FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
1.2 Facultatea Facultatea de Litere (Extensiunea Focsani)
Departamentul de limbi și literaturi străine/ Catedra de limba și
1.3 Departamentul
literatura engleză
1.4 Domeniul de studii Științe umaniste
1.5 Ciclul de studii Licență
1.6 Programul de studii / Calificarea Limba și literatura română - Limba și literatura modernă (engleză)

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei Literatura străină B
2.2 Titularul activităţilor de curs Lect. dr. Ana-Magdalena Petraru
2.3 Titularul activităţilor de seminar Lect. dr. Ana-Magdalena Petraru
II Exame
2.4 An de studiu II 2.5 Semestru 2.6 Tip de evaluare 2.7 Regimul discipinei OB
I n
* OB – Obligatoriu / OP – Opţional

3. Timpul total estimat (ore pe semestru şi activităţi didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3. seminar/laborator 1
3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5. curs 28 3.6. seminar/laborator 14
Distribuţia fondului de timp ore
Studiu după manual, suport de curs, bibliografie şi altele 34
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 6
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 14
Tutoriat 1
Examinări 3 ore
Alte activităţi...................................

3.7 Total ore studiu individual 58

3.8 Total ore pe semestru 100
3.9 Număr de credite 4

4. Precondiţii (dacă este cazul)

4.1 De curriculum Literatura engleză B din anul I, sem. II
Capacitatea de a interpreta un text literar şi de a face conexiuni între
4.2 De competenţe
fenomene literare şi fenomene social-politice şi culturale.

5. Condiţii (dacă este cazul)

5.1 De desfăşurare a cursului
5.2 De desfăşurare a
seminarului/laboratorului
Se folosește platforma Microsoft Teams pentru comunicare și pentru
activitățile online, în limita stabilită de ARACIS (35% curs).
Se folosește platforma Microsoft Teams pentru comunicare și pentru
activitățile online, în limita stabilită de ARACIS (25% seminar).
 6. Competenţe specifice acumulate
C1. Utilizarea adecvată a conceptelor în studiul lingvisticii generale, al teoriei literaturii și al literaturii
comparate.
C2. Comunicarea eficientă, scrisă și orală în limba română și în limbile moderne.
profesionale
Competenţe

C3. Descrierea sistemului fonetic, lexical și gramatical al limbii engleze și utilizarea acestuia în producerea și
traducerea de texte și în interacțiunea verbală.
C4. Analiza și prezentarea fenomenelor literare în contextul culturii de referință engleză.
C 5. Descrierea sistemului fonetic, lexical și gramatical al limbii engleze și utilizarea acestuia în producerea și
traducerea de texte și în interacțiunea verbală.
C6. Analiza și prezentarea fenomenelor literare în contextul culturii de referință engleză.
CT1. Utilizarea componentelor domeniului limbă și literatură în deplină concordanță cu etica literară.
transversale
Competenţe

CT2. Relaționarea în echipă, comunicarea interpersonală și asumarea de roluri specifice.

CT3. Organizarea unui proiect individual de formare continua; îndeplinirea obiectivelor de formare prin
activități de informare, prin proiecte în echipă și prin participarea la programe instituționale de dezvoltare
personală și profesională.

7. Obiectivele disciplinei (din grila competenţelor specifice acumulate)

Utilizarea cunoştinţelor de bază ale studiului literaturii în context, precum şi a principiilor generale ale
Obiectivul
general

interdisciplinarităţii şi explicarea prin contextualizare multiplă a faptelor culturale din societatea britanică din
7.1.

secolele al XVII-lea si al XVIII-lea, cuprinzând atât producţia literară cât şi schimbările de paradigmă la
nivelul gândirii filosofice şi economice a vremii.
La finalizarea cu succes a acestei discipline, studenţii vor fi capabili să:
 Explice prin contextualizare multiplă faptele culturale, în speţă manifestările literar-artistice din
7.2. Obiectivele specifice

perioada neoclasică
 Descrie fenomenele culturale specifice societăţii britanice din acestă perioadă, cu accent pe modul in
care Revolutia Ştiinţifică, marile descoperiri geografice şi repoziţionarea claselor sociale in Marea
Britanie au produs schimbări de mentalitate şi practici culturale, dar mai ales au creat un nou tip de
cititor
 Utilizeze competenţele lingvistice în interpretarea diverselor tipuri de discurs (literar şi neliterar)
precum şi conceptele şi metodele teoretice pentru analizarea relaţiei dintre realităţile socio-economice
şi politice şi creaţia literar-artistică din perioada studiată
 Analizeze operele literare reprezentative din multiple perspective: literară, istorică şi culturală

