PROIECT DIDACTIC

Data: 6.12.2018
Unitatea de învăţământ: Liceul Tehnologic Bîlteni
Prof. Băloi Bianca
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina: Limba şi literatura română
Subiectul: Scene din viaţa de ieri şi de azi - Cartea nunţii, George Călinescu
Tipul lecţiei: Comunicare de noi cunoştinţe
Locul desfăşurării: Sala de clasă
Durata: 50 minute
Scopul lecţiei: formarea deprinderii de analiză a unui text literar.
Competenţe generale:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor, în diferite situaţii de comunicare;
2. Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor texte literare şi nonliterare;
3. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare.
Competenţe specifice:
1.3 exprimarea orală sau în scris a propriilor reacţii şi opinii privind textele receptate;
1.5 utilizarea corectă şi adecvată a formelor exprimării orale şi scrise în diverse situaţii de comunicare;
2.1. aplicarea unor tehnici vizând înţelegerea textelor literare sau nonliterare
2.2. identificarea temei textelor propuse pentru studiu;
2.4 analizarea componentelor structurale şi expresive ale textelor literare studiate şi discutarea rolului acestora în tratarea temelor;
2.6 aplicarea conceptelor de specialitate în analiza şi discutarea textelor literare studiate.
3.3 argumentarea unui punct de vedere privind textele studiate
VALORI ŞI ATITUDINI
 Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii
 Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate
 Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii române
Competenţe derivate:
La sfârşitul lecţiei, elevii vor putea:
1) să-l încadreze pe George Călinescu într-o perioadă a literaturii române, iar romanul ,,Cartea nunţii’’ în creaţia literară a
scriitorului;
2) să precizeze trăsăturile romanului realist balzacian, de tip obiectiv;
3) să indice tema principală a romanului şi pe cele adiacente, respectiv viziunea călinesciană despre viaţă şi lume;
4) să menţioneze tipologia personajelor din roman
5) să identifice particularităţi ale compoziţiei: semnificatia titlului, teme, simetria incipit/final, conflicte, planuri narative,
secvenţe narative semnificative pentru ilustrarea trăsăturilor unui personaj; să utilizeze adecvat concepte precum personaj-
narator, personaj-reflector, personaj-informator, personaj-martor;
6) să-și manifeste gândirea critică în raport cu tema capitolului studiat „Scene din viaţa de ieri şi de azi˝ ;
7) să-și dezvolte încrederea în propriile posibilități de comunicare.

STRATEGIA DIDACTICĂ:
1) METODE ŞI PROCEDEE:
 Conversaţia euristică, brainstorming, ciorchinele, analiza literară complexă, explicaţia, schematizarea, exerciţiul.
2) MIJLOACE DE ÎNVĂŢARE:
 Manualul, romanul Cartea nunţii de George Călinescu, fişe de lucru, tabla
3) FORMA DE ORGANIZARE:
 Activitate frontală
 Activitate pe grupe
 Activitate individuală
 4) RESURSE
a) umane:
 Capacităţile intelectuale ale elevilor clasei a IX-a/ Competenţele acestora de interpretare a textelor literare
 Cunoştinţele despre roman
b) temporale:
 Timpul de lucru 50 de minute
c) Evaluarea:
 Realizată de profesor: continuă (observaţie, chestionare verbală, apreciere verbală - valorificarea răspunsurilor elevilor în
discuţie, feed-back dat elevilor, autoevaluare)
 Autoevaluarea pe baza schemei din fişă
Bibliografie:

1. Limba şi literatura română- manual pentru clasa a IX-a, autori: Florina Rogalski, Daniel Cristea-Enache, Andrei Grigor,
coordonator Eugen Simion, Editura Corint, 2004
2. George Călinescu, Cartea nunţii, Editura, Bucureşti, 2003
3. Eugen Simion, Scriitori români de azi, I, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1978
4. Emil Alexandrescu, Introducere în literatura română, Editura Didactică şi Pedagogică, 2007
5. Alina Pamfil, Didactica limbii şi literaturii române. Gimnaziu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000
6. Parfene Constantin, Metodica studierii limbii si literaturii romăne in scoală, Ed. Polirom, 1999
 SCENARIUL DIDACTIC

CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII Strategii didactice Obs.

