Testare nr 1 Agenții de presă

Teme:

1. Aspecte conceptuale ale relatiilor publice, p 99, p10

2. Mass-media și valorile jurnalistilor,
3. Relatile dintre specialistul in comunicare si jurnalisilor, url pag 157
4. Campanii de presa, url pag 166
5. Biroul de presa.

Tema 1 Aspecte conceptuale ale relatiilor publice

Clasificarea organizațiilor

1 După criteriul mărimii:

1.micro-organizații, care dispun de maximum 9 angajați;
2.organizații mici, având 10-49 salariați; organizații mijlocii, cu 50-249 angajați,
3.organizații de mari dimensiuni, numărând peste 250 de angajați.

2 După criteriul formei de proprietate, organizațiile pot fi:

1 organizații publice, când acestea aparțin statului sau autorităților locale fiind înfințate
prin decizii parlamentare, guvernamentale sau ale consiliilor locale cărora li se și
subordonează. Exemple: primăriile, agențiile guvernamentale, Oficiul pentru Protecția
Cosnumatorilor, ministerele, școlile, spitalele.

2 Organizații private – rezultatul liberei inițiative a indivizilor și astfel sunt autonome în

condițiile respectării legii.

-organizații private pentru profit

-organizații private nonprofit

3După tipul de productie
În practică se disting 3 tipuri de producţie:
1 tipul de producţie în serie,
Tipul de producţie în serie este şi el de mai multe feluri, în funcţie de mărimea lotului de
fabricaţie, şi anume:
 tipul de producţie de serie mare;
 tipul de producţie de serie mijlocie;
 tipul de producţie de serie mică

acest tip de producţie este specific întreprinderilor care fabrică o nomenclatură relativ largă de
produse, în mod periodic şi în loturi de fabricaţie de mărime mare, mică sau mijlocie;
gradul de specializare al întreprinderii sau locurilor de muncă este mai redus atât la tipul de serie
mare, fiind mai ridicat sau mai scăzut în funcţie de mărimea seriilor de fabricaţie;

deplasarea produselor de la un loc de muncă la altul se face cu mijloace de transport cu deplasare

discontinuă (pentru seriile mici de fabricaţie) – cărucioare, electrocare, etc. sau cu mijloace cu
deplasare continuă, pentru seriile mari de fabricaţie;

locurile de muncă sunt amplasate după diferite criterii în funcţie de mărimea seriilor de
fabricaţie. Astfel, pentru serii mari de fabricate locurile de muncă sunt amplasate după criteriul
liniilor tehnologice, iar pentru seriile mici de fabricaţie după criteriul grupelor omogene de
maşini.

2 tipul de producţie în masă,

deplasarea produselor de la un loc de muncă la altul se face cu mijloace de transport cu deplasare

discontinuă (pentru seriile mici de fabricaţie) – cărucioare, electrocare, etc. sau cu mijloace cu
deplasare continuă, pentru seriile mari de fabricaţie;

locurile de muncă sunt amplasate după diferite criterii în funcţie de mărimea seriilor de
fabricaţie. Astfel, pentru serii mari de fabricate locurile de muncă sunt amplasate după criteriul
liniilor tehnologice, iar pentru seriile mici de fabricaţie după criteriul grupelor omogene de
maşini.

deplasarea produselor de la un loc de muncă la altul se face bucată cu bucată, în mod continuu cu
ajutorul unor mijloace de transport specifice, cu deplasare continuă de felul benzilor rulante,
conveiere sau planuri înclinate;

din punct de vedere organizatoric, locurile de muncă şi forţa de muncă care le utilizează au un
grad înalt de specializare fiind amplasate în succesiunea operaţiilor tehnologice sub forma
liniilor de producţie în flux;

Tipul de producţie de masă creează condiţii foarte bune pentru folosirea pe scară largă a
proceselor de producţie automatizate, cu efecte deosebite în creşterea eficienţei economice a
întreprinderii.

3 tipul de producţie individual.

fabricarea unei nomenclaturi foarte largi de produse, în cantităţi reduse, uneori chiar unicate;

repetarea fabricării unor produse are loc la intervale de timp nedeterminate, uneori fabricarea
acestora putând să nu se mai repete vreodată;

utilajele din dotare au un caracter universal, iar personalul care le utilizează o calificare înaltă;

deplasarea produselor între locurile de muncă se face bucată cu bucată sau în loturi mici de
fabricaţie, cu ajutorul unor mijloace de transport cu deplasare discontinuă;

amplasarea locurilor de muncă în secţiile de producţie se face conform principiului grupelor

omogene de maşini.

