FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
1.2 Facultatea Facultatea de Litere
1.3 Departamentul Românistică, Jurnalism şi Ştiinţele comunicării şi Literatură comparată
1.4 Domeniul de studii Filologie
1.5 Ciclul de studii Master
Profesor în învăţământul liceal şi postliceal, filolog, referent literar.
1.6 Programul de studii / Calificarea

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei Scriitori străini de origine română
2.2 Titularul activităţilor de curs Lector dr. Livia Iacob
Lector dr. Livia Iacob
2.3 Titularul activităţilor de seminar
2.4 An de studiu I 2.5 Semestru II 2.6 Tip de evaluare E 2.7 Regimul discipinei OB
* OB – Obligatoriu / OP – Opţional

3. Timpul total estimat (ore pe semestru şi activităţi didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 1 3.3. seminar/laborator 1
3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5. curs 14 3.6. seminar/laborator 14
125
Distribuţia fondului de timp
ore
Studiu după manual, suport de curs, bibliografie şi altele 40
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 30
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 30
Tutoriat 3
Examinări 2
Alte activităţi................................... 20

3.7 Total ore studiu individual 95

3.8 Total ore pe semestru 125
3.9 Număr de credite 5

4. Precondiţii (dacă este cazul)

Cunoştinţe solide de istorie, istoria mentalităţilor şi a imaginarului literar;
4.1 De curriculum
cunoştinţe aprofundate de teoria literaturii, literatură comparată şi universală
Analiza textului epic prin aplicaţii şi o interpretare pluridisciplinară, raportarea sa
4.2 De competenţe
la domeniul studiilor culturale

5. Condiţii (dacă este cazul)

5.1 De desfăşurare a cursului Nu este cazul

5.2 De desfăşurare a seminarului/laboratorului Nu este cazul

 6. Competenţe specifice acumulate
C1. Descrierea şi utilizarea adecvată a conceptelor din zona istoriei mentalităţilor şi a informaţiei de natură istorico-literară
dobândite la cursuri şi seminarii; poetica imaginarului balcanic în romanele studiate.
Competenţe profesionale

C2. Interpretarea de texte parcurse în prealabil; analiza imaginarului balcanic şi a nivelului stilistic din textele în limba
română şi în traducere. Se vor urmări cu precădere obţinerea unei comunicări eficiente, scrise şi orale, formarea gândirii
critice, deprinderea şi stăpânirea unei terminologii adecvate şi a unui discurs autonom.
C3. Prezentarea fenomenelor literare în contextul istoric, social, filosofic al epocii lor şi sub aspectul diferenţelor regionale
C4. Utilizarea adecvată a aparatului conceptual şi metodologic al ştiinţelor umaniste pentru investigarea interdisciplinară a
faptelor culturale complexe
C5. Abilitatea de a redacta texte specifice comunicării ştiinţifice în mediul universitar (referate, recenzii, comunicări,
pregătirea lucrării de licenţă)
transversaleCompetenţe

CT1. Îndeplinirea la termen, în mod riguros, eficient şi responsabil, a unor sarcini profesionale cu grad ridicat de
complexitate, în condiţii de autonomie decizională, cu respectarea riguroasă a deontologiei profesionale;
CT2. Aplicarea eficientă a tehnicilor de comunicare şi de relaţionare la nivel organizaţional în condiţiile asumării de roluri
specifice diferitelor niveluri ierarhice
CT3. Autoevaluarea nevoii de formare şi evoluţie în cariera profesională, de dezvoltare a competenţelor dobândite şi de
adaptare la cerinţele unei societăţi dinamice

7. Obiectivele disciplinei (din grila competenţelor specifice acumulate)

general7.1. Obiectivul

Familiarizarea cu noua terminologie din aria studiilor culturale aplicată pe scriitori străini de origine română, cu metodele,
principiile şi limbajul de specialitate din cadrul poeticii imaginarului aplicate textului epic (romanul secolului XX); verificarea
cunoştinţelor dobândite la cursuri prin diferite tipuri imaginative de exerciţii aplicative desfăşurate la seminar în vederea
dobîndirii unor competenţe specifice domeniului literaturii comparate şi universale

La finalizarea cu succes a acestei discipline, studenţii vor fi capabili să:

