“, Anu fiind zeul suprem la sumerieni, al carui
simbol, al Soarelui, era o cruce cu raze sau o zvastica. In afara de tablitele de la Tartaria cu
o scriere protosumeriana (datarea cu C 14 atesta ca asezarea este cu 2.000 de ani mai
veche decat orasele sumeriene), ceramica antica descoperita pe teritoriul tarii noastre poarta
simbolul zeului Anu. Aici se cuvine sa amintim ca „zeii“ sumerieni coborasera pe Pamant cu
carele zburatoare si intocmisera inainte de Potop dinastia zeilor, care guvernase peste
civilizatia primordiala. Reamintim teoria oceanologului american Rob Ballard, conform careia
marele potop ramas in toate mitologiile lumii s-ar fi petrecut in bazinul Marii Negre, care era
doar un lac cu apa dulce. Prin ruperea pragului de la Bosfor, apele au inundat toata aceasta
regiune, iar lacul s-a transformat in mare. Triburi ale acestei prime civilizatii au migrat si
inainte de Diluviu, dar dupa cataclism au „emigrat“ si zeii, intemeind civilizatiile de pe malurile
Tigrului si Eufratului, Indusului si Nilului. Dar se pare ca aici a fost prima „Tara a oamenilor lui
Anu“.

DIN LEGENDELE PLAIULUI

Ilie Mandricel este profesor de romana in comuna Bozioru si un pasionat culegator de
legende din zona. Domnia sa a strans un numar impresionant de „povestiri din batrani“, pe
care se poate structura o buna parte a istoriei „Tarii Luanei“, „basme“ de o valoare
inestimabila, redate asa cum i s-au povestit, respectand particularitatile de exprimare a
localnicilor. Ilie Mandricel ar vrea sa publice aceste comori intr-un volum intitulat „Din
legendele plaiului“, dar, evident, nu gaseste sponsori. Basmele stranse de Ilie Mandricel ne-
au fost calauze atat prin istoria „normala“, cat si prin „credintele stravechi si practicile magice,
unde localnicii plonjeaza in mitologie“, dupa cum se exprima profesorul.

CERCETATORUL VASILE RUDAN, DESPRE EXPERIMENTELE DIN MUNTII BUZAULUI:

CEATA ALBASTRA
In urma unor teste experimentale efectuate intre 1978 - 1981, in regiunea Bozioru, a rezultat
ca in anumite situatii cand se intruneste un numar nedeterminat de factori electromagnetici
(geomagnetici, biofizici si de alta natura) este posibila disparitia instantanee a unor
88
persoane. In aceasta zona au loc unele fenomene paranormale ce inca nu pot fi explicate
prin legile fizicii asa cum le cunoastem in prezent. Inexplicabila este si „ceata albastra“,
stralucitoare, cu irizari ciudate, care se manifesta sub forma de cupola, masurata cu un
dispozitiv pentru radiatii luminoase si avand 28.000 de grade Kelvin. Acest fenomen este
insotit de o concentrare a infrasunetelor de foarte joasa frecventa (3, 4 Hz) si de un zgomot
de fond foarte suparator pentru fiintele vii. Omul poate avea stare de greata, cefalee, simte
ca ii vibreaza toate celulele. In acele momente pot aparea halucinatii, vizuale si auditive. In
cazul in care subiectul uman depaseste o limita de siguranta, el poate fi „aspirat“ violent in
interiorul acelei ceti albastre, care ia forma unui vartej relativ orizontal. Doi subiecti umani
voluntari, dintre care un fizician, au descris in mod similar ce li s-a intamplat in timpul
„aspiratiei“, experimentele fiind facute la un interval de doi ani. Apropierea de ceata albastra
creeaza o stare de teama ce se transforma treptat in spaima incontrolabila, cand subiectul
este aspirat cu violenta intr-un tunel energetic turbionar, la capatul caruia se vede o lumina
alba, stralucitoare. 
  
         Invitat in 2006 la emisiunea “Miezul problemei” , domnul Vasile Rudan a relatat
experimentele, intamplarile  si misterele din Muntii Buzaului .

