FIŞA DISCIPLINEI1

1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea din București
1.2 Facultatea Facultatea de Limbi și Literaturi Străine
1.3 Departamentul Departamentul de Filologie Rusă și Slavă
1.4 Domeniul de studii Științe Umaniste și Arte – Limbă și literatură
1.5 Ciclul de studii Licență
1.6 Programul de studii/Calificarea Limba și literatura rusă (A) - o limbă și literatură modernă (B) /
limba și literatura română

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei Concepte de teorie literară
2.2 Titularul activităţii de curs Lect.dr. Camelia Dinu
2.3 Titularul activităţii de Nu are seminar.
seminar/laborator
2.4 Anul de studiu I
2.5 Semestrul II
2.6 Tipul de evaluare Examen
2.7 Regimul disciplinei Obligatoriu

3. Timpul total estimat

3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 0
3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 0
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 13
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platforme electronice de specialitate şi pe teren 5
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri
Tutoriat 2
Examinări 2
Alte activităţi…
3.7 Total ore studiu individual 22
3.8 Total ore din planul de învăţământ (3.4) + Total ore studiu individual (3.7) 50
3.9 Total ore pe semestru (25-30 ore/ 1 credit) 50
3.10 Numărul de credite 2

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum
4.2 de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desfăşurare a cursului Prezența obligatorie la cel puțin 50% din orele de
curs.
1
Cf. M.Of. al României, Partea I, Nr.800 bis/13.XII.2011, Ordinul ministrului nr. 5703 din 18 oct. 2011
1
 Se interzice folosirea telefoanelor mobile.
5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului

6. Competenţe specifice acumulate

Competenţe  înțelegerea celor mai importante probleme ale teoriei literaturii, reflectate într-o
profesionale selecție de concepte specifice;
 perceperea evoluţiei istorice şi culturale a ideilor fundamentale cu privire la
fenomenul literar;
 asimilarea modalităţilor de abordare a literaturii şi a fundamentelor teoretice
specifice;
 formarea unui limbaj propriu disciplinelor care studiază literatura, limbaj necesar
analizei, descrierii şi interpretării textelor literare;
 asimilarea unor concepte de teoria literaturii.
Competenţe  educarea interesului pentru teoria literaturii și pentru științele filologice în general;
transversale  înțelegerea importanței teoriei literaturii în procesul de analiză complexă și
profesionistă a unui text literar;
 utilizarea eficientă a surselor informaţionale din domeniul teoriei literaturii;
 stimularea interesului pentru implicarea în activităţi ştiinţifice, cum ar fi elaborarea
unor articole şi studii de specialitate.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al  iniţierea studenţilor în domeniul teoriei literaturii, având ca exemple
disciplinei dominante creații din literaturile slave;
 dezvoltarea abilităţilor de analiză şi interpretare a textului literar.
7.2 Obiectivele specifice  să exerseze mecanismele teoretice necesare descrierii, analizei şi
interpretării textelor literare;
 să recepteze literaturile slave în contextul reflecției teoretice asupra
literaturii;
 să definească, să exemplifice și să utilizeze conceptele de teoria
literaturii propuse (aproximativ 120 de concepte).

8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de învățământ Număr de ore
1. Ce este literatura? Ce este teoria literaturii? Conversație euristică, 2
Literatura „pură” şi literatura de consum. Ce expunere, demonstrație,
înseamnă a studia un fenomen literar şi care sunt problematizare.
disciplinele care se ocupă cu acest lucru?
Tipologia studiilor literare. Canonul literar.
2. Relația autor – operă – cititor. Problema Conversație euristică, 2
autorului. „Moartea autorului” (viziunea lui expunere, demonstrație,
Roland Barthes). Realitate – ficțiune, text – problematizare.
receptare – interpretare (literatură şi poetică/
retorică; literatură şi interpretare/ hermeneutică).
Niveluri de analiză a textului literar.

