Sunteți pe pagina 1din 14

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret
Litere
1.2.Facultatea
1.3.Departamentul Filologie
1.4.Domeniul de studii Limbă şi literatură
1.5.Ciclul de studii Licenţă
Limbă şi literatură engleză - Limbă şi literatură
1.6.Programul de studii/Calificarea
franceză

2.Date despre disciplină


2.1.Denumirea disciplinei Literatură comparată
2.2 Codul disciplinei S/S/2/3/01
2.3.Titularul activităţilor de curs Marilena Andreea LUPU
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5. Anul de studiu II 2.5 III 2.6 Tipul de E3 2.7 Regimul Obl.
Semestr evaluare disciplinei
ul

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)


3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 2 seminar/laborator
2 curs
3.4 Total ore din planul de 28 din care: 28
învăţământ 28 curs
Distribuţia fondului de timp Ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10
ore
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 ore
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri -
Tutoriat -
Examinări 2 ore
Alte activităţi = consultaţii -
3.7 Total ore studiu individual 22
3.9 Total ore pe semestru 50
3.10 Număr de credite 2

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)


4.1 de curriculum • Cunoaşterea conceptelor studiate în anul I la teoria literaturii
• Lectura individuală din literatura universală
• Cunoştinţele de literatură străină din anul I
4.2 de competenţe • Comentare a textului literar / Asocierea cunoştinţelor de istorie
literară
• Capacitatea de a realiza paralele între opere / autori

5. Condiţii ( acolo unde este cazul)


5.1. de desfăşurare a • Nu este cazul
cursului
5.2. de desfăşurare a • Nu este cazul
seminarului/laboratorului
6. Competenţele specifice acumulate
• 1. Utilizarea adecvată a conceptelor teoretice proprii speciei la studiul diacronic al
Competenţe profesionale

formulelor romaneşti europene şi nordamericane.


• 2. Explicarea şi interpretarea ipostazierilor speciei, ca reflex al relaţiei specifice cu
unitatea şi coerenta viziunii canonice europene.
• 3. Descrierea sincronică şi diacronică a aspectelor definitorii ale romanului, în relaţie cu
contextul socio-cultural al epocii şi în raport cu discursurile culturale / estetice
nonliterare ale momentului (plastic, muzical, cinematografic).
• 4. Identificarea pe text, explicarea şi interpretarea în diacronie a aspectelor specifice
formulelor romaneşti respective, raportarea la expresiile artistice / tipologia şi
structurările speciei din perioada dată în alte spaţii geoculturale.
• 1. Executarea unor sarcini profesionale complexe (interpretări, demonstraţii, comentarii,
transversale
Competenţe

caracterizări, eseuri), în condiţii de autonomie şi de independenţă profesională prin:


abordarea textului strict din perspectiva construcţiei şi semnificaţiilor estetice a
elementelor de structurare a textului şi discursului literar
• 2. Integrarea în colectivul de cercetare / asumarea conducerii activităţilor de grup în
cadrul realizării unor teme

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)


7.1 Obiectivul general al • Circumscriereaîn diacronie a orientărilor / opţiunilor epicului
disciplinei romanesc european şi înţelegerea şi identificarea
diferenţierilor individuale / naţionale în cadrul aceluiaşi
context canonic
7.2 Obiectivele specifice • Însuşirea datelor esenţiale privind epicul romanesc, cu
exemplificarea tipurilor tematice / de structură din spaţii
literare distincte
• Înţelegerea şi motivarea originilor şi esenţei romanului, în
raport cu nuvela şi epopeea, (re)sursele consacrate
• Completarea, corectarea, sistematizarea cunoştinţelor privind
specia, relaţia cu epicul „scurt” şi diversele forme de discurs
nonestetic / cultural, ca reflex al dinamicii contextului istoric