CELE 13 CRANII DE CRISTAL

13 cranii din cristal de origine aparent antica au fost descoperite in Mexic, America Centrala
si America de Sud fiind unul din subiectele cele mai fascinante de arheologie ale secolului
XX.   De fapt, arheologii si cercetătorii încearcă in zadar de mulți ani sa afle motivul realizării
ciudatelor obiecte. Vechimea lor a fost estimata intre  5000 si 36000 de ani. Cristalele si
craniile constituie o alăturare ce a iscat numeroase presupuneri legate de existenta
extratereștrilor. De-a lungul timpului, omenirea a utilizat puterea cristalelor si a pietrelor in
scopuri diferite. Cele mai vechi legende despre cristalele magice ne duc la Atlantida. Atlanții

89
foloseau cristalele pentru a canaliza si utiliza energia macrocosmica. In practica medicala a
multor culturi străvechi, se regăsește portul la gât al amuletelor si talismanelor. Se foloseau
diferite pietre, in funcție de boala, pentru a obține efectul tămăduitor dorit. Indienii americani
si mayasii foloseau si ei cristalele pentru diagnosticarea si tratamentul diferitelor boli. Astăzi,
datorita dezvoltării rapide a tehnologiei, cristalele sunt folosite pentru a transmite si amplifica
energiile în multe feluri. Cristalele au fost considerate talismane magice încă din Evul Mediu
și în prezent, pentru mulți, puterea lor supranaturala este de necontestat. In același timp,
craniile simbolizează moartea si nenorocirea si sunt folosite numai in practicile magiei negre.
Îmbinarea dintre cele doua simboluri a iscat numeroase presupuneri legate de existenta
extratereștrilor sau a unei civilizații pământene superioara ființei umane. O legenda indiana a
incitat numeroși cercetători. In India circula singura legenda referitoare la craniile
misterioase: Un cerc realizat din 12 pietre sau cranii, in mijlocul căruia se afla un al 13-lea
craniu, cel mai mare dintre toate. Acestea sunt pietrele cunoașterii, iar când vor fi reunite
toate in forma amintita, vor schimba complet lumea. Obiectele au fost aduse din spațiu de 13
civilizații diferite, care le-au dat spre păstrare diverselor popoare. Când va sosi timpul,
craniile vor fi redescoperite, prevestește vechea legenda indiana. Într-adevăr, începând din
anul 1840, in diferite regiuni ale lumii au fost descoperite 13 cranii ciudate. La ora actuala,
ele se afla in unele colecții particulare sau sunt expuse in muzee din SUA, Franța sau Marea
Britanie. Deși la început au fost privite ca niște opere de arta create de strămoșii noștri, după
ce s-a aflat legenda indiana, numeroși cercetători au început sa se intereseze mai
îndeaproape de aceste cranii. Cert este ca specialiștii in prelucrarea cristalelor afirma cu tărie
ca felul in care au fost tăiate aceste obiecte este atipic.
Un cristal, indiferent de materialul din care se compune, creste pe trei planuri diferite, de-a
lungul unor axe cristalografice. In funcție de unghiul in care se afla aceste planuri, se
formează fațetele pietrei. Atunci când un cristal e prelucrat in sens invers axelor sale, se
observa acest lucru foarte repede pentru ca materialul se sparge pur si simplu in bucăți
foarte mici. "Afirm cu tărie ca acest lucru este imposibil, având in vedere mijloacele tehnice
de care dispunem astăzi", a spus John Rowen, seful catedrei de cristalografie si mineralogie
de la Universitatea din Pasadena. "Modul de făurire a craniilor releva o tehnica
nemaiîntâlnită pe Pământ. O alta constatare de senzație este ca nici unul dintre craniile
descoperite nu prezintă urme de șlefuire: Dupa ce ca sunt făcute dintr-un singur bloc de
cristal, nici nu se vede vreo urma pe care ar fi lăsat-o, cu certitudine, orice obiect care ar fi
fost folosit pentru modelarea craniilor. Singura explicație logica e ca aceste obiecte au fost
realizate doar prin frecarea cu mâinile, lucru posibil. Insa am calculat ca pentru modelarea
unui singur craniu ar fi fost nevoie de cel puțin 600 de ani, având în vedere duritatea
materialului si complexitatea obiectelor", a mai spus doctorul Rowen. 
 Craniul descoperit ( Honduras, 1927) de către Anna Mitchell-Hedges:

90
In opinia specialiștilor, din punct de vedere tehnic, craniile de cristal sunt obiecte care nu pot
fi reproduse sau realizate in zilele noastre nici de cei mai pricepuți sculptori sau ingineri.
Aceste teorii au dus la numeroase discuții contradictorii in privința unui craniu de cristal
studiat de exploratorul britanic Mitchell-Hedges. Acesta a prezentat craniul ca o descoperire
a fiicei sale Anna, in 1927. Mitchell-Hedges a condus o expediție la ruinele unei localități
mayase, Lubaantun, in Belize, cautând probe in ceea ce privește existenta Atlantidei. El a
povestit ca fiica sa a găsit craniul de cristal, intre vechi ruine unde a presupus ca odinioară a
existat un templu mayas. Craniului ii lipsea mandibula, care a fost însă descoperita trei luni
mai târziu, la câțiva metri distanta. Mitchell-Hedges a relatat ca, inițial, a refuzat sa ia craniul
si l-a oferit preoților de acolo, dar ca ei i l-au dat in dar, in semn de bun rămas. Craniul a
uimit prin faptul ca se asemăna foarte tare cu un craniu uman, mai ales in ceea ce privește
structura maxilarului, mai precis mobilitatea mandibulei. Cercetările de mai târziu si studiile
minuțioase asupra craniului efectuate de către specialiștii de la British Museum i-au dus pe
aceștia din urma la concluzia ca povestea lui Mitchell-Hedges era ficțiune si ca exploratorul a
intrat in posesia craniului - fără a se ști prin ce metode - abia in 1943. Unii sceptici afirma ca
toata povestea descoperirii craniului este doar o înscenare făcută de cercetătorul Mitchell-
Hedges, deoarece a vrut sa-i facă o bucurie fiicei sale adoptive, care, de fapt, in ziua
descoperirii împlinea 17 ani.La lumina, acest craniu pare sa-si schimbe culoarea, câteodată
se aburește ușor, existând chiar momente când în interiorul sau pot fi văzute imagini stilizate
de munți si temple.
Craniul a rămas  moștenire fiicei lui Mitchell-Hedges, Anna, care a susținut in continuare
versiunea tatălui sau si, după ce s-a stabilit în Canada, a efectuat mai multe turnee in care
încerca sa-i convingă atât pe oamenii de știință, cât si pe cei de rând ca într-adevăr acesta a
fost descoperit in 1924, in vechiul templu mayas, si ca deține puteri miraculoase. 
Realizarea de către oameni a craniului descoperit de Mitchell-Hedges este imposibila .
Craniul Mitchell-Hedges - cum a fost botezat - cântărește aproximativ 6 kilograme.
Exceptând unele anomalii de la oasele pomeților, acest craniu este structurat din punct de
vedere anatomic la fel ca un craniu uman. Din cauza dimensiunilor sale s-a ajuns la
concluzia ca modelează, mai degrabă, craniul unei femei. Craniul Mitchell-Hedges a fost
91
îndelung studiat, una dintre cele mai amănunțite analize efectuându-se in 1970, la
laboratoarele Hewlett-Packard. Cercetătorilor li s-a părut cu atât mai misterioasa originea si
modalitatea in care ar fi putut fi realizat acesta, cu cât toate indiciile le întăreau convingerea
ca acesta fusese sculptat împotriva axei cristalului. Cercetătorii au concluzionat ca singurele
unelte utilizate pentru cioplirea craniului au fost diamantele, iar finisarea s-a făcut cu ajutorul
unei soluții obținute dintr-un amestec de nisip de siliciu si apa. Aceasta presupunere nu a
devenit totuși certitudine, pentru simplul fapt ca ar fi fost nevoie de vreo 300 de ani pentru a
finaliza lucrarea cu asemenea ustensile. Concluzia experților a fost ca realizarea de către
ființa umana a unei forme atât de complexe si într-o maniera desăvârșită precum craniul
Mitchell-Hedges era practic imposibila. Ei au afirmat ca, in timp ce craniul era luminat, acesta
părea ca a luat foc, își schimba culoarea si emana imagini si sunete stranii. Deși craniul
Mitchell-Hedges a fost considerat esența acestui gen de creații, au mai fost descoperite si
alte cranii similare, care au ridicat mari semne de întrebare. Intre ele exista o înrudire stranie,
nu doar din cauza similarităților structurale si compoziționale, ci prin faptul ca ele par sa
ascundă un fel de energie care le face sa comunice intre ele atunci când sunt adunate la un
loc.
 
"Craniul britanic este un craniu de cristal transparent intunecat, care pare sa fie o incercare
de a imita Craniul Mitchell-Hedges ca forma si marime. Este dintr-o singura piesa, iar gura si
dintii nu sunt la fel de bine conturati ca la Craniul Mitchell-Hedges.  S-a speculat ca ar fi un
rebut de prelucrare, pentru ca are o usoara taietura. In prezent domiciliaza in Muzeul Britanic
[British Museum] din Londra, Anglia. Craniul Britanic este de asemenea cunoscut ca Aztec."
(S. Bowen-"Misterele dezvaluite ale craniilor de cristal")
 Craniul de cristal britanic:

Craniul de cristal parizian:

92
Acest lucru a dus la ipoteza ca misterioasele cranii ar fi făcut parte din aceeași familie, ca ar
fi avut creatori comuni si ar fi servit unor scopuri comune. Pe lângă Craniul Mitchell-Hedges,
printre cele mai celebre se numără craniul de cristal britanic si craniul de cristal parizian,
istoricii susținând ca ambele au fost aduse in Europa, in 1890, de către mercenarii mexicani.
Cele doua cranii se aseamănă ca dimensiuni si forma si s-a presupus ca, de fapt, unul dintre
ele reprezinta o copie a celuilalt. Spre deosebire de Craniul Mitchell-Hedges, acestea doua
nu sunt sculptate cu o finete la fel de mare, unele trăsături fiind superficiale si
incomplete."Este din cristal de cuart transparent intunecat, mai mic ca marime decat Craniul
Mitchell-Hedges. Gura si dintii nu sunt deloc  bine conturati. Are o gaura care a fost taiata in
partea lui superioara, pentru a sustine o cruce crestina. Actualmente se afla in Muzeul
Trocadero din Paris, Franta. Dimensiunile sale sunt: inaltime 10.95 cm; lungime 14.92 cm si
cantareste 2.48 kg. Se pretinde ca acest craniu a fost candva in colectia lui Maximilian
[FerdinandMaximilian Joseph, 1832-1867, arhiduce austriac, numit imparat al Mexicului
in 1864]. Fusese furat dintr-un mormant, apoi fusese furat de la hoti de catre altii, si fusese
luat si de la acestia de catre un ofiter francez venit in misiune in Mexic in timpul ocupatiei
franceze. Ofiterul francez este probabil cel care l-a oferit imparatului Maximilian, fie contra
unui pret, fie ca un dar, si a ajunscumva la Muzeul din Paris, Franta. Se stie foarte putin
despre acest Craniu de Cristal, din moment ce muzeul nu are nici o istorie inregistrata
despre el. " afirma Sandra Bowen in cartea sa.
Craniul botezat ET poate vindeca orice boala. 
Craniul de cristal ET:

93
Alte exemplare cunoscute sunt reprezentate de craniul de cristal mayas si craniul de ametist,
descoperite in 1900 in Guatemala, respectiv, Mexic si aduse in Statele Unite de către un
călugăr. Cele doua sunt foarte asemănătoare, singura deosebire constând in faptul ca
craniul de ametist este realizat din cuarț purpuriu.
Craniul de cristal mayas:

Craniul de ametist:

94
ET este un alt craniu de cristal ce a trezit interesul cercetătorilor, el fiind descoperit la
începutul secolului XX in America Centrala. Realizat dintr-un cuarț cenușiu, ET face parte
dintr-o colecția particulara a unei femei care crede ca acesta are puteri miraculoase, putând
vindeca orice boala. Ea a afirmat ca acest craniu a ajutat-o sa se vindece de o tumoare pe
creier. Craniul care este cel mai aproape ca structura si realizare de craniul Mitchell-Hedges
este cel cunoscut sub numele de craniul de cristal din cuarț roz, descoperit in apropiere de
Honduras. Craniul este mai mare decât cel Mitchell-Hedges, însă trădează aceeași finete a
lucrăturii si are, de asemenea, mandibula mobila:

Au existat si exista încă numeroase convingeri, conform cărora cristalul este o materie
extrem de puternica, ce poate transmite si absorbi vibrații, emanând totodată un fel de
energie psihica. Exista persoane care au afirmat ca, după ce au vizitat de mai multe ori
craniul Mitchell-Hedges si au petrecut mai mult timp in preajma sa, s-au vindecat, chiar si de
boli cronice. Cea mai interesanta ipoteza privind craniile a fost aceea ca, craniile reprezinta
un fel de bănci de date despre o rasa superioara, care este posibil sa fi existat pe Pământ.
S-a presupus ca aceste cranii au fost codificate si ca in ele s-au înmagazinat numeroase
date valoroase cu privire la misterioasa rasa, precum si profeții ale evenimentelor din
următoarele milenii si o istorie completa a vieții pe Pământ. Au existat numeroase încercări
de a afla aceste presupuse informații deținute de cranii, inventându-se diverse metode. S-a
considerat ca persoanele cu capacitați paranormale puteau obține date despre informațiile
din interiorul craniilor doar meditând in preajma acestora, însă aceste încercări nu au adus
rezultate concrete. Au existat si ipoteze conform cărora craniile ar deține imagini despre
ființe extraterestre si istoriile altor civilizații din univers, însă toate aceste teorii au rămas la
stadiul de simple supoziții. In ciuda numeroaselor ipoteze, modul in care au apărut si au fost