2
3. Curente şi direcţii literare. Conversație euristică, 4
expunere, demonstrație,
problematizare.
4. Şcoala formală rusă. Structuralism şi Conversație euristică, 2
poststructuralism. expunere, demonstrație,
problematizare.
5. Genuri și specii în literatură. Genul și specia – Conversație euristică, 2
chei de lectură. Evoluţia formelor epice. Evoluţia expunere, demonstrație,
formelor lirice. Evoluţia formelor dramatice. problematizare.
Literatură și antiliteratură. Categorii estetice
6. Genul epic, narațiunea. Instanţele narative: autor Conversație euristică, 2
concret – autor abstract – narator – naratar – expunere, demonstrație,
cititor abstract – cititor concret. Funcţiile şi problematizare.
problematica naratorului. Tipologii narative.
Focalizarea. Istorie şi povestire. Acţiunea
narativă. Personajul. Spaţiu şi timp în naraţiune.
Cronotop.
7. Genul epic. Autor – narator – cititor în viziunea Conversație euristică, 2
lui G. Genette și J. Lintvelt. expunere, demonstrație,
problematizare.
8. Genul liric. Obiectul discursului liric. Mărcile Conversație euristică, 2
lirismului: subiectivitate, versificaţie, figuralitate.
expunere, demonstrație,
Eul liric. Mărcile eului liric. Imaginarul poetic. problematizare.
9. Genul liric. Sensul propriu, sensul figurat. Conversație euristică, 4
Denotaţia şi conotaţia. Figurile de stil. expunere, demonstrație,
Versificaţia. problematizare.
10. Genul dramatic: text şi reprezentație. Instanţele Conversație euristică, 2
textului dramatic. Didascalii. Acţiunea expunere, demonstrație,
dramatică. Structura textului dramatic.problematizare.
Problematica spaţiului teatral. Timpul dramatic.
11. Cum interpretăm un text modernist-avangardist Brainstorming, 2
prin raportare la un text clasic? Cum interpretăm problematizare.
un text postmodernist prin raportare la un text
clasic?
Concluzii şi comentarii asupra temelor/
conceptelor studiate (relaţii, analogii, influenţe,
paralelisme).
12. Evaluare sumativă: examen de tip grilă. Evaluare. 2

Bibliografie
Comloşan, Doina; Borchin, Mirela, Dicţionar de comunicare (lingvistică şi literară), vol. 1-3,
Timişoara, Excelsior Art, 2002-2005
Crăciun, Gheorghe, Introducere în teoria literaturii, Chişinău, Cartier, 2003
Duda, Gabriela, Analiza textului literar, Bucureşti, Humanitas, 2005
Duda, Gabriela, Introducere în teoria literaturii, Bucureşti, All, 2008
Enciu, Valentina, Introducere în teoria literaturii (curs universitar), Bălţi, Presa Universitară Bălţeană,
2011
3
Marino, Adrian, Dicţionar de idei literare, Bucureşti, Editura Eminescu, 1973
Spadaro, Antonio, La ce „foloseşte” literatura?, Târgu Lăpuş, Galaxia Gutenberg, 2006
*** Ce este literatura? Şcoala formală rusă, Bucureşti, Univers, 1983
*** Terminologie poetică şi retorică, Iaşi, Editura Universităţii Al.I.Cuza, 1994

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţilor profesionale şi angajatori reprezentantivi din domeniul aferent programului
Cursul dezvoltă competenţe care le permit studenţilor accesul la diverse calificări: cadru didactic,
traducător, cercetător în domeniul filologiei, referent cultural, jurnalist etc.

10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de 10.3 Pondere din nota
evaluare finală
10.4 Curs Definirea și exemplificarea Examen de tip grilă 100%
conceptelor de teoria
literaturii studiate.
10.5 Seminar/laborator
10.6 Standard minim de performanţă: Asimilarea conceptelor studiate, specifice teoriei literaturii.

Data completării Data avizării în departament

01.09.2019. 20.09.2019.