8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
Cursul 1. Romantismul (contextul socio-cultural Prelegere+conversaţie Materia este structurată
şi estetic de manifestare; caracteristicile (de reactualizare a pe teme = unităţi de
romanului, viziune, tematică şi structuri cunoştinţelor de teorie învăţare, care pot face
romaneşti, autori şi opera representative din literară şi a lecturilor obiectul mai multor
spaţiul european) proprii ) cursuri:
I. Secolul al XIX-lea-
secolul curentelor
literare (cursurile 1 – 6)
Cursul 2. Realismul social şi de moravuri (epic): Prelegere +conversaţie
modelul balzacian şi replica victoriană; romanul (de reactualizare a
şi epopeea rusă lecturii şi cunoştinţelor
de literatură universală)
Cursul 3. Realismul psihologic (analitic). I: Prelegere + conversaţie
circumscrierea psihologicului de tip modern
(Stendhal); consacrarea psihologicului (G.
Flaubert)
Cursul 4. Realismul psihologic (II): analişti ruşi Prelegere
de descendenţă gogoliană (L.N. Tolstoi; A.P.
Cehov
Cursul 5. F.M. Dostoievski: răspântie a Prelegere
orientărilor estetice ale epoci şi nou începuti
Cursul 6. Naturalismul: formula canonică zolistă Prelegere
şi grupul de la Médan
Cursul 7. Realismul tradiţional(ist): romanul Prelegere+conversaţie II. Formule romaneşti
frescă şi de familie; (R.M.du Gard, J, Galsworthy, (pe baza cunoştinţelor de în secolul al XX-lea
Th. Mann, G. Duhamel, J. Romains) teoria literaturii)
bildungsromanul (R. Rolland, , G. Papini, A.
Nexö, H. Hesse,
Cursul 8: Replica modernistă. Modelul francez : Prelegere
proustianismul, gidianismul.
Cursul 9: Parabolicul kafkian şi experimentul Prelegere
subiectiv britanic (I.: V. Woolf)
Cursul 10 Experimentul subiectiv britanic II (J. Prelegere
Joyce)
Cursul 11. Redimensionarea simbolică a Prelegere
tragicului modern American (E. Hemingway; W.
H. Faulkner)
Cursul 12. Existenţialismul literar (J.P. Sartre; Prelegere
A. Camus; S.de Beauvoir)
Cursul 13. Experimente postbelice de grup I. Prelegere
(Noul roman francez şi Generaţia Tinerilor
Furioşi)
Cursul 14:Noul nou roman francez şi Şcoala de Prelegere
la Târgovişte
Bibliografie
Selectivă:
1. Bourdieu, Pierre, Geneza şi structura câmpului literar, Univers, Bucureşti, 1996
2. Daix, Pierre, Şapte secole de roman, Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1966
3. Gilles, Philippe, Romanul-de la teorii la analize, Institutul European, Iaşi, 2002
4. Laurent, Jenny, Rostirea singulară, Univers, Bucureşti, 1999
5. Lejeune, Philippe, Pactul autobiographic, Univers, Bucureşti, 2000
6. Olteanu, Tudor, Morfologia romanului European în secolul al XIX-lea
7. Popa, Marian, Realismul, Editura Tineretului, Bucureşti, 1969
8. Poulet, Georges, Metamorfozele cercului, Univers, Bucureşti, 1987
9. Şklovski, Viktor, Despre proză, II, Univers, Bucureşti, 1976
10. Tieghem, Philippe, Van, Marile doctrine literare în Franţa, Univers, Bucureşti, 1972

Suporturi de curs:
Andreea Vlădescu (Lupu):
-Afirmarea modernităţii (Secolele XIX-XX). Elemente de literatură universală şi comparată, Editura
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, ed. 2012
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
• Obiectivele propuse şi competenţele dezvoltate prin parcurgerea cursului au în vedere
crearea bazei conceptuale necesare abordării didactice a textului literar, proprie
profesiei de profesor. Totodată, ele oferă premisele elaborării textelor proprii, de
comentare / evaluare în cadrul unor profesii ca: filolog, critic literar, jurnalist (cronicar
/ eseist).

10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din
nota finală
10.4 Curs ●Cunoaşterea Verificare semestrială (Lucrare
coordonatelor estetice ale scrisă)
curentelor / mişcărilor
literare studiate
●Identificarea ţi
comentarea aparten
Examen scris semestrial
10.5 Seminar/laborator

10.6 Standard minim de performanţă


• Cunoaşterea definiţiilor / datelor şi caracteristicilor specifice conceptelor, identificarea corectă,
exemplificarea conceptelor.

Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului ,

Data avizării în departament Semnătura şefului de departament


FIŞA DISCIPLINEI
2. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret
Litere
1.2.Facultatea
1.3.Departamentul Filologie
1.4.Domeniul de studii Limbă şi literatură
1.5.Ciclul de studii Licenţă
Limbă şi Literatură Română - Limbă şi literatură
1.6.Programul de studii/Calificarea
Modernă (franceză, engleză)

2.Date despre disciplină


2.1.Denumirea disciplinei Modele de interpretare a teatrului românesc
2.2. Codul disciplinei R/R/3/5/17
2.3.Titularul activităţilor de curs Marilena Andreea LUPU
2.4.Titularul activităţilor de seminar -
2.5. Anul de studiu III 2.5 V 2.6 Tipul de Colo 2.7 Regimul Curs
Semestrul evaluare cviu disciplinei opţion
al

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)


3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 2 seminar/laborator -
2 curs
3.4 Total ore din planul de 28 din care: 28 - -
învăţământ 28 curs
Distribuţia fondului de timp Ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 7 ore
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 7 ore
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 8 ore
Tutoriat -
Examinări -
Alte activităţi = consultaţii
3.7 Total ore studiu individual 22
3.9 Total ore pe semestru 50
3.10 Număr de credite 2

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)


4.1 de curriculum • Cunoaşterea conceptelor studiate în anul II la teoria literaturii
• Lectura individuală din dramaturgia românească

4.2 de competenţe • Comentare a textului literar / Asocierea cunoştinţelor de istorie


literară
• Capacitatea de a realiza paralele între opere / autori

5. Condiţii ( acolo unde este cazul)


5.1. de desfăşurare a • Nu este cazul
cursului
5.2. de desfăşurare a • Nu este cazul
seminarului/laboratorului
6. Competenţele specifice acumulate

• 1. Utilizarea adecvată a conceptelor teoretice proprii speciei în abordarea complexă a


operei dramatice ca text literar / spectacol
Competenţe profesionale

• 2. Explicarea şi interpretarea ipostazierilor speciilor dramatice autohtone ca reflex al


relaţiei specifice cu modelele estetice europene
• 3. Descrierea sincronică şi diacronică a aspectelor definitorii ale speciilor dramatice în
relaţie cu contextul socio-cultural al epocii şi în raport cu discursurile culturale / estetice
nonliterare ale momentului (plastic, muzical, cinematografic).
• 4. Identificarea pe text, explicarea şi interpretarea în diacronie a aspectelor specifice
formulelor dramatice româneşti respective; raportarea la expresiile artistice / tipologia şi
structurările speciei din perioada dată în alte spaţii geoculturale.

• 1. Executarea unor sarcini profesionale complexe (interpretări, demonstraţii, comentarii,


cronici, eseuri), în condiţii de autonomie şi de independenţă profesională prin: abordarea
transversale
Competenţe

textului strict din perspectiva construcţiei şi semnificaţiilor estetice a elementelor de


structurare a textului şi discursului literar
• 2. Integrarea în colectivul de cercetare / asumarea conducerii activităţilor de grup în
cadrul realizării unor teme

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)


7.1 Obiectivul general al • Sistematizarea şi completarea cunoştinţelor privind
disciplinei dramaturgia românească
• Familiarizarea studenţilor cu probleme specifice teatrului ca
spectacol
• Comentarea relaţiei dintre text şi spctacol
7.2 Obiectivele specifice • Însuşirea datelor esenţiale privind dramaturgia românească
• Identificarea şi exemplificarea formulelor dramatice specifice
teatrului nostru
• Raportarea teatrului românesc la teatrul europen /identificarea
elementelor de tematică şi structurare specific naţionale
• Înţelegerea, explicarea şi motivarea originilor şi evoluţiei
formulelor dramatice autohtone
• Raportarea teatralităţii la (re)sursele tensiunii dramatice şi ale
structurării pe scene din genul epic (epopee, roman, nuvelă)
• Completarea, corectarea, sistematizarea cunoştinţelor privind
teatralitatea contemporană