8. Conţinut
Observaţii
8.1 Curs Metode de predare
(ore şi referinţe bibliografice)
Curs introductiv. Revoluția burgheză
(1642-1660): cauze, etape,
consecințe. Restaurația: impactul
3 ore
politicului asupra societății și vieții
(Daiches 1995;
1.-2 culturale britanice. Mari personalități Prelegere și discuții
Levițchi 1984, 1995)
ale epocii. Revoluția Glorioasă din
1688 și climatul social-politic și
religios al ultimelor decenii ale
secolului al XVII-lea
Mari personalități literare ale vremii:
John Milton și spiritul Revoluției 1 oră
2. Prelegere și discuții
burgheze; creația sa literară înainte (Daiches 1995; Sanders 1994)
și după Paradise Lost (1667)
3. Paradise Lost, o capodoperă a Prelegere și discuții 2 ore
 poeziei engleze: tradiția poemului
eroic, personaje, teme, particularități (Daiches 1995; Sanders 1994; Danielson
stilistice, valoare literară; influența 1997; Forsyth 2000)
lui Milton asupra poeților romantici
John Dryden, figură de marcă a
literaturii din perioada Restaurației
(poezie, teatru și critică literară).
Creșterea intersului pentru satiră și
comic în literatura vremii. Comedia
Restaurației (comedia de moravuri):
Aphra Behn, G. Etherege, W. 3 ore
Wycherley și W. Congreve. (Daiches 1995; Sanders 1994; Dobrée
4.-5 Prelegere și discuții
Contribuția lui William Congreve la 1966; Sutherland 1990; Brown & Harris
rafinarea genului. 1965; Kelsall 1981)
Proza în perioada Restaurației: eseul,
jurnalul, literatura religioasă și
romanul (accent pe S. Pepys, J.
Bunyan și Aphra Behn). Influența
stilului științific asupra scriitorilor
vremii
Neoclasicismul britanic: definiție,
caracteristici, periodizare,
reprezentanți. Perioada Augustană
(1700-1745/1750) și conturarea mai
clară a principiilor Iluminismului în
3 ore
5.-6 producția literară a vremii. Prelegere și discuții
(Daiches 1995; Sanders 1994)
Principalii reprezentanți ai poeziei și
prozei epocii. Poezia augustană:
trăsături generale; contribuția lui
Alexander Pope (eseul filosofic și
satira în versuri; poemul eroicomic)
Proza din primele decenii ale
secolului al XVIII-lea; nașterea
romanului modern; factori care au
contribuit la creșterea interesului
pentru roman ca formă de expresie și
modalitate de petrecere a timpului 2 ore
7. liber; impactul înfloririi Prelegere și discuții (Daiches 1995; Sanders 1994;
jurnalismului asupra stilului și Hammond & 2006; Watt 1957)
preocupărilor primilor romancieri.
Daniel Defoe: cariera politică și
jurnalistică din prima parte a vieții;
convertirea la literatură și conturarea
trăsăturilor romanului modern.
Posibile lecturi ale romanului
Robinson Crusoe; lectura în cheie
postcolonială. Cariera de romancier
a lui Daniel Defoe după succesul
2 ore (Daiches 1995; Sanders 1994;
primei lui cărți. Asemănări și
8. Prelegere și discuții Munteanu 1971; Arthur 2008; Carey
deosebiri între personajele sale;
2009; Novak 2001)
caracteristici ale stilului și
preocuparea pentru un realism
viguros, convingător. Clasicizarea
lui Daniel Defoe.
9.- Posibile lecturi ale romanului Moll 3 ore (Daiches 1995; Sanders 1994;
Prelegere și discuții
10. Flanders: abordarea marxistă și Munteanu 1971; Elliot 1970; Rees 2011;
 abordarea feministă. Eliza Haywood
și perspectiva feminină și proto-
Richetti 1996; Richetti 1999)
feministă asupra poziției femeii în
societate și pe scena literară.
Jonathan Swift ca maestru al satirei
în versuri și în proză: opera sa din 1 oră (Daiches 1995; Sanders 1994;
10. prima parte a vieții: A Tale of a Tub, Prelegere și discuții Munteanu 1971; Highet 1972; Richetti
The Battle of the Books (1704) și 1996; Richetti 1999; Erskine-Hill 1993)
Drapier’s Letters (1724).
Două capodopere: Gulliver’s
Travels (1726) și A Modest Proposal
(1729).Gulliver’s Travels (cont.)
2 ore (Daiches 1995; Sanders 1994;
Posibile descifrări ale alegoriilor
Munteanu 1971; Highet 1972; Harth
cuprinse în Gulliver’s Travels;
11. Prelegere și discuții 1976; Richetti 1996; Richetti 1999;
măștile narative ale lui Swift în
Erskine-Hill 1993; Houston 2007;
fiecare dintre cele patru cărți;
Bentman 1971)
trăsături dominante ale stilului
swiftian: omisiunea elocventă,
umorul, ironia și sarcasmul.
Încheierea unei epoci și intrarea în
perioada de declin a
Neoclasicismului (Epoca lui Johnson
sau Epoca prozei clasice);
dezvoltarea romanului în
următoarele decenii, perioadă
marcată de sentimentalism și
2 ore (Daiches 1995; Sanders 1994;
12. conturarea romanului psihologic, în Prelegere și discuții
Richetti 1996; Richetti 1999)
paralel cu tendința de a continua
linia romanului realist. Apariția unor
idei și experimente literare pre-
romantice. O succintă prezentare a
contribuției lui Samuel Richardson și
Henry Fielding.

