Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dragi studenţi,
M-am gândit că ar fi util să sintetizez cele mai importante norme de redactare şi de
tehnoredactare. Unele dintre acestea au fost discutate pe larg la cursurile noastre, altele urmează
să le discutăm, iar o sinteză a lor vă poate fi utilă, mai ales acum când vă aflaţi în plin proces de
elaborare sau de revizuire a lucrării ştiinţifice.
Mult spor!
10. Redactarea lucrării cu corp de literă 12, în Times New Roman, cu spaţiu de 1,5 între
rânduri. Pentru notele de subsol: corp 10, spaţiu de 1 între rânduri.
2
12. Alinierea marginilor textului în ambele extreme (stânga şi dreapta), cu opţiunea Justify.
15. Semnele de punctuaţie se pun imediat după cuvânt, apoi se marchează un spaţiu!!!
Atenţie!
• Lucrarea se predă imprimată, la data fixată!
• Nu primesc lucrări pe mail.
• Nu primesc lucrări după ultima dată fixată.
Barem de corectare:
Introducere (respectarea normelor de redactare - vezi curs!!) - 1p.
Concluzii (respectarea normelor de redactare - vezi curs!!) - 1p.
Bibliografie (redactată corect - vezi curs!!) - 1p.
Tehnoredactare (respectarea tuturor normelor) - 2p
Alegerea adecvată a titlului și segmentarea coerentă a lucrării în unităţi de conţinut, ȋn acord
cu titlul (coerența lucrării) - 1p.
Utilizarea corectă a citatelor (vezi curs: regulile citării) și redactarea corectă a referințelor
bibliografice- 1p.
Redactarea ȋn stil științific - 1p.
Respectarea calităţilor generale ale stilului (claritate, coerenţă, precizie, corectitudine) - 1p
1p. din oficiu
Atenție!
Lipsa referințelor bibliografice (adică a trimiterilor la surse bibliografice) atrage
automat nota 4, deoarece acest fapt indică lipsa documentării științifice (sau lipsa de
onestitate!, dar ȋn acest caz, nota e 2).
3
voi) )) :
Introducere
Introducerea trebuie să cuprindă: Exemplu:
1. Specificarea obiectului cercetării, Lucrarea de faţă are ca scop delimitarea
delimitarea lui clară raportului realitate-ficţiune în opera lui Ion
Creangă. De cele mai multe ori, textul
2. Precizarea problematicii abordate si a Amintirilor se ȋntâlneşte cu afirmaţii
demersului propus clişeizate, iar interpretările sunt, ca în orice
3. Motivarea alegerii subiectului, text literar, multiple. Se pune adesea
argumentarea utilităţii cercetării problema, ȋn cazul textelor memorialistice,
dacă realitatea este copiată sau dacă intervine
4. Stadiul cercetării (sintetizarea şi un alt element, ficţiunea. Astfel, consider
lucrărilor în care tema a mai fost tratată, că este importantă sintetizarea principalelor
sistematizarea informaţiei de bază) aspecte legate de acest subiect şi evidenţierea
trăsăturilor care singularizează opera lui
Creangă, prin raportare la proza genului
Dacă e cazul: memorialistic. Acest subiect a mai fost tratat
de Paul Cornea, Ioan Holban, Petru Rezuş,
5. Corpusul (indicarea materialului pe care
George Calinescu, Al.Piru, George
se bazează cercetarea)
Munteanu, Vladimir Streinu, Eugen Simion.
6. Precizări terminologice În linii mari, din studiile lor reiese atât
receptarea textului ca autobiografie, cȃt şi ca
roman autobiografic. În lucrarea de faţă voi
ȋncerca o sinteză a principalelor opinii legate
de subiectul vizat.
În prima parte voi propune o introducere
în subiectul abordat şi lansarea unei prime
probleme ce se vrea desluşită: dacă autorul
se prezintă ca apariţie singulară în cadrul
operei sau dacă tinde spre generalitate. În
subcapitolele ce urmează voi exemplifica
elemente ce dobândesc în textul Amintirilor
un caracter general: copilăria, timpul şi
apariţia tipologiei ţăranului. În partea a doua,
voi defini termenul de ficţiune, după care voi
ilustra rolul ficţiunii într-un text
memorialistic şi felul în care se constituie
relaţia celor trei instanţe narative: autor-
narator-erou ȋn cadrul textului.
