SAPTAMANA 2.

LIMBA SI LITERATURA
SCOALA DE VARA
ROMANA
SAPTAMANA 1
13.09.2022
EVALUARE INITIALA
EVALUARE NATIONALA 2021
 16 x 0,5=
2 x 0,6=
+ 1 punct din oficiu
 STRUCTURA
EXAMENULUI

LIMBA SI LITERATURA ROMANA

SUBIECTUL I
A. 1 – 5
6.
1. RECUNOAȘTEREA TEXTULUI ARGUMENTATIV
- O argumentație trebuie să aibă o ipoteză (ca argumentarea - Tipuri de texte unde se
să fie validă, propoziția enunțul care exprimă ideea de bază folosește:
trebuie să aibă valoare de adevăr). a) Texte specifice: eseuri, articole,
- Discursul argumentativ se recunoaște după prezența discursuri, pamflete, polemici,
indicatorilor de argumentare (conectorilor): ”pentru că, scrieri filosofice;
deoarece, dar, așadar” etc. care introduc argumentele, b) Texte unde poate apărea
”dacă și numai dacă”, prin care se introduc argumente argumentația: expuneri,
restrictive, ”în primul rând, în al doilea rând” care introduc prezentări de carte, cronici,
argumentele într-o ordine agreată de emițător, ”în comentarii de presă, dezbateri,
concluzie, nu trebuie” etc. care introduc concluziile. mese rotunde.
- Se citește textul ca să se identifice în el enunțul cu rol de
concluzie.
Tipuri de conectori: Raporturi Conectori
Analogie, însumare, identitate, asemănare Și…și/de asemenea, adică, în plus, mai degrabă, la fel ca și, la asta se
mai adaugă etc.
Disjuncție, separare, alternanță Sau…sau, nici…nici, fie…fie, numai dacă, cu excepția, excepție face,
acest fapt exclude etc
Opoziție, obiecție, contradicție Dar, ori, cu toate acestea, prin opoziție cu, în sens contrar, în pofida,
în loc de, chiar dacă, în ciuda etc.
Cauză/efect, motivație, explicație Pentru că, fiindcă, iată de ce, din moment ce, din cauză că, prin
urmare, rezultă că, de aici decurge că, deci, cu cât…cu atât etc.
Consecință, deducție În consecință, deci, acest fapt implică, drept urmare etc.
Ierarhizarea argumentelor În primul rând, în al doilea rând, în cele din urmă etc.
2. RECUNOAȘTEREA TEXTULUI DESCRIPTIV
- Tipuri de texte literare (proză, portret, poezie)/texte de graniță (memorii,
jurnale).
- Registrul stilistic:
▪ Prezența verbelor de percepție (în mod deosebit vizuale) și indici
spațiali care structurează locul locul/obiectul supus descrieri; apar
și verbe de stare și/sau de mișcare.
▪ Caracteristica câmpului lexical tipic descrierii în raport cu
subiectul descrierii: densitatea figurilor de stil (metafore,
personificări) care dau seamă de treapta de subiectivitate care
intervine în descriere.
- Focalizarea determină tipul descrierii – subiectivă (prezența implicită sau
explicită a naratorului)/obiectivă (efectul documentar). În acest context
descrierea poate fi:
▪ Contemplativă, lirică (un peisaj în acord cu o stare de suflet);
▪ Critică, satirică, admirativă (portretul);
▪ Realistă (are uneori funcție narativă, subliniind psihologia personajului) sau
poetică (anticipând o acțiune printr-o serie de semne distinctive).
- Tipuri de texte unde se folosește: dicționare, manuale, prospecte.
4. RECUNOAȘTEREA TEXTULUI EXPLICATIV
- Este un text cu bază informativă, în care emițătorul dorește
să-l facă pe receptor să înțeleagă un fenomen, o problemă.
- Nu există un tip de text explicativ pur; el se intersectează cu
textul informativ, descriptiv sau argumentativ.
- Tipuri de texte unde se folosește: manuale școlare, texte
științifice etc.
5. RECUNOAȘTEREA TEXTULUI NARATIV
- Este un text care prezintă o succesiune de evenimente, la
care participă un număr de personaje.
- Acțiunea este plasată în raport cu indici spațiali și
temporali.
- Există un narator care prezintă (subiectiv sau obiectiv)
evenimentele.
- Narațiunea, ca mod de expunere dominant, se poate
îmbina cu descrierea, dialogul și/sau monologul.
- Cuvintele sunt folosite cu sens conotativ.
- Este valorificat potențialul stilistic al tuturor registrelor
limbii.
Tipuri de texte unde se folosește: toate speciile genului epic
(basm, povestire, nuvelă, roman)
 7.
LEGATURA
TEXTUL 1, TEXTUL 2

8. …

9. ANALOGIE – lectura
B.
1.-5. – GRAMATICA
FONETICA – DIFTONG, TRIFTONG, HIAT, ACCENT,
VOCALE, SEMIVOCALE
VOCABULAR – CAMP SEMANTIC, FAMILIE
LEXICALA, DERIVATE …
MORFOLOGIE: PARTI DE VORBIRE

6. FRAZE
7.
“carte”
SUBIECT
ATRIBUT (ACUZATIV)
COMPLEMENT DIRECT
COMPLEMENT PREPOZITIONAL
CIRCUMSTANTIAL DE LOC
8.
Subiectul al II-lea
Rezumat
Caracterizare
Semnificatii* (text liric)
E-mail
Scrisoare
Pagina de jurnal
Compunere descriptiva/ narativa/
dialogata/ imbine teparele textuale
UNITATEA 1
TEXTUL EPIC
 NARATIUNE PERSONAJ

NARATOR TEXTUL
EPIC

SUBIECT

ACTIUNE IN TIMP
SI SPATIU
 • Cele 4 repere pe care trebuie să le urmărești în redactarea unui
rezumat sunt:
• 1. Respectarea fidelității față de textul/ fragmentul de text
respectiv;
• 2. Identificarea ideilor principale ale textului/ fragmentului de
text;
• 3. Prezentarea concisă, pe baza ideilor principale, a succesiunii
REZUMATUL întâmplărilor la care participă personajele;
• 4. Respectarea altor convenții specifice rezumatului;
• +redactarea la persoana a III-a;
• +utilizarea modurilor și a timpurilor verbale potrivite (perfectul
compus sau prezentul, dar NU perfectul simplu);
• +trecerea de la vorbirea directă la vorbirea indirectă, fără dialog
inserat;
• +relatarea obiectivă, fără intervenții emotional-subiective și fără
citate.
TEMA
REZUMAT
 IDEI
PRINCIPALE
 Tema!
NU valoare