 Explice evoluţia şi să distingă între noi concepte , precum literatura exilului//literatura diasporei şi să evidenţieze
7.2. Obiectivele specifice

elementele ce diferenţiază net un imaginar balcanic în cultura europeană, aşa cum reies acestea din romanele supuse
analizei la cursuri şi semniarii (în legătură cu diversele arii naţionale de apariţie ale acestora şi terminologia specifică,
operantă în cazul fiecăruia în parte, raportându-le la factorii specifici de apariţie, la contextul politico-istoric etc.)
 Descrie particularităţile literaturii exilului//literaturii diasporei
 Cunoască şi să utilizeze în mod adecvat principalele noţiuni de poetica imaginarului dobândite, aplicându-le asupra
unor texte a căror parcurgere s-a sedimentat în prealabil
 Utilizeze cele mai importante repere bibliografice de specialitate
 Analizeze şi să interpreteze ficţiunea epică din perspectiva noilor criterii fixate la curs, cu un accent special pe
chestiunile stilistice ridicate de text şi evidenţiind originalitatea fiecărui scriitor străin de origine română

.
8. Conţinut
Observaţii
8.1 Curs Metode de predare
(ore şi referinţe bibliografice)
Literatura exilului//literatura diasporei: evoluţia de
la sensul peiorativ la axiologia pozitivă în cultura Prelegere, comentarii de text,
română. Elemente de naratologie, de la abordări interactive, conversaţie 2 ore
1.
problema personajului la dilemele unei lumi într- euristică Referinţe bibliografice: v.infra
un univers multicultural; plurilingvismul, o marcă
a literaturii exilului
2. Imaginarul balcanic în spaţiul european: Panait Prelegere, comentarii de text, 2 ore
 Istrati, Spovedanie pentru învinşi, studiu de caz.
Actualizarea tiparelor povestirii orientale: Panait
Istrati, Mediterana, studiu de caz. Mărci identitare
abordări interactive, conversaţie
specifice scriitorilor străini de origine română;
euristică Referinţe bibliografice: v.infra
raportul identitate vs. alteritate (identitate de
grup, familială, etnică etc.); regional, naţional,
universal în contextul promovării
multiculturalismului
Romane parabolă ale modernităţii ; strategii Prelegere, comentarii de text,
narative vs. strategii discursive. Falsul abordări interactive, conversaţie 2 ore
3.
cosmopolitism european şi distopia migranţilor: euristică Referinţe bibliografice: v.infra
Constantin Virgil Gheorghiu, Ora 25
Imaginarul livresc şi alegoriile postmodernităţii,
Prelegere, comentarii de text,
tematizarea istoriei în romanul postmodern din
abordări interactive, conversaţie 2 ore
4. exil. Noile mises-en-abîme şi calea spre
euristică Referinţe bibliografice: v.infra
metanoia: Vintilă Horia, Dumnezeu s-a născut în
exil
Literatura formării sinelui: Norman Manea, Anii Prelegere, comentarii de text,
de ucenicie ai lui August Prostul. Tema alienării abordări interactive, conversaţie 2 ore
5.
intelectualului evreu, tipuri de discurs în presa euristică Referinţe bibliografice: v.infra
românească sub cenzură
Prelegere, comentarii de text,
Literatura deportaţilor în lagărul sovietic: Herta abordări interactive, conversaţie 2 ore
6.
Műller, Leagănul respiraţiei. euristică Referinţe bibliografice: v.infra

Tematizarea istoriei recente şi modelarea

imaginarului romanesc sub regimul totalitar
românesc: Cătălin Dorian Florescu, Vremea
7.
minunilor. Cronotopul propriu literaturii de exil;
tema lagărului suprasistemic.
Prelegere, comentarii de text,
abordări interactive, conversaţie 2
euristică Referinţe bibliografice: v.infra

Bibliografie:

Referinţe principale (obligatorii):