Henry Fielding și începutul

maturizării romanului britanic.
Teoria romanului așa cum apare în
2 ore (Daiches 1995; Sanders 1994;
prefața romanului Joseph Andrews și
13. Prelegere și discuții Richetti 1996; Richetti 1999; Battestin
în Tom Jones. Diferite aspecte ale
1968; Watt 1957 )
romanului The History of Tom
Jones, A Foundling (1749).

O scurtă prezentare a contribuției lui

Laurence Sterne la conturarea
romanului ca gen literar din ce în ce
2 ore (Daiches 1995; Sanders 1994;
mai complex: antiromanul
Richetti 1996; Richetti 1999; Fluchère
14. sentimental (The Life and Opinions Prelegere și discuții
1960; Zimmerman 1987; West
of Tristram Shandy, Gentleman) și
2001;Kim 2007 )
(post)modernitatea acestuia
Concluzii. Discutarea examenului:
format, tipuri de subiecte etc.
Bibliografie
Referinţe principale (selectiv):

Texte literare
Defoe, Daniel – Robinson Crusoe
Fielding, Henry – The History of Tom Jones, A Foundling
Milton, John – Paradise Lost
Pope, Alexander – The Rape of the Lock
Swift, Jonathan – Gulliver’s Travels

Critică și istorie literară

Backscheider, Paula R. and Catherine Ingrassia (eds.). A companion to the eighteenth-century English novel and
culture, Malden, MA: Blackwell Publishing, 2005.
Daiches, David. A Critical History of English Literature, vol I, vol II, London, Secker and Warburg, 1995.
Levițchi, Leon. Istoria literaturii engleze si americane, Cluj-Napoca, vols. 1, 2 (1984, 1995).
Macsiniuc, Cornelia. The English Eighteenth Century. The Novel in Its Beginnings, Suceava, 2003
Richetti, John. The English Novel in History, 1700-1780, London: Routledge, 1999.
Richetti, John (ed.). The Cambridge Companion to the Eighteenth-Century Novel, Cambridge University Press, 1996.
Sanders, Andrew, The Short Oxford History of English Literature, Oxford UP, 1994./Scurta istorie Oxford a literaturii
engleze, trad. de Mihaela Anghelescu-Irimia, Editura Univers, Bucuresti, 1997

Referinţe suplimentare (pentru cei interesați în mod deosebit de perioadă):