Etapele
Forme de Resurse Resurse
lectiei
ACTIVITATEA ACTIVITATEA ELEVILOR org. a materiale procedurale
Timp
PROPUNĂTORULUI învăţării

I. Moment Salută, verifică prezenţa elevilor, Salută. Frontal Catalogul Conversaţia

organiza- creează o atmosferă favorabilă
toric desfăşurării activităţii (scurtă
3 min. conversaţie vizând aerisirea sălii de
clasă, pregătirea materialului
didactic şi stabilirea liniştii).
Răspund la întrebările profesorului.
Se pregătesc pentru ora de limba
română.

 Profesorul verifică tema Elevii răspund, sintetizând ideile din

II. Captarea ( Subiectul romanului ,,Cartea tema. Frontal Cunoştin- -expunerea
atentiei/ nunţii” de G. Călinescu?), făcând ţele -dialogul
discuţii observaţii şi aprecieri după caz, anterioa- problema-
pregăti- antrenând întreaga clasă în re ale tizant
toare discutia despre subiectul elevilor
romanului citit.
15 min. Profesorul anunță titlul lecției și Elevii notează.
competențele lecției.
III.  Se pleacă de la chestionarea
Anunțarea elevilor:
titlului și a ,,Cine este George Călinescu?” Elevii prezintă date despre scriitorul Frontal
obiectivelor  În continuare li se cere şi criticul literar, George Călinescu,
lecției elevilor să-l încadreze pe autorul personalitate enciclopedică a
5 min. George Călinescu într-o perioadă a literaturii române, făcând legătura cu
 literaturii române, să facă referiri la romanul ,,Cartea nunţii’’, din
opera sa literară, să precizeze specia perioada interbelică, roman realist de Fişe de Brainstor-
literară a operei călinesciene în factură balzaciană, obiectiv, lucru ming
IV.Dirijare discuţie, tipul şi trăsăturile specifice, interbelic, de dragoste. Se face Individu- Conversaţia
a învățării justificând răspunsurile date. referire la tipologia romanului, al euristică
 Se identifica si se analizeaza temele, conflictele, planurile narative,
25 min. coordonatele spatio-temporale. organizarea romanului, tipul de
 Se realizeaza o analiza narator, indici spaţio-temporali.
comparativa a romanului din perioada Se analizează comparativ cele două
interbelică a literaturii române. tipuri de romane (cf. studiului lui
Garabet Ibrăileanu), romane de Tabla
creație și romane de analiză. Se
conturează două viziuni diferite Frontal
asupra romanului modern: C. Manualul
Petrescu, creatorul romanului şi fişele
modern, subiectiv, ionic (care de lucru
propunea o sincronizare a romanului
cu filozofia si psihologia epocii), și Proble-
G. Călinescu, prin romanul realist de matizarea
factură balzaciană (ilustrând
concepția sincronizării literaturii cu
sufletul omului).

 Se prezinta sursele de Elevii fac referire la caracterul Frontal Fişe cu Conversaţia

inspiratie ale operei pentru a-i conduce
la ideea că personajul Jim Marinescu
este un alter-ego al romancierului, în
perioada primei sale tinereţi.
autobiografic al romanului, respectiv Individu- citate euristică
la relatarea făcută de doamna Alice al Problemati-
Vera Călinescu despre prima sa zarea
întâlnire cu cel care avea să-i devină
soţ. Elevii notează ideea că Jim
Marinescu este un alter-ego al
 autorului, romanul ”Cartea nunții”
fiind clădit pe povestea de dragoste a
autorului cu Alice Vera Călinescu,
soția sa.