4 După tipul de importanta

Locale/ regionale

Nationale

Multinaționale

Globale

Tema 4: Campanii de presa,

Campaniile de presă. Unde încep, cum se fac şi când se termină

O campanie de presă înseamnă, pe scurt, lupta pentru o cauză. Poate fi vorba despre promovarea
unei legi sau despre bătălia pentru a opri o lege proastă, poate fi vorba despre salvarea unui parc
sau orice altă luptă, mai mică sau mai mare (nu banală însă). O campanie seamănă foarte mult cu
o declaraţie de război.

Cel mai important lucru pe care trebuie să-l avem în minte este acela că o campanie îşi propune
să schimbe ceva. Observăm de multe ori lucruri care ne afectează/deranjează pe mulţi dintre noi.
În general, campaniile de presă au rolul de a corecta aceste nedreptăţi. O campanie poate fi
pentru ceva (pentru a legitima şi a impune un lucru bun) sau împotriva a ceva (pentru a corecta
lucrurile rele).

Indiferent de mediu (print, tv, online, radio), campania de presă presupune publicarea unei serii
materiale de informare şi de opinie care să susţină cauza noastră. Este vorba despre un subiect de
mari dimensiuni, pe care îl vom împărţi în mai multe articole, pe care le vom publica timp de
mai multe zile/săptămâni/luni/ani.

Într-o campanie pot fi combinate aproape toate genurile jurnalistice: ştiri, anchete, reportaje,
interviuri, portrete, editoriale, comentarii, analize etc. Fiind un gest asumat al întregii redacţii, un
editorial în momentul lansării şi unul în încheiere ar cântări destul de mult în coerenţa
demersului. Nu trebuie să abuzăm însă de materialele de opinie, accentul e normal să fie pus pe
cele de informare.

Unde începe o campanie de presă

Ca orice subiect, campania începe cu o idee, iar această idee este de fapt cauza pentru care
luptăm. De exemplu, ne enervează foarte mult faptul că unii şoferi parchează maşinile pe
trecerile de pietoni, iar poliţiştii şi administraţia nu prea fac nimic să rezolve problema. Atunci
vom putea defini uşor cauza pentru care luptăm: „eliberarea trecerilor de pietoni de şoferii
nesimţiţi”. Avem ideea, ne fixăm un obiectiv, de aici construim.

Cum se face o campanie de presă

Voi prezenta mai jos cum văd eu principalele etape ale unei campanii:

Predocumentare

Ştiu că mulţi consideră această etapă o chestie inutilă, însă în cazul unei campanii este important
să colectăm nişte informaţii preliminare care să ne confirme măcar că suntem pe drumul cel bun.
Tot în această etapă identificăm şi actorii („victimele” şi „vinovaţii”), identificăm soluţii de
rezolvare a problemei.

Planul editorial

Înainte de a ne apuca să lansăm campania pe piaţă, trebuie să ne asigurăm că o putem duce până
la capăt. Altfel, nu vom reuşi decât să ne facem de râs.

Fiind vorba de un subiect de mari dimensiuni, fiecare pas editorial trebuie conceput şi planificat
cu atenţie, ne asigurăm că avem suficientă „marfă” pentru a susţine campania. Asta înseamnă că
avem date ca să putem publica în fiecare zi câte ceva pe tema noastră.

În această etapă se împart şi responsabilităţile oamenilor, se stabileşte cine de ce se ocupă.

Documentarea

În principiu, putem vorbi despre două mari tipuri de date: faptele şi poziţiile celor implicaţi
(afectaţi şi responsabili). Aici trebuie să ne sincronizăm, fiindcă evoluţia faptelor poate influenţa
evoluţia poziţiilor şi invers. Este o etapă care continuă până la încheierea campaniei.

Alegerea unui titlu şi a unui logo

Pentru ca publicul nostru să identifice uşor materialele care fac parte din campanie, pe toată
durata desfăşurării ei, trebuie s-o personalizăm. Iar cel mai simplu putem face asta alegând un
titlu şi un logo, care să marcheze de fiecare dată materialele care fac parte din campanie. În presa
scrisă, titlul campaniei poate funcţiona şi ca titlu de pagină.