95
create craniile de cristal a rămas un mister. Nu a fost exclusa presupunerea ca aceste cranii
ar reprezenta dovezile existentei Atlantidei. A existat, de asemenea, si ideea ca cele 13
cranii conțin date istorice despre o civilizație inteligenta care ar trai undeva in adâncul
pământului, ascunsa de privirile oamenilor. O alta explicație a fost ca artizanii din America
Latina ar fi sculptat chiar ei aceste cranii prin metode numai de ei știute si care nu au fost
niciodată divulgate. Cei mai sceptici oameni de știință cred ca aceste cranii sunt realizate
într-o perioada mult mai recenta decât s-a pretins si nu constituie decât încercarea de a-i
păcăli pe creduli ca ele reprezinta dovada unor puteri paranormale sau a existentei
extratereștrilor. In ziua de Crăciun a anului 1994, o femeie se plimba prin ferma sa din
apropiere de Crestone, Colorado, in San Louis Valley. In aceasta zona au fost adesea
văzute lumini ciudate, OZN-uri si animale mutilate.
Craniul de cristal din din San Luis Valley:

O scânteiere de lumina produsa la nivelul solului i-a atras femeii atenția. Uitându-se in jur, a
văzut ceva ce strălucea in praf. A descalecat, a ridicat obiectul si l-a curățat. Parea sa fie un
craniu făcut din cristal sau sticla, dar deformat total, ca si când cineva il topise si încercase
sa-l refacă. Suprafața craniului era lucioasa si neteda. Pe de o parte avea ceva asemănător
dinților umani, iar de cealaltă parte semăna foarte bine cu profilul unui extraterestru. La baza,
unde ar fi trebuit sa se afle gâtul, era retezat. Femeia, care a dorit sa i se păstreze
anonimatul, nu mai văzuse niciodată ceva asemănător. Când l-a arătat unor specialiști, ea
avea sa afle ca nu era prima descoperire de acest gen.Vestea despre craniul de cristal din
San Louis Valley s-a răspândit cu repeziciune, iar cea care l-a găsit le-a permis soților Al si
Donna Koon, precum si fiicei lor, Alta Jamison, sa-l expună in magazinul lor de roci din
Moffat, Colorado. Obiectul a devenit o adevărată atracție populara, aducând vizitatori din
toate colțurile Americii. Alta Jamison spune ca oamenii înzestrați cu capacități paranormale
pot comunica cu craniul. Unii chiar au simțit ca exista o legătură intre ei si craniu, despre
care cred ca are conștiință si ca realizează conexiuni intre oamenii cu care vine in contact si
o lume interioara a Pământului. Alții afirma ca acest craniu culege informații de la celelalte
cranii descoperite până in prezent si ca el ar putea fi cel de-al 13-lea si ultimul. Dar, conform
legendei indiene, ar trebui sa fie mai mare si nu este foarte mare fata de celelalte. Misterul
persista, iar Al Koon spune ca energia craniului este pozitiva. De asemenea, el mărturisește

96
ca nimeni nu a descoperit din ce mineral anume a fost confecționat craniul, însă bănuiește
ca ar fi din cristal. Alții sunt de părere ca un OZN l-a pierdut sau l-a trimis intenționat in zona.
Mulți dintre cei care au meditat asupra craniului par sa simtă ca obiectul este parte
integranta din energia umana si extraterestra.
Nick Nocerino, un cercetător care a studiat craniul, a meditat asupra lui doua zile la rând si a
simțit ceva nou, cu toate ca energiile emise de el se aseamănă cu cele emise de celelalte
cranii. Craniul aflat in custodia soților Koon poate fi împrumutat pentru meditație într-o
camera separata. Chiar si cele mai neîncrezătoare persoane care au stat in preajma
craniului au pretins ca au simțit o forma ciudata de energie, ce provenea din el, fiind relatate
in acest sens si unele incidente bizare. De pilda, un sceptic a scos craniul din magazin si s-a
apropiat cu el de mașină. Una din roti a explodat fără vreun motiv. Un alt caz este cel al unui
cercetător care a intrat in magazin pentru a filma craniul, dar când a ajuns lângă el a
constatat ca aparatul de filmat nu mai funcționa. Ca si celelalte cranii descoperite in America
Centrala, nici acesta nu pare sa prezinte vreo urma de cioplire sau topire. El constituie o
importanta descoperire in afara Americii Centrale, fiind înzestrat cu doua fete: una umana si
cealaltă extraterestra.

97