 Elevii sunt întrebaţi care sunt Răspund la întrebările profesorului, Frontal
temele, semnificaţia titlului, structura şi completându-se reciproc.
personajele romanului.
Tabla Conversaţia
euristică
Temele: iubirea, şcoala, familia, Problemati-
scene din viaţa de ieri şi de azi. zarea
Titlul: romanul reprezintă un poem al
dragostei conjugale, o poveste de
dragoste cu final fericit.
Romanul cuprinde 20 de capitole,
fiind structurat pe trei planuri ce
surprind debutul, formarea și
împlinirea conjugală a cuplului Jim-
Vera, relaţia profesor-elev în
perioada interbelică şi
conturarea a două lumi opuse: lumea
veche, decrepită a celor ce locuiesc in
”casa cu molii” vs. lumea nouă, vie,
energică, plină de vitalitate a tinerilor
(Jim, Vera, Bobby, Dora, Lola,
Medy)
Răspund la întrebările profesorului,
completându-se reciproc.

 Profesorul le cere elevilor să Răspund la întrebările profesorului, Frontal Caiete Brainstormi

răspundă la întrebările prpuse în completându-se reciproc. ng
fișa de lucru
V. Tema: Comentați citatul Individu- Caiete Exerciții de
Asigurarea următor: ,,Romanul este mai mult un Elevii notează tema. ală redactare
retenției și poem liric de iubire, o monografie a
a familiei văzută ca instituţie şi mai puţin
transferului roman.” (S. Damian)
2 min.

FIȘĂ DE LUCRU - Cartea nunţii- G. Călinescu

Rezolvaţi următoarele cerinţe:

1. Realizează tabloul Bucureştiului de altădată, aşa cum reiese el din opera lui Călinescu. Selectează din textul suport citatele
corespunzătoare!
2. În ce tipologie credeți că poate fi încadrată opera Cartea nunții de G.Călinescu? Motivează-ți răspunsul prin prezentarea, pe
scurt, a trăsăturilor romanului călinescian!
3. Care este rolul descrierii în opera Cartea nunţii de G.Călinescu? (foloseşte citate pentru a-ţi susţine răspunsul!) Ce se realizează
cu ajutorul acesteia?
4. Realizeză, pe scurt, portretul celor patru imagini feminine prezente în operă (Vera, Lola, Dora, Medy). Completează prin
selectarea citatelor corespunzătoare!
5. Care sunt elementele, din opera Cartea nunții de G.Călinescu, care sugerează urbanismul, modernitatea? Selectează din textul-
suport citatele care îți susțin răspunsul.
6. Prezintă, pe scurt, ”casa cu molii” și peronajele care locuiesc în ea, așa cum apar redate în Cartea nunții. Selectează citatele care
oferă informații.
7. Care este tipul de narator pe care îl întâlnim în opera Cartea nunții? Care este perspectiva narativă folosită? Motivează-ți
răspunsul bazându-te pe exemple din text.
 Fişă cu citate din romanul CARTEA NUNȚII