Arthur, Paul Longley. “Fictions of Encounter: Eighteenth-Century Imaginary Voyages to the Antipodes”, The
Eighteenth Century, Vol. 49, No. 3, Reconstructing History: Literature, History, and Anthropology in the Pacific
(FALL 2008), University of Pennsylvania Press, pp. 197-210.
Battestin, Martin C. (ed), Tom Jones. 20th Century Interpretations. A Collection of Critical Essays. Englewood Cliffs,
NJ: Prentice Hall, 1968.
Bentman, Reymond. “Satiric Structure and Tone in the Conclusion of Gulliver's Travels,” Studies in English Literature,
1500-1900, Vol. 11, No. 3, Restoration and Eighteenth Century (Summer, 1971), pp. 535-548.
Brown, J. R., Harris B. (eds.). Restoration Theatre, London: Edward Arnold (Publishers), 1965.
Blewett, David (ed), Passion and Virtue. Essays on the Novels of Samuel Richardson, University of Toronto Press,
2001.
Carey, David. “Reading contrapuntally. Robinson Crusoe, Slavery and Postcolonial Theory”, Carey, Daniel, Lynn Festa,
Postcolonial Enlightenment: Eighteenth-Century Colonialism and Postcolonial Theory, Oxford UP, 2009, pp. 105-36.
Clark, Donald B. Alexander Pope, New York: Twayne, 1967.
Danielson, Dennis Richard (ed.). The Cambridge Companion to Milton. Cambridge University Press. 1997 (1989)
Dobrée, Bonamy. John Dryden, London: Longmans Green& Co, 1966.
Erskine-Hill, H. Jonathan Swift. Gulliver’s Travels, Cambridge UP, 1993.
Forsyth, Neil. "Paradise Lost and the Origin of 'Evil': Classical or Judeo-Christian?" International Journal of the
Classical Tradition, Vol. 6, No. 4 (Spring, 2000), pp. 516-548.
Frank, Marcie. “Performing Reading in Richardson and Fielding” in The Novel Stage. Narrative Form from the
Restoration to Austen, Lewisburg, Pennsylvania: Bucknell University Press, 2020.
Harth, Phillip. “The Problem of Political Allegory in Gulliver's Travels,” Modern Philology, Vol. 73, No. 4, Part 2: A
Supplement to Honor Arthur Friedman (May, 1976), pp. S40-S47
Highet, Gilbert, The Anatomy of Satire. Princeton, New Jersey, 1972 (1961)
Houston, Chlöe. “Utopia, Dystopia or Anti-utopia? Gulliver’s Travels and the Utopian Mode of Discourse,” Utopian
Studies 18.3 (2007), pp. 425-42.
Hammond, Brean and Shaun Regan. Making the Novel. Fiction and Society in Britain. 1660-1789. Palgrave Macmillan,
2006.
Munteanu, Romul, Literatura europeană în epoca luminilor, Ed. Enciclopedica Romana, Bucuresti, 1971
---. Clasicism si baroc în cultura europeană în secolul al XVII-lea, Ed. Univers, Bucuresti, 1981.
Novak, Maximillian E. Daniel Defoe: Master of Fictions. His Life and His Ideas, Oxford/New York: Oxford University
Press, 2001.
Popescu, Veronica. “From (Self-)trading Moll to Traded Moll, or the Radical Transformation of Moll Flanders in
Sentimental Hollywood”, Traded Women, Trading Women, ed. Gonul Bakai, Michaela Mudure. Frankfurt am
Main/Bern: Peter Lang GmbH, 2017, pp. 253-279.
Rees, Siân. Moll: The Life and Times of Moll Flanders, London: Chatto & Windus. 2011.
Swaminathan, Srividhya: “Defoe's Alternative Conduct Manual: Survival Strategies and Female Networks in
Tillotson, Geoffrey, On the Poetry of Pope, Oxford UP, 1967.
Watt, Jan, The Rise of the Novel (Studies on Defoe, Richardson and Fielding), Berkeley, CA: University of California
Press. 1957.
Weinbrot, H.D., Britannia’s Issue. The Rise of British Literature from Dryden to Ossian, Cambridge University Press,
1993.
West, Russell. "To the Unknown Reader: Constructing Absent Readership in the Eighteenth-Century Novel: Fielding,
Sterne and Richardson, " AAA: Arbeiten aus Anglistik und Amerikanistik, Bd. 26, H. 2 (2001), Narr Francke Attempto
Verlag GmbH Co. KG, pp. 105-123.