Florescu, Cătălin Dorian, Vremea minunilor, traducere de Adriana Rotaru, Editura Polirom, Iaşi,
Gheorghiu, Constantin Virgil, Ora 25, traducere de Elisabeta Lăsconi, Editura Gramar, Bucureşti, 2004.
Horia, Vintilă, Dumnezeu s-a născut în exil, traducere de Al. Castaing, Editura Anastasia, Bucureşti, 1999.
Istrati, Panait, Spovedanie pentru învinşi, cuvânt înainte şi traducere de Alexandru Talex, Editura Dacia, Cluj, 1991.
Istrati, Panait, Mediterana, cuvânt înainte şi traducere de Mircea Iorgulescu, alături de o traducere de Panait Istrati, Editura
Compania, Bucureşti, 2001.
Manea, Norman, Anii de ucenicie ai lui August Prostul, reeditare, Editura Polirom, Iaşi, 2005.
Műller, Herta, Leagănul respiraţiei, traducere de Alexandru Al. Şahighian, Editura Humanitas, Bucureşti, 2010.

Referinţe secundare (selectiv, orientativ):

Albères, René-Marill, Istoria romanului modern, traducere de Leonid Dimov, prefață de Nicolae Balotă, Editura pentru Literatură
Universală, Bucureşti, 1968.
Albu, Mihaela, Presa literară din exil : recuperare şi valorificare critică, Editura Timpul, Iaşi, 2009.
Albu, Mihaela, În labirintul cărţilor. Studii, eseuri şi cronici literare , Editura Aius PrintEd, Craiova, 2010.
Arendt, Hannah, Originile totalitarismului, traducere de Ion Dur și Mircea Ivănescu, Editura Humanitas, Bucureşti, 2006.
Babeţi, Adriana; Ungureanu, Cornel, Europa centrală, nevroze, dileme, utopii , Editura Polirom, Iași, 1997.
Balotă, Nicolae, Lupta cu absurdul, Editura Univers, Bucureşti, 1971.
Behring, Eva, Scriitori români din exil, 1945-1989, traducere din limba germană de Tatiana Petrache şi Lucia Nicolau, Bucureşti,
Editura Fundaţiei Culturale Române, 2001.
Binder, Inge Katharina, Exilul ca experienţă culturală. Asociaţii şi instituţii româneşti în apus, 1945-1989 , Münster, 1993.
Bodiu, Andrei; Ilie, Rodica; Lăcătuş, Adrian, Dilemele identității. Forme de legitimare a literaturii în discursul cultural european al
secolului XX, Editura Universităţii Transilvania, Braşov, 2011.
Călinescu, Matei, Cinci feţe ale modernităţii. Modernism, Avangardă, Decadenţă, Kitsch, Postmodernism (Trad. De Tatiana
Pătrulescu Şi Radu Ţurcanu), Bucureşti, Univers, 1995.
Cârneci, Magda, Arta anilor’80. Texte despre postmodernism, Bucureşti, Litera, 1996.
Cristea, Mihaela, Experienţa iniţiatică a exilului, Editura Roza Vânturilor, Bucureşti, 1994.
Alexandru Duţu, Eseu în istoria modelelor umane. Imaginea omului în literatură şi pictură , Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1972.
Alexandru Duţu, Literatura comparată şi istoria mentalităţilor, Editura Univers, Bucureşti, 1982.
Firan, Florea; Popa, M. Constantin, Literatura diasporei, Editura Poesis, Craiova, 1996.
Florescu, Nicolae, Noi, cei din pădure! Reevaluări critice ale literaturii exilului, Editura Jurnalul literar, Bucureşti, 2000.
Gheorghiu, Mihai Dinu, Exil, disidenţă şi a doua cultură, Editura Univers, Bucureşti, 2004.
Glodeanu, Gheorghe, Incursiuni în literatura diasporei şi a disidenţei, Editura Libra, Bucureşti, 1999.
Hutcheon, Linda, Poetica postmodernismului, Editura Univers, Bucureşti, 2004.
Hutcheon, Linda, The Politics Of Postmodernism, London & New York, Routledge, 1989.
Manolescu, Florin, Enciclopedia exilului literar românesc. 1945-1989, Editura Compania, Bucureşti, 2003.
Negrici, Eugen, Literatura română sub comunism. Proza, ediția a II-a, Editura Fundaţiei Pro, Bucureşti, 2006.
Popa, Mircea, Reîntoarcerea la Ithaca, Editura Universul, Bucureşti, 1998.
Sasu, Aurel, Dicţionarul scriitorilor români din Statele Unite şi Canada , Editura Albatros, Bucureşti, 2001.
Simuţ, Ion, Reabilitarea ficţiunii, Editura Institutului Cultural Român, Bucureşti, 2004.
Ulici, Laurenţiu, Scriitori români din afara graniţelor ţării , Fundaţia Luceafărul, Bucureşti, 1996.
Ungureanu, Cornel, La vest de Eden. O introducere în literatura exilului, vol. II, Timişoara, 1995-2000.
Van Gennep, Arnold, Riturile de trecere, traducere din limba franceză de Lucia Berdan şi Nora Vasilescu, studiu introductiv de
Nicolae Constantinescu, postfaţă de Lucia Berdan, Editura Polirom, Iaşi, 1996.
Expunere, conversaţie euristică,
problematizare, învăţare prin
descoperire, algoritmizare (pentru a Observaţii
8.2 Seminar / Laborator
distinge, a aplica, a recunoaşte, a (ore şi referinţe bibliografice)
analiza pe text noile noţiuni
dobândite)
Conversaţie euristică,
Panait Istrati, Spovedanie pentru învinşi, studiu 2
1. problematizare, învăţare prin
de caz Referinţe bibliografice: v.infra
descoperire, algoritmizare
Conversaţie euristică,
2 ore
2. Panait Istrati, Mediterana, studiu de caz problematizare, învăţare prin
Referinţe bibliografice: v.infra
descoperire
Conversaţie euristică,
Constantin Virgil Gheorghiu, Ora 25, identitate
problematizare, învăţare prin 2 ore
3. vs. alteritate într-un roman parabolă al
descoperire, algoritmizare, analiza Referinţe bibliografice: v.infra
modernităţii
viziunii cinematografice