,,(...) Casca netedă, lucioasă a părului încercuia simetric ovalul neverosimil şi graţios de geometric , şi în vreme ce bretonul cădea dintr-o singură lamă până
deasupra ochilor (...) triunghiul în care sfârșea părul tuns la spate lăsa gol grumazul băieţesc. (...) Pofilul de smalţ, măsliniu, se servea de sprijin greoiului coif
de păr (...) Ochii rotunzi, speriaţi, verzi ca bobul de strugure, dar părând în răstimpuri întunecaţi, aşa de rotunzi sub liniile drepte, mongolice ale sprâncenelor
(...) nasul drept în profil, (...) gura fără carnalitate (...) compuneau o fizionomie blândă şi impertinentă totodată (...) Nu era desigur un copil, ci o adevărată
domnişoară de vreo optsprezece ani, însă masculinitatea stilului punea mai multă cruditate şi inocenţă pe un chip cu unda iritabilă la cele mai uşoare emoţii.”
(cap. O sărutare în tren)
,,- Medy- zise Jim luând pe fată de mână şi expunând-o ca pe o candidată la un concurs de frumuseţe- Medy, de ce nu-ţi tunzi odată părul? (...) într-adevăr,
cozi mari, negre, strâns împletite, se învârteau în jurul capului fetei (...) Faţa sănătoasă, cu obraji plini şi ochi în migdală, trupul pietros ascuns în rochia de
stofă austeră, erau de domniţă tânără, zugrăvită în buserici. (...) Dora era îmbrăcată într-un fel de pijama scurtă de scrimă (...) care lăsa complet goale
gambele zvelte, bronzate şi foarte arcuite. Avea sandale romane în picioare. Tunsă mărunt băieţeşte, cu cărare, sclipea ştrengăreşte din ochi negri ca un
cărbune ud, şi umflându-şi obrajii tropăia pe loc asemeni alergătorilor. Lola era mai înaltă şi mai placidă. Avea părul lung, ondulat, rafaelic până la umeri şi
aşa de blond, încât părea alb. Ochii erau palizi ca ametistul, iar ovalul prelung şi roz al feţei şi ondulozitatea de plop a trupului o făcea vaporoasă. (...) Râsul ei
era mai rezervat, şi din clătinarea lenevoasă a şoldurilor se putea deduce o mare şi rece mândrie de sine” (cap. Lola, Dora şi Medy)
,,După acest scurt dialog, baba porni cu lucrurile spre fundul curţii, urmată de Jim, care observă în treacăt schimbările. Uşile şi cercevelele caselor erau
vopsite proaspăt, dar pentru că crusta cea veche nu fusese arsă, epiderma groasă a lemnului semăna cu coaja pomilor bătrâni. (...) Urcă două trepte de lemn
elastic sub cel din urmă baldachin de tablă, trecură printr-o sală austeră cu lăzi și cufere mari (...) Un aer stătut, mucegăs, amestecat cu adieri de naftalină
înţepă nările lui Jim.” (cap. Casa cu molii)
,, Jim aruncă o privire dispreţuitoare asupra mesei. Ultimele vestigii ale farfuriilor englezeşti şi ale paharelor vechi de cristal dispăruseră înghiţite de lăzi.
Feţele de masă prea scurte, tocite de atâta spălătură, erau cârpite în ochiuri, la rândul lor iarăşi cârpite, iar tacâmurile nu semănau de loc unele cu altele. (...)
Chiar şi aceste epave casnice păreau bătrânelor demne de păstrat, deoarece acoperiseră faţa de masă pe sub farfurii cu bucăţi de hârtie albă.” (cap. Masa celor
zece)
,,Maşina lui Jim era, în fond, o hodorogitură lovită şi zgâriată, cumpărată pe nimic şi în rate de la un prieten. Dar scundă şi solidă, rezista în chip uimitor la
toate experienţele. (...) Ah, gândea Jim, de-aş avea un Sport elegant, un Renault măcar, un MercedesBenz tip Stutgard 260 (...) După trei ani de lipsă din ţară,
Bucureştii i se părură uimitor de modernizaţi. Numeroase construcţii moderniste presărau oraşul, cu punţi de vapor şi cuburi albe. (...) Micul zgârie-nori în fier
şi blocuri de piatră al Palatului Societăţii de telefoane, aruncase pe porţiunea strâmtă a Căii Vitoriei o umbră de Broadway (...) vitrinele enorme, înconjurate
cu plăci de sticlă colorată, barurile automate, toate acestea erau elementele unei lumi noi (...) În acest decor de monumente geometrice, mijlocul de locomoţie
cerut era Lincolnul spaţios (...).” (cap. Lola, Dora şi Medy)