8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
I .PERSPECTIVA ISTORICĂ Prelegere+conversaţie
Cursul 1. (de reactualizare a
1.1. Istoria literară : lucrări consacrate de istoria cunoştinţelor de teorie
dramaturgiei. Istoria literară ca suport al celorlalte literară şi a lecturilor
perspective în abordarea textului dramatic proprii )
1.2. Teatrul popular
1.3 Etape şi perioade în teatrul românesc
Cursul 2. Prelegere +conversaţie
Teatrul românesc în secolul al XIX-lea) (de reactualizare a
2.1. Momentul V.Alecsandri-diversificarea lecturii şi cunoştinţelor
formulelor dramatice comice şi de moravuri de istorie literară
2.2. Răzvan şi Vidra şi Despot-Vodă-capodopere
ale dramei istorice autohtone
2.3. Comediografia caragialiană-intrarea teatrului
românesc în universalitate
Cursul 3 Prelegere + conversaţie
Teatrul românesc în secolul XX)
3.1.Direcţiii şi tendinţe în teatrul începutului de
secol
3.2 Drama interbelică (Camil Petrescu şi Lucian
Blaga).
3.3 Diversificarea (re)surselor comediei
interbelice ( M.Sebastian, Camil Petrescu)
Cursul 4. Teatrul contemporan Prelegere+conversaţie
(E.Ionescu, M.Sorescu)
II. PERSPECTIVA COMPARATISTĂ Prelegere
Cursul 5
Influenţă. Model. Specific naţional /creaţie
individuală novatoare. Relaţia dramaturgiei
autohtone cu modelele occidentale
Cursul 6 Prelegere
Modelul hugolian şi shakespearian în drama
istorică naţională (Al, Davila, B.Şt.Delavrancea).
III. COMENTARIUL DE TEXT DRAMATIC Prelegere+conversaţie
Cursul 7 (pe baza cunoştinţelor de
Interferenţa perspectivelor. Elemente specifice de teoria literaturii)
analiză a textului dramatic
Cursul 8 Exerciţii de analiză de
Comentariul textului comic text
Teatralitatea şi (re)sursele specifice comicului
Cursul 9 Prelegere+exerciţii de
Comentariul textului comic identificare
Specii ale comicului dramatic (comedie, farsă,
vodevil, specii mixte)
Cursul 10 Relaţia genului dramatic cu epicul şi Prelegere+conversaţie
liricul.
Tragicul.(Re)sursele specific tragicului în textul
dramatic
Cursul 11. Prelegere
Comentariul textului tragic
Specii de gen cultivate în dramaturgia română şi
contextul universal : tragedia şi drama, specii
mixte tragi-comice
Cursul 12. Exerciţii de comentare de
IV. ESEUL COMPARATIST Analiza dramei de text
idei / filosofice în contextul curentelor literare:
L. Blaga şi modelul expressionist
Cursul 13. Prelegere+exerciţii de
Antiteatrul comentare de text
E.Ionescu şi F. Arrabal
Cursul 14 Prelegere
V. CRONICA DE SPECTACOL
Bibliografie
Selectivă:
1.Ciorănescu, Alexandru, Principii de literatură comparată, Cartea Românească, Bucureşti, 1997
2. Mancaş, Mihaela, Discursul artictic românesc modern. Schiţă de evoluţie, Editura Universităţii din
Bucureşti, 2005
3. Mancaş, Mihaela, Trecut şi prezent în teatrul românesc, Eminescu, Bucureşti, 1979
4. Ubersfeld, Anne, Termenii-cheie ai analizei teatrului, Institutul european, Iaşi, 1999
5. Vasiliu, Mihai, Istoria teatrului românesc, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995.
Suport de curs:
Andreea Vlădescu (Lupu):
-Spirit european în configurări dramaturgice autohtone, Editura Fundaţiei România de mâine, Bucureşti,
2010

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii


epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
• Obiectivele propuse şi competenţele dezvoltate prin parcurgerea cursului au în vedere
crearea bazei conceptuale necesare abordării didactice a textului literar, proprie
profesiei de profesor. Totodată, ele oferă premisele elaborării textelor proprii, de
comentare / evaluare în cadrul unor profesii ca: filolog, critic literar, jurnalist (cronicar
/ eseist).

10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din
nota finală
10.4 Curs -cunoţtinţe de istoria -Răspunsuri+exerciţii de analiză 50%
dramaturgiei -Realizarea unui referat pe baza 50%
-lectura pieselor bibliografiei
recomandate
-corectitudinea
interpretărilor proprii

10.5 Seminar/laborator

10.6 Standard minim de performanţă


• Cunoaşterea principalelor perspective în abordarea teatrului ca text literar
• Capacitatea de comentare a unui text dramatic modern

Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,

Data avizării în departament Semnătura şefului de departament


FIŞA DISCIPLINEI

3. Date despre program


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret
Litere
1.2.Facultatea
1.3.Departamentul Filologie
1.4.Domeniul de studii Limbă şi literatură
1.5.Ciclul de studii Licenţă
Limbă şi Literatură Română - Limbă şi literatură
1.6.Programul de studii/Calificarea
Modernă (franceză, engleză)

2.Date despre disciplină


2.1.Denumirea disciplinei Teoria Literaturii
2.2. Codul disciplinei R/R/1/2/02
2.3.Titularul activităţilor de curs Marilena Andreea LUPU
2.4.Titularul activităţilor de seminar -
2.5. Anul de studiu I 2.5 II 2.6 Tipul de Exa 2.7 Regimul Obliga
Semestrul evaluare men disciplinei torie