Lansarea campaniei şi exprimarea obiectivelor

Presupunând că avem toate datele campaniei, suntem gata să lansăm pe piaţă ofensiva noastră
editorială. În primele materiale pe care le vom publica trebuie să anunţăm şi să explicăm foarte
clar pentru ce luptă campania noastră, care este obiectivul său. Bineînţeles, asta după ce am
arătat întâi care sunt faptele.

Conţinutul campaniei

Campania de presă este de fapt un pseudoeveniment, un eveniment construit de noi. Ea

funcţionează după regulile unui eveniment în derulare. Tocmai de aceea, pe tot parcursul
desfăşurării ei vom construi şi reconstrui. În funcţie de reacţiile celor afectaţi şi ale celor
responsabili de situaţia pentru care luptăm, punem „piese pe tabla de şah”.

Oricum am da-o, construcţia noastră editorială va fi un joc victime versus vinovaţi. David
Randall sugerează să ne concentrăm asupra victimelor, dând exemplu o campanie a ziarului
londonezObserver. El consideră că piesa de rezistenţă a campaniei prin care ziarul lupta pentru
acordarea de compensaţii celor afectaţi cu HIV ca urmare a tratamentului spitalicesc a fost un
interviu cu o victimă. Este vorba de „un tânăr care intrase în spital cu leucemie, fusese tratat cu
succes pentru această boală groaznică, pentru a i se spune apoi că i se administrase sânge infectat
cu HIV”. (Randall, 1998, p.221)

O campanie are nevoie de lobby pentru a avea forţă. Nu trebuie să ezităm să cerem sprijinul
tuturor celor care ne pot ajuta: politicieni, organisme ale societăţii civile, autorităţi, vedete,
oameni simpli etc.

Cauza noastră va căpăta legitimitate dacă va fi susţinută prin vocile experţilor din domeniu.

Când se termină o campanie

O campanie poate dura chiar ani întregi, în funcţie de cât de mare este miza. Mai precis, ea se
încheie în momentul în care am câştigat bătălia pentru cauza noastră. Finalul campaniei
presupune să îi oferim publicului concluzia întregului nostru demers, rezultatul. Iar concluzia nu
ar trebui să fie decât una singură: am câştigat bătălia pentru cauza noastră, am reuşit să
schimbăm ceea ce noi consideram că e greşit.

Eşecul unei campanii poate avea printre cauze:

– alegerea unui obiectiv nu foarte clar definit, prea vag sau prea greu de atins cu forţele de care
dispunem. David Randall dă un exemplu în acest sens: „Crima şi păcatul sunt lucruri rele, dar o
campanie împotriva lor va fi, probabil, ineficientă.” (Randall, 1998, p.220);

– raportarea incorectă la fapte;

– renunţarea la luptă;

– transformarea campaniei într-un atac la persoană;

O regulă destul de importantă este aceea că o campanie trebuie să fie consecventă. Nu o

întrerupem când avem chef şi o reluăm când n-avem altceva mai bun de făcut. Dacă ne-am
apucat de ea, ori o ducem până la capăt, ori ne dăm bătuţi.

