NOUĂ PAȘI PRIN CARE CONSTRUIEȘTI

ATENȚIA CU INTENȚIE
 Puține lucruri mai țin astăzi de responsabilitatea
personală. În lumea asta atât de interconectată, suntem
rezultatul mediilor în care trăim, medii asupra cărora
avem prea puțină influență. Suntem obosiți pentru că ni
se cere să muncim mult; suntem bolnavi pentru că ni se
oferă alimente proaste; nu ne putem concentra pentru că
atenția ne este furată. Liberul arbitru este deseori o iluzie.
Însă există o demarcație fină între apatia totală, dată de
capitularea în fața unor mecanisme dinaintea cărora ne
simțim mult prea mici, și efortul de a ne ascuți simțul
critic și de a ne face nouă viața mai bună, pentru ca mai
apoi să le facem bine și celor din jur. Dacă ai comandat
printre primii această carte, poți să te consideri norocos.
Pentru că faci parte dintre cei ce au resursele necesare și
oportunitatea să facă acest efort. Ești dintre cei ce încă
mai au niște atenție disponibilă. Și vor să o folosească
într-o direcție bună.
Mai multe despre cum să faci asta găsești în
capitolele din carte, croite după episoadele din podcastul
Vocea nației. Ți-am pregătit în continuare câțiva pași
care să te ajute să decizi, cu intenție, unde aloci această
resursă finită și atât de importantă: atenția ta.
1. FII ATENT
LA TINE
Unde ești acum cu atenția ta? Acum, când citești
aceste rânduri, ești aici? Cât timp crezi că vei dedica
astăzi lecturii? Ce o să te întrerupă cel mai des? Va fi șirul
propriilor gânduri? Va fi oare o notificare pe telefon, o
reclamă la TV? Cât timp îți poți menține atenția asupra
unui singur lucru? Fii atent la tine o perioadă și vezi unde
ești cu atenția ta în acest moment al vieții. S-ar putea să
constați, așa cum am făcut-o și eu, că ești în prea multe
locuri, că te gândești la altele în care ai vrea să fii, că acorzi
prea puțină atenție acolo unde cu adevărat contează. Dar
înainte de a face orice trebuie să fii atent întâi la tine.
2. ȚINE UN JURNAL.
CU DATE REALE
Sunt atât de multe lucruri de care nu suntem
conștienți până când nu le punem pe hârtie sau până
când nu le notăm într-un document pe telefon. Așa că îți
recomand să ții un jurnal, fie pe hârtie, fie electronic, în
care să notezi tot ce faci timp de două săptămâni sau cât
crezi că e necesar ca să te convingi ce merge bine și ce nu e
în regulă când vine vorba de alocarea atenției. Scrie acolo
cât timp petreci la muncă, ce simți în legătură cu asta,
cât timp petreci pe rețele, cum te face asta să te simți, cât
timp petreci citind cărți, gătind, făcând sport, mergând la
plimbări, povestind cu prietenii, și așa mai departe. Și nu
pica în greșeala de a încerca să presupui sau să estimezi.
Nu funcționează. Folosește date reale, măsoară. Dacă nu
măsori, vei fi precum Guvernul României. Vei porni la
drum dintr-un punct greșit și vei lua doar decizii proaste.
Măsoară tot ce faci și vezi unde se duce cea mai mare
parte din atenția ta. E un exercițiu excelent. Scrie-mi
apoi la dragos@patraru.ro ce-ai constatat, ce spun datele
despre atenția ta; aș vrea să facem un episod de Vocea
nației, plecând de la aceste experiențe, poate reușim să-i
inspirăm și pe alții.
 3. DECIDE CE VREI
SĂ SCHIMBI ȘI CUM.
FĂ UN PLAN
Citeam undeva că, dacă eșuezi în a-ți face un plan,
atunci planul tău e să eșuezi. Sigur, sună mai frumos în
engleză. Dacă măsori corect, jurnalul o să-ți spună probabil
că cea mai mare parte din atenția ta se duce către muncă.
Mai greu să o rezolvi pe asta, pentru că, spre deosebire
de noi, angajatorii au în general planul foarte clar făcut:
pentru cât mai puțini bani, să îți ia cât mai mult timp și
cât mai multă atenție. Am explicat în mai multe capitole
din carte de ce suntem în acest punct al relației noastre cu
munca și de ce trebuie să-l depășim cât mai curând. Până
atunci, însă, decide ce faci cu restul timpului tău. Dacă ești
ca mine, poate că ești mulțumit să îți dai mare parte din
atenție pe muncă, pentru că îți place ceea ce faci, pentru
că simți că munca ta are sens. Pentru că te alimentează
sentimentul de utilitate. Dacă nu, vezi ce poți să schimbi
fără să-ți pui în pericol supraviețuirea. Nu le vei putea
face pe toate. Va trebui să decizi. Vrei să petreci mai mult
timp cu prietenii? OK, decide că vrei să faci asta. Pune
o alarmă pe telefon care să-ți amintească să plănuiești
o întâlnire pe săptămână, față în față, cu cineva. Ești OK
cu câtă mișcare faci? Dacă da, nimic de schimbat aici. Dacă
nu, fă un plan astfel încât să te miști mai mult. Coboară cu
două stații înainte când mergi la muncă. Sau dacă mergi
cu mașina, parchează cu doi kilometri înainte de a ajunge
la birou. Urcă mereu pe scări. Dacă ai timp, urcă și coboară
de două-trei ori înainte să ajungi undeva. Ideea e să decizi,
cu intenție, ce vrei să faci. Nimic nu se întâmplă de la sine.
