TIPURI DE TEXTE

1. ARGUMENTATIV
2. DESCRIPTIV
3. INFORMATIV
4. EXPLICATIV
5. INJONCTIV
6. NARATIV
1. RECUNOAȘTEREA TEXTULUI ARGUMENTATIV
- O argumentație trebuie să aibă o ipoteză (ca argumentarea să fie validă, propoziția
enunțul care exprimă ideea de bază trebuie să aibă valoare de adevăr).
- Discursul argumentativ se recunoaște după prezența indicatorilor de argumentare
(conectorilor): ”pentru că, deoarece, dar, așadar” etc. care introduc argumentele, ”dacă
și numai dacă”, prin care se introduc argumente restrictive, ”în primul rând, în al doilea
rând” care introduc argumentele într-o ordine agreată de emițător, ”în concluzie, nu
trebuie” etc. care introduc concluziile.
- Se citește textul ca să se identifice în el enunțul cu rol de concluzie.

Tipuri de conectori:

Raporturi Conectori
Analogie, însumare, Și…și/de asemenea, adică, în plus, mai degrabă, la fel ca și, la
identitate, asemănare asta se mai adaugă etc.
Disjuncție, separare, Sau…sau, nici…nici, fie…fie, numai dacă, cu excepția, excepție
alternanță face, acest fapt exclude etc
Opoziție, obiecție, Dar, ori, cu toate acestea, prin opoziție cu, în sens contrar, în
contradicție pofida, în loc de, chiar dacă, în ciuda etc.
Cauză/efect, motivație, Pentru că, fiindcă, iată de ce, din moment ce, din cauză că,
explicație prin urmare, rezultă că, de aici decurge că, deci, cu cât…cu
atât etc.
Consecință, deducție, În consecință, deci, acest fapt implică, drept urmare etc.
corolar
Ierarhizarea În primul rând, în al doilea rând, în cele din urmă etc.
argumentelor
- Tipuri de texte unde se folosește:
 a) Texte specifice: eseuri, articole, discursuri, pamflete, polemici, scrieri filosofice;
b) Texte unde poate apărea argumentația: expuneri, prezentări de carte, cronici,
comentarii de presă, dezbateri, mese rotunde.

2. RECUNOAȘTEREA TEXTULUI DESCRIPTIV

- Tipuri de texte literare (proză, portret, poezie)/texte de graniță (memorii, jurnale).
- Registrul stilistic:
 Prezența verbelor de percepție (în mod deosebit vizuale) și indici spațiali care
structurează locul locul/obiectul supus descrieri; apar și verbe de stare și/sau de
mișcare.
 Caracteristica câmpului lexical tipic descrierii în raport cu subiectul descrierii:
densitatea figurilor de stil (metafore, personificări) care dau seamă de treapta de
subiectivitate care intervine în descriere.
- Focalizarea determină tipul descrierii – subiectivă (prezența implicită sau explicită a
naratorului)/obiectivă (efectul documentar). În acest context descrierea poate fi:
 Contemplativă, lirică (un peisaj în acord cu o stare de suflet);
 Critică, satirică, admirativă (portretul);
 Realistă (are uneori funcție narativă, subliniind psihologia personajului) sau poetică
(anticipând o acțiune printr-o serie de semne distinctive).

- Tipuri de texte unde se folosește: dicționare, manuale, prospecte.

3. RECUNOAȘTEREA TEXTULUI INFORMATIV

- Este tipul de text care transmite un mesaj într-o manieră organizată, ierarhizată.
- Informațiile transmise nu vizează stabilirea unei concluzii.
- Uneori textul informativ se poate combina cu texte de tip explicativ, descriptiv sau
argumentativ.
- Mărcile lingvistice sunt:
a) Estomparea completă a emițătorului (tonul neutru),
b) Folosirea cu preponderență a timpului prezent.
c) Lexic specific domeniului tematic.
d) Prezența unor articulații care induc cronologia (mai întâi, apoi, pe urmă).
- Tipuri de texte unde se folosește: articole de presă, anunțuri, manuale etc.

4. RECUNOAȘTEREA TEXTULUI EXPLICATIV

- Este un text cu bază informativă, în care emițătorul dorește să-l facă pe receptor să
înțeleagă un fenomen, o problemă.
- Nu există un tip de text explicativ pur; el se intersectează cu textul informativ, descriptiv
sau argumentativ.
- Tipuri de texte unde se folosește: manuale școlare, texte științifice etc.

5. RECUNOAȘTEREA TEXTULUI INJONCTIV

- Este un text care indică un mod de acțiune, un mod de întrebuințare a unui produs.
- Textul conține un set de informații despre produsul/fenomenul a cărui
folosință/întrebuințare o indică.
- Registrul stilistic:
a) Lexic orientat tematic.
b) Folosirea diatezei reflexive.
c) Folosirea modului infinitiv sau imperativ.
d) Interogațiile retorice, care sugerează, de fapt, răspunsurile.
e) Stil obiectiv, registru didactic.
- Tipuri de texte unde se folosește: rețete de bucătărie, prospecte pentru medicamente,
instrucțiuni de instalare/de folosire a aparatelor, publicitate etc.

6. RECUNOAȘTEREA TEXTULUI NARATIV

- Este un text care prezintă o succesiune de evenimente, la care participă un număr de
personaje.
- Acțiunea este plasată în raport cu indici spațiali și temporali.
- Există un narator care prezintă (subiectiv sau obiectiv) evenimentele.
- Narațiunea, ca mod de expunere dominant, se poate îmbina cu descrierea, dialogul și/sau
monologul.
- Cuvintele sunt folosite cu sens conotativ.
- Este valorificat potențialul stilistic al tuturor registrelor limbii.
- Tipuri de texte unde se folosește: toate speciile genului epic (basm, povestire, nuvelă,
roman etc.).