(din lucrarea studentei Ioana Onescu)
4
Concluziile:
- oferă o privire retrospectivă sintetică (ipoteza de la care ați pornit, demersul, rezultatul
cercetării), al cărei rol este acela de a marca progresia textului, relevând aportul conceptual
nou
- evidentiază opinia autorului, mai ales in cazul problemelor controversate, și aportul original
- indică perspectivele deschise de rezultatele obținute.
Redactarea bibliografiei
Reguli:
b. Dacă este articol, titlul articolului se pune ȋntre ghilimele, iar titlul revistei sau al
volumului se trece cu italice. De asemenea, se indică numele editorului (dacă este cazul) și
paginile articolului citat.
Articol ȋn publicație periodică, revistă:
Numele, prenumele autorului, anul apariției, „titlul articolului între ghilimele”, titlul revistei cu
italice, volumul publicaţiei cu cifre romane, numărul fasciculei, pagina citată.
5
Exemplu:
Borcilă, Mircea, 1997, „De la metaforica limbajului la o poetică a culturii”, în Revista de
filosofie, XLIV, nr.1-2, p. 147-163. (ȋn cazul ȋn care articolul este publicat ȋntr-o publicație
periodică, revistă)
Boc, Oana, „De la funcția semnificativă la finalitatea poetică”, ȋn Dumitru-Cornel Vîlcu,
Eugenia Bojoga, Oana Boc, (eds.), Şcoala integralistă clujeană. Contribuţii. Volumul 1, Editura
Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2016, p. 129-148. (ȋn cazul ȋn care articolul este
publicat ȋntr-un volum colectiv care are editori)
Coşeriu, Eugen, 1994, „Arhitectura şi structura limbii” ȋn Prelegeri şi conferinţe,
Supliment al Anuarului de lingvistică și teorie literară, XXXIII, 1992 - 1993, Editura Institutului
de Filologie Română, "A. Philippide", Iaşi, p. 49-64. (ȋn cazul ȋn care articolul este publicat ȋntr-
o antologie de studii ale autorului)
Exemplu de bibliografie:
Bibliografie:
Borcilă, Mircea,1997a, „De la metaforica limbajului la o poetică a culturii”, în Revista de
filosofie, XLIV, nr.1-2, p. 147-163.
Borcilǎ, Mircea, 1997b, „Dualitatea metaforicului şi principiul poetic“, în Eonul Blaga.
Întâiul veac. Culegere de lucrǎri dedicatǎ Centenarului Lucian Blaga (1895 -1995), Editura
Albatros, Bucureşti, p 102-124.
Coşeriu, Eugen, 1994, „Arhitectura şi structura limbii” ȋn Prelegeri şi conferinţe,
Supliment al Anuarului de lingvistică și teorie literară, XXXIII, 1992 - 1993, Editura Institutului
de Filologie Română, "A. Philippide", Iaşi, p. 49-64.
Eugenio, Coseriu, 1995, Introducere ȋn lingvistică, Editura Echinox, Cluj-Napoca
(traducere din limba spaniolă de Elena Ardeleanu și Eugenia Bojoga, Introducción a la
lingüistica, Editorial Gredos, Madrid, 1986).
6
Eco, Umberto, 1977/2006, Cum se face o teză de licenţă, Editura Polirom, Iaşi (traducere
din limba italiană de George Popescu, Come si fa una tesi di laurea, RCS Libri, Milan,
Bompiani, 1977).
Sigle:
GALR = Gramatica limbii române, I. Cuvântul, II. Enunţul, 2008, Editura Academiei
Române, Bucureşti,.
GLR = Gramatica limbii române, vol. I, II, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, 1966,
Editura Academiei RSR, Bucureşti.
DALI = Tandin, Traian, 2009, Dicţionar al lumii interlope, Editura Meditaţii, Bucureşti.
Atenție:
Vă rog să vă reamintiți aceste norme de redactare de fiecare dată când aveți de
elaborat un text academic!
Oana Boc
7
Sursa: https://www.toxel.ro/Funny/Poze-haioase-cu-pisici-neastamparate_5159.html