Plănuiește. Și ai grijă să execuți.
4. ÎNVAȚĂ SĂ RENUNȚI.
ÎNVAȚĂ SĂ IGNORI
Eu aici am avut și încă am mari probleme. Chiar și
când spun: gata, n-o să mai fac treaba asta, mă trezesc că
eu sunt cel care plănuiește lucrurile astfel încât ce-am zis
că nu mai fac să se întâmple din nou. Ei bine, gândirea
critică nu mai e suficientă în lumea de azi. Ai nevoie
de „ignorare critică”. David Eagleman spune în cărțile
lui despre creier că procesul prin care devii cine ești se
defineşte nu prin elementele care ți se dezvoltă în creier,
ci prin cele care sunt îndepărtate. Cu alte cuvinte, ești cine
ești în funcție de lucrurile la care renunți. Apoi, să știi ce
să ignori este o competență esențială pentru cetățenii
digitali. E un capitol la care eu am încă totul de învățat.
Renunță la ce nu îți face bine. Ieși din discuțiile toxice!
Ieși din relațiile toxice! Decide pur și simplu să ignori, să
spui nu. Nu te mai gândi la tot ce nu vei putea să faci, să
vezi, să spui și să citești în viața asta. Concentrează-te pe
puținele lucruri pe care le poți face. Și fă-le cât poți de
bine! Dacă reușești, să-mi spui și mie cum ai făcut, pentru
că încă rătăcesc în zona asta.
5. ANTRENEAZĂ-ȚI
CREIERUL
Am vorbit mult în proiectul Starea Sănătății
despre cum papilele gustative sunt adaptabile. Le poți
antrena, de pildă, să le fie poftă de o salată. Plasticitatea
creierului duce lucrurile la cu totul alt nivel. Creierul
reușește să se adapteze la schimbări cu o viteză uluitoare,
pe care nicio mașinărie dintre cele inventate de noi nu o
poate egala. Până la finalul vieții suntem într-o continuă
transformare. Nu contează cine ai fost până acum, poți să
fii orice fel de persoană vrei să fii de acum înainte. De la
conversațiile individuale pe care le avem, până la filmele
și podcasturile la care ne uităm, toate experiențele din
viața noastră antrenează creierul. Decide cu ce anume îl
antrenezi și la ce îl faci să fie atent. Dar propune-ți asta cu
intenție. Și acceptă că trebuie să te educi permanent. În
primul rând pentru tine, apoi pentru cei din jur. Nu uita
că cea mai bună investiție în vremurile astea e investiția
pe care o faci în tine, în dezvoltarea de noi abilități care
îți vor permite să îți direcționezi atenția și unde vrei tu,
nu doar unde te obligă ceilalți.
6. NU TRATA MINTEA
DIFERIT DE CORP
Pasul ăsta e atât de important! Și atât de greu
de făcut. Am fost de curând cu Cafeneaua pe roți la
mai multe evenimente la care am putut să-i observ pe
oameni fără ca ei să mă vadă (spatele mașinii oferă un
loc bun pentru această activitate de… documentare). Și
m-am speriat cât de mulți, mai ales tineri, cară după ei
foarte multe kilograme în plus, fără ca asta să-i streseze
în vreun fel. E OK să fii împăcat cu corpul tău, dar nu e
OK să fii împăcat cu ideea că al tău corp e un tomberon
în care poți arunca orice având pretenția că asta nu te va
afecta în niciun fel.
Dacă ești o persoană care are șansa să fie preo-
cupată de sănătate sau de aspect fizic, mă refer la per-
soanele care nu au vreo boală, desigur, vreo dereglare
hormonală greu de reparat, înțelegi ce înseamnă să ai
grijă de corpul tău. Înțelegi ce înseamnă să-l hrănești
sănătos, să îi antrenezi mușchii, să îi oferi odihnă, să fii
atentă la semnalele de durere pe care ți le transmite și
să-i îngrijești rănile. De ce nu ai aplica aceeași rigoare
și pentru mintea ta? Ascultă ce îți transmite mintea ta!
Cere ajutor dacă nu îți e bine! Îți poți menține atenția, cu
intenție, acolo unde e nevoie de ea doar dacă ai o minte
sănătoasă. Iar o minte sănătoasă pur și simplu nu prea
poate veni la pachet cu un corp nesănătos.