Tema 5: Biroul de presă

BIROUL DE PRESA
1. Degeaba câstigi un razboi daca n-are cine
sa anunte victoria
Biroul de presa reprezinta elementul de legatura dintre organizatii, presa si publicul larg, fapt
datorat activitatilor întreprinse de acesta, si anume:
cautarea si selectarea informatiilor din interiorul organizatiei, pentru a putea crea si
reactualiza documente de baza referitoare la aceasta;
întocmirea zilnica a revistei presei;
raspunsul la întrebarile jurnalistilor;
alcatuirea, pe baza revistei presei, a dosarelor de documentare pe domeniile de interes ale
organizatiei;
crearea relatiilor personalizate cu reprezentantii mass media;
organizarea manifestarilor pentru presa (conferinte de presa, vizite si voiaje de presa,
mese rotunde, dezbateri si seminarii, simpozioane);
realizarea unei baze de date exclusiv cu date referitoare la partenerii de presa.
În cadrul unei structuri de relatii publice, biroul de presa reprezinta atât “releul” dintre
organizatie si mass media, cât si “megafonul” organizatiei. De aceea, presa constituie unul dintre
canalele de comunicare ce raspunde necesitatii vitale de informare a opiniei publice.
2. Misiunea biroului de presa
Sarcina principala a biroului de presa dintr-o organizatie este sa stabileasca si sa mentina
bune relatii de comunicare între organizatia respectiva si mass media, de aceea se
subordoneaza direct conducerii organizatiei. Astfel, membrii biroului de presa trebuie sa fie la
curent cu tot ce se întâmpla în cadrul organizatiei, pentru a putea reactiona rapid si corect în
cazul în care li se solicita anumite informatii.
Pentru o mai buna coordonare a activitatilor în
cadrul acestui departament, SE CERE ca seful biroului de presa:
o sa stie tot ceea ce se întâmpla în organizatie, pentru a putea reactiona rapid si bine daca
presa îi solicita informatii referitoare la anumite probleme ce privesc organizatia respectiva;
o sa poata urmari si prevedea evolutia evenimentelor majore, în special cele care ar putea
degenera în criza;
o sa cunoasca deciziile conducerii si sa asigure transmiterea lor catre angajati în mod
corespunzator;
o sa asigure fluxul informational;
o sa poata coopera, în caz de nevoie, cu personalul din toate departamentele organizatiei;
o sa evite dependenta celor care lucreaza în biroul de presa de serviciile de publicitate sau de
marketing;
o sa detina o pozitie ierarhica importanta în organizatie, tocmai pentru a nu putea fi
împiedicat în activitatea pe care o desfasoara de diferitele persoane din conducere de pe
esaloanele intermediare.
3. Rolul biroului de presa
Rolul biroului de presa reiese din cele doua obiective majore:
Sa informeze organizatia despre ceea ce se afirma în presa în legatura cu activitatile
organizatiei respective sau cu alte aspecte care ar putea influenta sau interesa organizatia.
Sa stabileasca si sa întretina o legatura buna cu presa, aceasta activitate urmarind:
o difuzarea imaginii organizatiei în rândul publicului sau tinta;
o satisfacerea nevoilor de informare a presei si a publicului;
o crearea unui climat de întelegere si colaborare între organizatia respectiva si mass media.
4. Cine lucreaza într-un birou de presa?
Specialistii în relatii publice ocupa locul privilegiat într-un birou de presa, deoarece detin
tehnici de comunicare pe care ziaristii nu le cunosc decât în urma unor cursuri despecialitate. În
România, lucreaza si fosti jurnalisti, avantajul constituindu-l cunoasterea comportamentului si a
cerintelor ziaristilor. Cei care deja lucreaza într-un birou de presa considera ca specialistii dintr-
un astfel de department trebuie sa fie absolventi ai unei facultati de comunicare -relatii publice
sau jurnalism -, sa posede abilitatile unor buni comunicatori, sa cunoasca foarte bine mediul
jurnalistic,conditiile de lucru din presa, cerintele si asteptarile ziaristilor.
Stiati ca…?
În România si în întreaga lume exista tendinta de aangaja în cadrul biroului de presa mai ales
jurnalisti,motivul fiind experienta bogata în scrierea textelor si cunoasterea buna a lumii presei.
Trebuie retinut faptul ca experienta nu este suficienta, ci trebuie urmate anumitecursuri de
specialitate, pentru a întelege diferenta dintrerelatiile publice si jurnalism, dar si pentru a
asimila tehnicile viitoarei activitati din cadrul biroului de presa.
NU UITATI ca, pentru a fi un model al reprezentantului biroului de presa si, implicit, un bun
comunicator, trebuie:
sa fiti rapid în gândire si în luarea deciziilor;
sa fiti sociabil, pentru a stabili usor contactele umane;
sa fiti un bun organizator;
sa aveti spirit de echipa – munca de unul singur nu da niciodata rezultatele muncii în