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)


3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 2 seminar/laborator 1-
2 curs
3.4 Total ore din planul de 28 din care: 28 14-
învăţământ 28 curs
Distribuţia fondului de timp Ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 3 ore
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 3 ore
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 2 ore
Tutoriat -
Examinări -
Alte activităţi = consultaţii
3.7 Total ore studiu individual 8
3.9 Total ore pe semestru 42
3.10 Număr de credite 2

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)


4.1 de curriculum • Lecturi particuare din literatura română şi universală

4.2 de competenţe • Comentarea textului literar pe baza conceptelor de teorie literară


studiate în ciclul liceal

5. Condiţii ( acolo unde este cazul)


5.1. de desfăşurare a • Nu este cazul
cursului
5.2. de desfăşurare a • Nu este cazul
seminarului/laboratorului
6. Competenţele specifice acumulate

• 1. Utilizarea adecvată a conceptelor teoretice proprii speciei în abordarea complexă a


Competenţe profesionale

operelor literare: epice, lirice, dramatice


• 2. Interpretarea funcţiilor estetice ale conceptelor proprii structurării diverselor tipuri de
discurs literar
• 3. Valorificarea cunoştinţelor conceptuale în evaluarea proprie a operei literare
tradiţionale / moderne şi contemporane.
• 4. Adaptare / adecvare a cunoştinţelor conceptuale la comentarea altor discursuri estetice
non-literare sau la alte expresii artistice ale actualităţii (post)moderne în raport cu
formulele acctuale ale literaturităţii.

• 1. Executarea unor sarcini profesionale complexe (interpretări, demonstraţii, comentarii,


Competenţe transversale

cronici, eseuri), în condiţii de autonomie şi de independenţă profesională prin: abordarea


textului strict din perspectiva construcţiei şi semnificaţiilor estetice a elementelor de
structurare a textului şi discursului literar
• 2. Integrarea în colectivul de cercetare / asumarea conducerii activităţilor de grup în
cadrul realizării unor teme .
• 3.Autocontrolul procesului de asimilare şi de operaţionalizare a cunoştinţelor prin
aplicarea conceptelor la alte contexte de studiu, similare, dar distincte faţă de cele
abordate la curs / seminar.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)


7.1 Obiectivul general al • Cunoaşterea conceptelor operaţionale fundamentale pentru
disciplinei evaluarea şi analiza / comentarea textului literar

7.2 Obiectivele specifice • Însuşirea şi utilizarea adecvată a conceptelor teoretice


(privind: literaturitatea textului, apartenenţa la gen / specie,
curent literar/mişcare culturală) în cadrul unui discurs de
motivare / evaluare a dimensiunii estetice a unei opere

8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii:
Prelegerile sunt
structurate pe
următoarele unităţi de
învăţare:
Cursul 1. Prelegere+conversaţie 1. Conceptul de
I. Literaturitatea textului (de reactualizare a literaturitate
II. Literatura. Tipologie cunoştinţelor de teorie 2. Literatura:
literară circumscrierea în
diacronie a
domeniului
3. Relaţia literar-
non-literar
4. Literatura:
-populară, naţională,
universală.

Cursul 2. Prelegere 1. Comunicarea


Literatura-act de comunicare estetică lingvistică şi
comunicarea
estetică
2. Elementele şi
procesul
comunicării
estetice
Cursul 3. Prelegere + conversaţie 1. Conceptul de
Opera literară. (I) Textul literar operă literară
2. Imaginea artistică
3. Textul literar:
trăsături
definitorii şi
structurare
Cursul 4. Prelegere+conversaţie 1. Discursul literar
2. Simbolul
Opera literară. (II) Discursul literar 3. Categoriile
estetice
4. Stilul şi stilistica
Cursul 5 Prelegere
Genurile literare: I. Genul liric 1. Liric şi lirism
2. Metafora
3. Eufonia. Ritmul
şi rima
4.
Cursul 6 Prelegere+conversaţie 1. Specii în versuri
Genurile literare: II. Genul liric (de reactualizare a 2.Poemul în proză
cunoştinţelor)

Cursul 7. Prelegere+conversaţie 1. Textul narativ.


