INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN SĂLAJ

LICEUL TEHNOLOGIC NR.1 GÎLGĂU

LOC. GÎLGĂU, NR.28, JUDEȚUL SĂLAJ
C.I.F. 21534427
E-mail: samgalgau@yahoo.com
TEL./FAX: 0260-647057
NR. DIN

LECTURA ŞI ABILITĂŢILE DE VIAŢĂ

OPŢIONAL (CDŞ)
Aprobat prin O.M.E.C.T.S. nr. 3961/3.05.2012

Clasa: a XII-a
Durata: 1 an şcolar: 2020-2021
Nr. ore/săptămână: 1oră

Profesor: Chiroban Laura-Ana

 Argument

Cursul „Incursiuni în literatura interbelică” se adresează elevilor de clasa a X-a de la profilul

filologie cu scopul de a-i ajuta să descopere şi să aprofundeze operele şi stilurile marilor autori din
literatura română interbelică. Necesitatea unui astfel de opţional reiese din complexitatea literaturii
interbelice, aflată în plin proces de transformare şi de modernizare, care este cuprinsă şi în curriculum
general, al trunchiului comun, dar căreia nu i se pot acorda suficiente ore pentru a-i cuprinde toate
faţetele. De asemenea, programa nu poate cuprinde operele mai multor autori, pentru a oferi o imagine
completă a tipologiei speciilor epice abordate de aceştia (este vorba, mai ales, de roman), de aceea
cunoaşterea lor prin acest opţional este o oportunitate pentru elevi. În plus, elevii care au optat pentru o
clasă de filologie au înclinaţii spre lectură şi studiul cărţii, de aceea opţionalul le oferă o posibilitate în
plus de a-şi exersa sau, după caz, a-şi forma, abilităţile de lucru pe text, de analiză şi argumentare, de
documentare.
Având în vedere timpul scurt alocat acestui curs ne-am oprit doar la patru autori ai epocii alese, iar
din opera lor, la creaţiile moderne, citadine, subiective, de analiză psihologică. Primul va fi romancierul
Liviu Rebreanu, deoarece elevilor nu le este cunoscută şi latura modernă a operei sale, ci numai cea
obiectiv-tradiţională, apoi Mircea Eliade, care în programa trunchiului comun nu apare decât cu nuvela
psihologică, nu şi cu romanul psihologic, Camil Petrescu, al cărui roman de o factură unică bulversează
şi a cărui imagine nu poate fi completă fără celălalt roman şi, nu în ultimul rând, Hortensia Papadat-
Bengescu, reprezentanta romanului citadin obiectiv.
În urma studierii acestora, elevii vor ajunge la concluzia că epoca interbelică a însemnat mai înainte
de toate o mişcare de idei şi atitudini, de opţiuni tematice, filozofice şi stilistice, o viziune asupra lumii, un
spirit al veacului, care a asigurat alinierea romanului nostru la cel european.
Elevii clasei de filologie din acest an şcolar vor fi capabili să sintetizeze trăsăturile definitorii ale
epocii culturale dintre cele două războaie şi să contextualizeze textele studiate în cadrul acestui curs, dar
şi a celor abordate la orele de literatură română, alocate prin curriculum comun.
Scopul, pe termen lung, este de a stimula lectura, atât cea de suprafaţă, cât şi cea de adâncime şi
tehnica lucrului cu textul cărţii, oferindu-se astfel, posibilitatea cultivării gustului estetic, accesul la
valorile de circulaţie naţională şi, implicit, la cele universale şi, în final, educarea elevilor ca lectori
avizaţi.
Finalităţile disciplinei se reflectă nemijlocit în competenţele generale şi în setul de valori şi
atitudini enunţate în prezenta programă, din care derivă întreaga structură curriculară: competenţe
specifice, conţinuturi ale învăţării, sugestii metodologice.