echipa;
sa aveti rabdare cu cei din jur, simtul umorului, memorie buna;
sa aveti imaginatie, pentru a putea rezolva situatiile imprevizibile;
sa aveti capacitate de analiza si sinteza;
sa fiti onest, obiectiv si corect;
sa aveti abilitati de comunicare orala si scrisa;
sa aveti capacitatea de a lucra în conditii de stres;
sa folositi un limbaj simplu si clar în transmiterea mesajelor (Fiti concis!);
sa aveti o cultura generala solida – cunoasterea a minimum doua limbi straine este
obligatorie;
sa fiti disponibil la orice ora;
Responsabilitatile membrilor biroului de presa suntmulte, iar complexitatea acestora
îngreuneaza situatia persoanelor care nu au experienta si studii de specialitate în asumarea rapida
si corecta a sarcinilor si activitatilor. Asadar, aceste responsabilitati ale membrilor biroului de
presa deriva din obiectivele generale pe care si le propune un birou de presa:
SARCINA ACTIVITATE
Informarea corecta a publicului
cunoasterea activitatilor si a oamenilor din organizatie, cercetarea vietii organizatiei,
culegerea, verificarea si selectarea permanenta a informatiilor de interes pentru publicul tinta si
mass media, evaluarea corecta a nevoii de informare a publicului.
Cresterea prestigiuluiorganizatiei
conceperea si propunerea de obiective specifice conducerii siprograme de activitati cu presa.
Informarea corecta asupra imaginii organizatiei în exterior
zilnic trebuie facuta revista presei, pentru informarea corecta a conducerii organizatiei.
Satisfacerea cererilor jurnalistilor
formarea si Reactualizarea permanenta a bazei de date referitoare la viata si activitatile
organizatiei.
Alegerea, redactarea si trimiterea informatiilor catre mass media
cunoasterea organizarii redactiilor si publicurile specific fiecarei publicatii; cunoasterea
exigentelor si asteptarilor fiecarui jurnalist cu carecolaboreaza.
Atingerea obiectivelor de comunicare si stabilirea relatiilor de colaborare cu
realizarea documentelor de informare (dosare, jurnalistii comunicate, buletine) si
Organizarea manifestarilor destinate presei (conferinte depresa, vizite, seminarii,voiaje).
Asigurarea bunei comunicari a conducerii cu presa
informarea asupra conditiilor de lucru si a asteptarilor ziaristilor;efectuarea unei activitati
de consiliere a liderilor organizatiei în legatura cu strategiile de comunicare cu presa în anumite
situatii.
Atentie!
Nu protestati daca nu va sunt publicatecomunicatele!
Nu asaltati presa cu comunicate!
Nu cereti ca întrebarile unui interviu sa va fie date cu mult timp înainte!
Nu cereti jurnalistilor sa va dea articolul pentru a-l citi si nu faceti modificari înainte de
publicare!
Nu invitati doar jurnalistii care va sunt simpatici!
Nu reproduceti sistematic istoria organizatiei la începutul fiecarei conferinte de presa!
Nu va convingeti sefii ca presa este fie incompetenta, fie ostila!
Nu adoptati un limbaj tehnic!
Nu fiti în afara stirilor din ziare, de la televiziunesau radio!
Nu folositi dreptul la replica drept un mijloc de a critica presa!
5. Activitatile unui birou de presa
Având în vedere multitudinea responsabilitatilor ce cad pe umerii membrilor biroului de presa,
acestia trebuie sa îndeplineasca un set de activitati complexe. În mod obisnuit, aceste activitati
sunt:
a) cautarea si selectarea informatiilor din interiorul
organizatiei, pentru a putea crea si reactualiza documente de baza referitoare la aceasta:
- trebuie sa se realizeze o banca de date a institutiei, care sa cuprinda date despre produsele sau
serviciile oferite, fotografii si biografii ale membrilor din conducerea organizatiei; aceasta
trebuie actualizata permanent, pentru a se putea lucra pe baza acesteia.
- cea mai eficienta metoda de a obtine informatii este sa explicati tuturor persoanelor care ar
putea detine informatii care este scopul biroului de presa, metodele sale de lucru, rezultatele care
ar putea fi obtinute difuzând în mod regulat informatia catre presa; informatiile pot fi culese si
din exteriorul organizatiei.
b) revista presei
- Consta în urmarirea zilnica a presei scrise si audio-vizuale si culegerea informatiilor pe
care le ofera; sunt urmarite informatii referitoare la organizatie, la actiunile si evenimentele în
care aceasta este implicata si despre mediul de interes al acesteia.
- Trebuie facuta permanent, astfel se poate urmari imaginea organizatiei reflectata în presa si
se poate reactiona în timp util: informatiile produse în mod constant stimuleaza conducerea în
luarea unor decizii organizatia.
- Trebuie sa ajunga în fiecare dimineata pe biroul directorului, înainte de începerea