Observaţii
8.2 Seminar / Laborator Metode de predare (ore şi referinţe
bibliografice)
Seminar introductiv. Prezentarea temelor
de seminar și a condițiilor de desfășurare a
1. seminarului. Prezentarea foarte pe larg a Discuții în clasă 2 ore
perioadei literare care urmează a fi
acoperită prin reprezentanții săi de marcă.
4 ore
John Milton – Paradise Lost (fragmente (Daiches 1995; Sanders
2. Discuții în clasă
din cărțile I, a II-a, a IV-a și a IX-a) 1994; Danielson 1997;
Forsyth 2000)
2 ore
(Daiches 1995; Sanders
Alexander Pope – The Rape of the Lock
3. Discuții în clasă 1994; Munteanu 1971;
(fragmente)
Tillotson 1967,
Sutherland 1990)
4 ore
(Daiches 1995; Sanders
Daniel Defoe – Robinson Crusoe
4. Discuții în clasă 1994; Munteanu 1971;
(fragmente)
Watt 1957; Carey 2009;
Novak 2001))
4 ore (Daiches 1995;
Sanders 1994; Munteanu
1971; Harth 1976;
Jonathan Swift – Gulliver’s Travels Highet 1972; Richetti
5. Discuții în clasă
(fragmente din fiecare carte) 1996; Richetti 1999;
Erskine-Hill 1993;
Houston 2007; Bentman
1971)
4 ore (Daiches 1995;
Sanders 1994; Richetti
Henry Fielding – The History of Tom
6. Discuții în clasă 1996; Richetti 1999;
Jones, a Foundling (fragmente)
Battestin 1968; Watt
1957 )

7. Test final + discutarea testului Test grilă scris + discuții în clasă 2 ore

Bibliografie

Operele literare studiate trebuie citite în limba engleză sau în limba română. Toate textele se găsesc la Biblioteca
Centrală Universitară în diverse ediții. Suportul de curs (în format electronic) conține o selecție de fragmente din textele
literare obligatorii, fragmente ce urmează a fi analizate în timpul seminarului sub forma discuțiilor de grup.

Bibliografia obligatorie:
Defoe, Daniel – Robinson Crusoe
Fielding, Henry – The History of Tom Jones, A Foundling; Shamela
Milton, John – Paradise Lost
Pope, Alexander – The Rape of the Lock
Swift, Jonathan – Gulliver’s Travels
Pentru studii critice, a se vedea sugestiile de la bibliografia pentru curs.

9. Coroborarea conţinutului disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii, asociaţiilor profesionale şi

angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
Conţinutul disciplinei este coroborat atât cu aşteptările comunităţii filologice cât şi cu cele ale asociaţiilor profesionale
şi ale unor angajatori ai absolvenţilor ca: filologi, cadre didactice, lectori de carte, redactori, secretari de redacţie,
secretari literari, referenţi de specialitate, referenţi relaţii externe, documentarişti sau editorialişti.
Conţinutul si metodologia cursului sunt în concordanță cu cerinţele programelor pentru concursurile de titularizare,
definitivat și gradul II în învăţământ pentru profesorii de limba engleză.

10. Evaluare
10.3 Pondere în
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare
nota finală (%)
Participarea constantă la curs
pe parcursul semestrului,
dovedirea parcurgerii
bibliografiei minimale și
Examen final (examen scris
capacitatea de a formula, în
sub forma unui eseu pe o
scris, răspunsuri pertinente și
temă legată de tematica 50% (minim 45
10.4 Curs bine argumentate la întrebările
cursului), cu un subiect bazat puncte din 100)
de examen, sub forma unui
pe textele literare discutate la
eseu. Deși prezența la curs nu
curs și seminar.
este obligatorie, ea este
recomandată pentru
participarea la examen în
condiții optime.
Participarea la seminar este
obligatorie. Studenții care
acumulează nu mai mult de
două absențe nemotivate au
dreptul să dea testul de seminar
și examenul final în sesiune.
Studenții care acumulează 3 - 4
absențe nemotivate intră direct
în restanțe, când vor primi
subiecte atât pentru temele de
la seminar cât și pentru cele de
Evaluare continuă și test grilă 50% (minim 45
10.5 Seminar/ Laborator la curs. Cei care au 5-7 absențe
obligatoriu puncte din 100)
nu vor fi primiți la test sau la
examen nici în restanțe și vor
trebui să refacă activitatea la
această materie anul viitor.
Participarea activă la
seminar prin răspunsuri la
întrebări pe tot parcursul
semestrului și un test (scris)
final în presesiune, reprezintă
o condiții obligatorii pentru a
da examenul final.
10.6 Standard minim de performanţă
 La finalul cursului, studenții trebuie să dovedeasca parcurgerea bibliografiei obligatorii (operele literare
studiate la seminar) şi să poată să analizeze operele literare reprezentative din multiple perspective: literară,
istorică şi culturală.
Data completării Titular de curs Titular de seminar
Lect. dr. Ana-Magdalena Petraru Lect. dr. Ana-Magdalena Petraru
Septembrie 2023

Data avizării in departament Director de departament

Conf.univ.dr. Dorina Claudia Tărnăuceanu