Trăsăturile programei cursului opţional:

 diversificarea strategiilor, a ofertelor si a situaţiilor de învăţare şi adaptarea acestora la grupul-ţintă;

 îmbinarea echilibrată a proceselor de receptare şi de producere a mesajului;
 abordarea diferenţiată şi diversă a epocii indicate în programă prin: texte literare pentru studiul
aprofundat, studii de caz, curente culturale / literare, dezbateri;
 abordarea integrată a domeniilor disciplinei: textul literar studiat sau temele propuse din domeniul
literaturii devin nuclee care generează discutarea unor probleme de limbă (fonetică, vocabular,
morfologie, sintaxă) sau exersarea / practicarea comunicării (orale si scrise);
 deschidere spre abordările globalizante.
 Competenţe generale

1. Utilizarea corectă si adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare

2. Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

3. Comprehensiunea şi interpretarea textelor

4. Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale /
literare

Valori şi atitudini

 Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii
 Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate
 Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii române
 Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile abilităţi de comunicare
 Abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalţi
 Disponibilitatea de a transfera în viaţa socială valori etice şi estetice autentice.
 Competenţe specifice şi conţinuturi asociate acestora
Competenţe specifice Conţinuturi asociate acestora Nr.ore Săpt. Evaluare
 Dezvoltarea unei viziuni de I. Introducere: plan de studiu pentru semestrele I 1 S1 Pentru fiecare dintre autorii
ansamblu asupra fenomenului şi II.Orientare bibliografică. abordaţi se recomandă:
cultural românesc din perioada II. Scriitori şi tendinţe estetice. 1 S2 - Făşe biografice;
interbelică III. Liviu Rebreanu – romancier modern. - Fişe de lectură;
 Cunoaşterea şi aplicarea A. Romane de analiză psihologică: prezentare 1 S3 - Dosar critic;
instrumentelor de analiză în diverse generală - Eseu structurat: „Locul
texte B. „Pădurea spânzuraţilor”: roman psihologic 3 S4 – S6 ocupat în cadrul literaturii
 Analiza principalelor componente C. „Răscoala”- roman al colectivităţii 4 S7 – S10 române”
de structură, de compoziţie şi de D. Concepţia despre creaţia literară. Locul ocupat 1 S11
limbaj specifice textului narativ în literatura română. Lucrări de sinteză:
 Argumentarea unui punct de IV. Mircea Eliade – romancier experienţialist
vedere privind textul literar studiat A. Creaţia huliganilor. Literatura ca instrument de 1 S12 1. Posterul:
 Analiza principalelor componente cunoaştere.  Tablou istoric al epocii
de structură, de compoziţie şi de B. „Nuntă în cer”: roman al experienţei. 2 S13-S14  Cronologia publicării
limbaj specifice textului narativ C. Concepţia despre creaţia literară. Locul ocupat 1 S15 romanelor
 Dezvoltarea spiritului interogativ- în literatura română.  Tipologia romanului
argumentativ despre viaţă şi lume; V. O altă faţă a romancierului Camil Petrescu interbelic
– Personajele scriu romane
 Interpretarea textului studiat prin
A. Literatura ca mod de cunoaştere. 1 S16 2. Portofoliul
prisma propriilor valori şi a
B. „Patul lui Procust” 1 S17
propriei experienţe de lectură
C. Analiză şi sinteză: „Patul lui Procust”- 2 S1-S2 3. Dezbaterile:
 Identificarea şi analiza
autenticitatea. Adevăratul anticalofilism.  Romane psihologice sau
principalelor componente de
VI. Hortensia Papadat-Bengescu – literatura experienţialiste?
structură şi de limbaj specifice
feministă  Experienţa capitală a
textului dramatic
A. „Concert din muzică de Bach”- romanul citadin 3 S3 - S5 personajelor: dragostea sau
 Utilizarea adecvată a tehnicilor de B. Personajul reflector.Locul ocupat în literatura 1 S6 războiul?
documentare şi cercetare a unei română.
teme VII. Mihail Sadoveanu – scriitor tradiţionalist 4. Studiile de caz:
 Identificarea unor conexiuni între A. „Baltagul” – roman mitic 3 S7- S10  Tipologia personajelor
literatura română şi cea universală B. Vitoria – un Hamlet feminin 1 S11  Stiluri individuale
 Argumentarea opţiunii personale C.Locul ocupat de scriitor în literatura română 1 S12  Tipologia romanului
în confruntarea cu puncte de vedere Sinteze: interbelic
diferite exprimate . Tipologia personajului interbelic. 2 S13-S14
Tematica predilectă a romanului interbelic. 1 S15
Aspecte ale stilurilor individuale în epocă. 1 S16
 Sugestii metodologice
1. Activităţi de învăţare
Exerciţii de analiză şi de interpretare, de observare prin analogie, prin comparare;
Jocuri de rol;
Prezentare Power-Point;
Problematizare;
Conversaţie euristică;
Activitate independentă, în grup sau în perechi, cerută de diverse metode modern participatice: pălăriile
gânditoare, mozaicul, cubul, horoscopul, ş.a.
2. Activităţi de evaluare. Evaluarea vizează, în strânsă legătură cu specificul opţionalului propus, următoarele:
• elaborarea unor eseuri;
• realizarea unor studii de caz pe teme date;
• construirea unor alternative explicative la mesajele receptate;
• dezbatere
• autoevaluarea
 portofoliul.
Pentru realizarea studiului de caz se vor folosi investigaţia şi proiectul ca metode complementare de evaluare.
Studiul de caz presupune o etapă pregătitoare, în care elevii primesc bibliografie, sugestii pentru dezvoltarea
temei sau sarcini de lucru concrete pentru explorarea temei încă de la începutul anului şcolar. Prezentarea va fi
urmată de discuţii cu toată clasa, în care colegii pot cere lămuriri, pot comenta aspectele care li s-au părut
interesante şi pot evalua activitatea elevilor implicaţi în studiu. La rândul său, profesorul va evalua activitatea
fiecărei grupe şi va nota elevii.
Dezbaterea presupune indicarea, de către profesor, a coordonatelor discuţiei şi a unei bibliografii
minimale. Dezbaterea se realizează în clasă, cu participarea a două echipe (echipa afirmatoare şi echipa
negatoare) şi va fi urmată de un exerciţiu de reflecţie al fiecărui elev, concretizat în realizarea unui eseu pe tema
dezbaterii realizate în clasă. Această modalitate de a încheia o dezbatere are în vedere ca elevii să-şi clarifice
ideile puse în discuţie şi să-şi poată formula un punct de vedere propriu pornind de la informaţiile culese, de la
argumentele şi contraargumentele valorificate în cadrul dezbaterii.