Vintilă Horia, Dumnezeu s-a născut în exil, Conversaţie euristică,

2 ore
4. contactul cultural şi influenţa alterităţii asupa problematizare, învăţare prin
Referinţe bibliografice: v.infra
metamorfozei individuale descoperire

Conversaţie euristică,
Norman Manea, Anii de ucenicie ai lui August problematizare, învăţare prin 2 ore
5.
Prostul, studiu de caz descoperire, algoritmizare, analiza Referinţe bibliografice: v.infra
imaginarului balcanic pe text
 Conversaţie euristică,
2 ore
6. Herta Műller, Leagănul respiraţiei, studiu de caz problematizare, învăţare prin
Referinţe bibliografice: v.infra
descoperire
Tematizarea istoriei recente şi modelarea
Conversaţie euristică,
imaginarului romanesc sub regimul totalitar 2 ore
7. problematizare, învăţare prin
românesc: Cătălin Dorian Florescu, Vremea Referinţe bibliografice: v.infra
descoperire
minunilor.

9. Coroborarea conţinutului disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii, asociaţiilor profesionale şi angajatorilor

reprezentativi din domeniul aferent programului

Cunoştinţele şi competenţele dobândite sunt în concordanţă cu pregătirea pentru evoluţia profesională, implicând nivelurile
superioare de studii (masterat, doctorat), precum şi cu profesiile pentru care pot opta în viitor: profesori în învă țământul
gimnazial, filologi, traducători de literatură, referenţi de specialitate, documentarişti ş.a.

10. Evaluare
10.3 Pondere în nota
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare
finală (%)
Prezenţa la orele de curs
Efectuarea temelor propuse şi
10.4 Curs Verificare parţială 50%
susţinerea unor teste (lucrări)
scrise (la sfârşitul semestrului)
Prezenţa şi participarea activă la
seminarii; prezentarea ( la cel puţin
un seminar) unui autor la alegere
10.5 Seminar/ Laborator Evaluare pe parcurs 50%
dintre cei studiaţi la curs, cu
posibilitatea de a opta,
suplimentar, şi pentru alţi autori
10.6 Standard minim de performanţă
Identificarea şi explicarea noilor concepte operaţionale în contextul modernizării ştiinţelor literare şi analiza imaginarului literar al
exilului.

Data completării Titular de curs Titular de seminar

Lector dr. Livia Iacob Lector dr. Livia Iacob

Data avizării in departament Director de departament

Lector dr. Ilie Moisuc