Genurile literare III. Genul epic (pe baza lecturilor +a Elemente
cunoştinţelor de teoria structurante
literaturii) 2. Discursul narativ
3. Speciile genului epic
(cult)

Cursul 8 Prelegere +conversaţie / 1. Opera dramatică


Genurile literare IV. Genul dramatic exerciţii de recunoaştere 2. Specii
caracteristice
comicului
3. Specii
caracteristice
tragicului
4. Specii mixte
Cursul 9 Prelegere+exerciţii de 1. Barocul : formule
Curentele literare moderne identificare manieriste
(I). Barocul şi clasicismul 2. Consacrarea
modelului antic
Cursul 10 Prelegere+conversaţie Coordonate estetice.
Curentele literare moderne
(II) Romantismul
Cursul 11. Prelegere 1.Doctrina şi canonul
(III) Realismul estetic
2. Formulele realismului
din sec XIX şi XX
Cursul 12. Exerciţii de comentare de 1.Coordonate
(IV) Parnasianismul. Simbolismul text estetice.Delimitări
2. Formule şi
orientări estetice
Cursul 13 Prelegere+exerciţii de 1.Naturalism/Realism
(V) Naturalismul comentare de text 2. Afirmarea şi
teoretizarea
curentului
Cursul 14 Prelegere
(VI) Modernismul. Tradiţionalismul
Bibliografie
Selectivă:
1. Bal, Mieke, Introducere în teoria naraţiunii, Institutul European, Iaşi, 2008
2. Cornea, Paul, Introducere în teoría lecturii, Minerva, Bucureşti, 1988
3. Culler, Jonathan, Teoria literaturii, Cartea Românească, Bucureşti, 2003
4. Kaiser, Wolfgang, Opera literară, Univers, Bucureşti, 1979
5. Marino, Adrian, Biografia ideii de literatură, vol 6, Dacia, Cluj-Napoca, 2000
6. Papu, Edgar, Evoluţia şi formele genului liric, Editura Tineretului, Bucureşti, 1968
7. Santerres, Sarkany, Stẻphane, Teoria literaturii, Cartea Românească, Bucureşti, 2000
8. Tieghem, Philippe, Van, Marile doctrine literare în Franţa, Univers, Bucureşti, 1972
9. Ubersfeld, Anne, Termenii-cheie ai analizei teatrului, Institutul european, Iaşi, 1999
10. Wellek, Rene, Waren, Austin, Teoria literaturii, Editura pentru Literatură Universală, Bucureşti,
1967

Suporturi de curs:
Sinteze de curs

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii


1. Motivarea statutului Exerciţiul+studiul de caz
textului , prin motivarea
opoziţiilor: literar-
nonliterar; cult-popular,
modern-tradiţional

2. Comentarea elementelor Exerciţiul (de analiză /


de structurare a unui text interpretare)
în proză, cu comentarea
mesajului
3. Identificarea şi motivarea Exerciţiul (de
aparteneţei textului la un identificare+motivare)
anumit gen literar, cu
precizarea speciei
4. Elemente specifice ale Studiul de caz
comentării textului liric
(cu identificarea speciei şi
motivarea apartenenţei la
curentul literar respectiv)

5. Comentarea structurării şi Studiu de caz


funcţiei estetice a
categoriilor naraţiunii:
tipología personajelor şi
conflictualitatea într-un
text epic
6. Elemente specifice de Studiu de caz
comentare a unui text
dramatic. Identificarea şi
motivarea apartenenţei la
specie
7. Motivarea apartenenţei Exerciţiul
textului la orientarea
modernista sau
tradiţionalistă

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii


epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
• Obiectivele propuse şi competenţele dezvoltate prin parcurgerea cursului au în vedere
crearea bazei conceptuale necesare abordării didactice a textului literar, proprie
profesiei de profesor. Totodată, ele oferă premisele elaborării textelor proprii, de
comentare / evaluare în cadrul unor profesii ca: filolog, critic literar, jurnalist (cronicar
/ eseist).

10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din
nota finală
10.4 Curs -cunoaşterea conceptelor -Răspunsuri+exerciţii de analiză 60%
teoretice -Examinare în scris
-identificarea pe text a
conceptelor
-comentarea funcţiilor
estetice a elementelor
structurante / valorilor
stilistice ale textului

10.5 Seminar/laborator -identificarea pe text / -Răspunsuri +lucrări de seminar 40%


comentarea valorilor
expresive

10.6 Standard minim de performanţă


• Cunoaşterea principalelor concepte / elemente structurante ale textului ;i discursului beletristic
• Identificarea genurilor / speciilor literare
• Comentarea elementelor de structurare şi a resurselor expresivităţii textului literar

Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,

Data avizării în departament Semnătura şefului de departament

S-ar putea să vă placă și