7. NU TE UITA ÎN ECRANE
ÎNAINTE ȘI DUPĂ SOMN
Știu, ai auzit deja de atâtea ori asta, încât te-ai
plictisit. Dar dacă încă adormi cu ochii în ecran, înseamnă
că nu ai auzit de suficiente ori. Sau nu înțelegi răul pe care
ți-l faci. Puteam să includ sfatul ăsta printre altele, dar
e atât de important, încât am ales să fie un pas separat.
Este esențial să te odihnești, să dormi bine, să-i dai timp
creierului să prelucreze amintiri, să filtreze informații,
să le clasifice și să uite tot ce nu este important. Ignoră
toate sfaturile despre cum să dormi cât mai puțin ca să
fii cât mai productiv. Toate sunt o capcană a acestui
capitalism sălbatic. Lipsa somnului îți afectează sănăta-
tea, atenția și capacitatea de concentrare. Da, știu, există
o întreagă „industrie a somnului”, care vrea să te facă
să crezi că e doar vina ta că nu dormi bine și că ai nevoie
să cumperi produse care să te ajute. Fals. Dacă ești
printre cei norocoși care nu muncesc în ture de noapte
și dacă nu există alte motive mai grave care te țin treaz
noaptea, nu ai nevoie să cumperi nimic. Ai nevoie să stai
în liniște cu gândurile tale, să citești, poate să asculți un
podcast în căști. Și să nu bei apă cu câteva ore înainte de
culcare, ca să nu te trezească nevoia de a merge la baie.
Testează, analizează, vezi ce funcționează pentru tine și
apoi construiește-ți o rutină care să ajute corpul ca după
ora 20.00, de pildă, să intre ușor pe modul „odihnă”. La
fel, când te trezești, încearcă să te abții de la a-ți verifica
mesajele. Ieși afară, privește soarele, lasă-l și pe el să-ți
transmită energia lui bună și acordă-ți măcar o oră înainte
de a intra în nebunia zilei respective.
 8. NU MAI FUMA ȘI NU
MAI- BEA ALCOOL
SAU CONVINGE I PE CEI DIN JURUL TĂU SĂ SE LASE

O să zici că e un sfat bun pentru sănătate, toată

lumea știe asta, că țigările și alcoolul fac rău (dovezile
despre alcool sosesc din ce în ce mai des și sunt foarte
puternice), dar o să te întrebi ce legătură are cu atenția.
Are. În primul rând, dependențele afectează și ele
capacitatea de concentrare. Mult. Nu există nimic, absolut
nimic bun în țigări și în alcool. Nimic. Nu te fac cool, nu
te fac amuzant, nu te liniștesc. Dimpotrivă. Iar în al doilea
rând, s-ar putea ca, pe termen lung, să fii nevoit să aloci
atenție tratamentelor pentru afecțiunile cauzate de aceste
dependențe. O mare parte din atenția ta se va duce înspre
nevoia de a te salva, în loc să se ducă înspre planurile de
viață, de viitor, înspre ai tăi, înspre relații cu sens. Mai trist
e că se va întâmpla același lucru și cu cei dragi din jurul
tău, care te vor vedea suferind și vor vrea și ei să te salveze.
Le vei fura și lor atenția și nu o vor putea înlocui cu nimic
altceva. Nu-ți faci rău doar ție, așadar. Gândul ăsta ar trebui
să fie suficient dacă ești o persoană căreia îi pasă de binele
celor din jur.
9. NU E VORBA DOAR DE
ATENȚIA PERSONALĂ, CI
ȘI DE CEA COLECTIVĂ
Am ajuns în punctul în care suntem azi pentru că la
nivel colectiv am alocat atenție greșit. Vei găsi și despre
asta mai multe idei în cartea pe care ai comandat-o.
Ne-am preocupat de deficite imaginare și am ignorat
ani la rând deficitele adevărate: deficitul de educație,
de sănătate, de democrație, de natură. În goana noastră
pentru creșterea economică cu orice preț, nu am alocat
suficientă atenție dezastrelor care au venit la pachet cu tot
progresul. Nu am alocat suficientă atenție schimbărilor
climatice și am ajuns astăzi în punctul în care devine tot
mai greu să reparăm. Așa că alege cu intenție discuțiile
la care participi. Alege cu intenție temele pe care le
hrănești în spațiul public. Alege cu grijă „senzaționalul”
la care participi cu timpul tău. Alege tu pentru tine și nu
te mai lăsa purtat de valuri, de mode, de ce se spune și
de cum se face. Pentru că acolo unde e atenția noastră
colectivă, acolo se vor duce resursele reale. E nevoie să
ne strângem unii cu alții și, împreună, să decidem unde
vrem să alocăm atenția și resursele în anii ce urmează.
Pentru că nu e doar despre noi, ci este despre cei care
vin.