programului, pentru ca acesta sa-si poata orienta deciziile.
Stiati ca…
În functie de marimea si obiectivele organizatiei, de
obiectivele asumate sau resursele de care dispune, revista
presei ia diverse forme:
TIPUL MODALITATEA DE REALIZARE
1. revista presei realizata prin fotocopiere- cea mai des întâlnita forma, deoarece este usor de
realizat si ofera o informatie completa: se fotocopiaza articolele importante.
2. revista presei realizata prin sinteza datelor - consta în analiza, selectia si redactarea
rezumatelor articolelor; selectarea informatiilor trebuie sa fie obiectiva, deoarece conducerea este
interesata de pozitia presei, nu de a celui care redacteaza revista presei.
3. revista mixta a presei - fotocopierea celor mai importante articole, la care sunt adaugate
scurte comentarii referitoare la celelalte materiale aparuteîn presa;
4. revista presei realizata prin montaj - lipirea mai multor taieturi din diversele articole
sireproducerea prin fotocopiere sau tiparireoffset (când e vorba de maimulte exemplare).
În activitatea zilnica a biroului de presa, mai intra:
c) raspunsul la întrebarile ziaristilor
- membrii biroului de presa trebuie sa aiba la dispozitie informatiile pe care ziaristii le
solicita pentru a realiza o comunicare eficienta;
- biroul de presa trebuie sa se afle permanent în legatura cu conducerea organizatiei, deoarece
unele informatii nu pot fi facute publice;
- în cadrul acestei activitati intra si invitatiile telefonice ale ziaristilor la evenimentele organizate
de institutia respectiva.
d) alcatuirea, pe baza revistei presei, a dosarelor de documentare pe domeniile de interes
ale organizatiei
- acestea servesc atât pentru informarea suplimentara a membrilor din conducerea organizatiei,
cât si pentru redactarea ulterioara a unor materiale destinate presei.
e) realizarea de contacte individuale cu jurnalistii
- în promovarea imaginii organizatiei, biroul de presa trebuie sa mentina mereu interesul presei
fata de organizatia respectiva;
- membrii biroului de presa trebuie sa creeze relatii cu reprezentantii presei: partenerul lor este
un anumit jurnalist, nu organul de presa;
- o relatie buna cu ziaristii presupune capacitatea de a oferi informatii complete, adevarate, în
timp scurt si într-o forma adecvata atât stilului jurnalistic, cât si trasaturilor specifice fiecarui
canal de comunicare.
f) organizarea manifestarilor pentru presa
- materiale destinate presei: comunicate de presa, dosare de presa sau buletine informative;
- manifestari pentru presa: conferinte de presa, vizite, voiaje, dezbateri, seminarii, simpozioane,
mese rotunde;
- informatiile transmise presei:
o trebuie sa fie prezentate adecvat;
o trebuie sa fie legate de context;
o trebuie sa fie redactate în stil jurnalistic si adaptate tipului de presa caruia îi estedestinat;
g) realizarea unei baze de date exclusiv cu date despre partenerii de presa, care sa
cuprinda:
- titlul publicatiei sau numele institutiei de presa;
- tipul (dupa frecventa de aparitie si zona deacoperire);
- numere de telefon si fax;
- e-mail, pagina web;
- tirajul, distributia;
- orientarea;
- resursele materiale (sponsorizari, finantari);
- termenul de închidere al editiei;
- ora pâna la care se pot trimite materiale pentrupublicare;
- numele persoanelor din conducere si
coordonatele acestora;
- reporterul acreditat pe organizatia respectiva.
6. Cum organizam un birou de presa?
Daca o organizatie se decide sa îsi înfiinteze un birou de presa, trebuie sa tina cont de locul unde
va fi amplasat biroul de presa (unde?), dotarea (cu ce?), numarul de membri si functiile acestora
(cu cine?).
Unde? – un birou de presa trebuie sa se afle în incinta organizatiei, sa fie situat în apropierea
sediului conducerii si sa aiba acces la birourile liderilor. Biroul de presa este cel mai important
loc dincadrul organizatiei, unde jurnalistii au acces permanent. De aceea, cu cât va arata mai
bine, cu atât imaginea organizatiei va fi mai buna.
Cu ce? – pentru a putea lucra în conditii bune, un birou de presa trebuie sa aiba la dispozitie un
echipament constând în:
calculator cu imprimanta;
telefon cu fax, dotat cu numar direct, telefonpentru comunicarea interna;
copiator;
televizor, aparat video, aparat foto, camera video.
Cu cine? – numarul de membri variaza în functie de marimea organizatiei;
sarcinile trebuie repartizate în functie de specializarea fiecarui membru, desi întotdeauna
se munceste în echipa.
cel mai mic birou de presa poate fi format dintr-unspecialist în comunicarea cu presa si o
secretara; celelalte activitati sunt preluate de specialistul în relatii publice.