Bibliografie orientativă
TEXTE:
 Papadat Bengescu, Hortensia - Concert din muzică de Bach , Ed. Albatros, 1990
 Petrescu, Camil - Patul lui Procust Ed. Cartea Românescă, 1987
 Eliade, Mircea - Maitreyi, Ed. Minerva, Chişinău, 1993
 Rebreanu, Liviu – Pădurea spânzuraţilor, 100+1 GRAMAR, Bucureşti, 2007
TEORIE ŞI CRITICĂ LITERARĂ:
 Dicţionar analitic de opere literare româneşti, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj, 1999;
 Dicţionarul scriitorilor români, Ed. Fundaţiei Culturale Române, 1995;
 Manolescu, Nicolae, Arca lui Noe, Editura 100+1 GRAMAR, Bucureşti, 1998;
 Călinescu, George– Istoria literaturii române de la origini până în prezent
 Carmen Muşat, Romanul românesc interbelic (dezbateri teoretice, polemici, opinii critice), Editura
Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2004
 Crohmălniceanu, Ovid, Istoria literaturii române dintre cele două războaie mondiale, Bucureşti, Ed.
Minerva, 1974
METODICĂ:
 Cerghit, Ioan, Metode de învăţământ, EDP, 1997
 Parfene, Constantin- Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Ed. Polirom, Iaşi, 1999
 Ghid metodologic, Aria curriculară Limbă şi comunicare, Liceu, C.N.C., 2002;
 Goia, Vistian, Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, Ed. Dacia, Cj. Napoca,
2002.

ROMANUL ÎN PERIOADA INTERBELICĂ
Clasa a XII-a
Eseuri pentru portofoliu

Alegeţi unul dintre subiectele de mai jos:

1. Alcătuieşte o listă cu cele mai importante romane interbelice, menţionând autorul şi anul apariţiei
lor. Grupează aceste romane în funcţie de :
 Tematica lor;
 Perspectiva narativă (romane obiective/subiective);
 Formula narativă (roman tradiţional/modern).
a) Prezintă circumstanţele literare în care au apărut aceste romane şi modul în care erau publicate
(în foileton, în publicaţiile vremii/în volum).
b) Apreciază, în funcţie de cunoştinţele acumulate până acum şi de lecturile tale personale, câte
dintre aceste romane mai fac parte din canonul literar contemporan.

2. Succesul de care se bucură romanul în perioada interbelică poate fi motivat şi de diversitatea

tipologică extraordinară pe care această specie narativă o cunoaşte. Astfel, romanul poate răspunde
gusturilor celor mai variate şi poate satisface categoriile cele mai diverse de cititori (cititori nespecializaţi,
care citesc de plăcere/cititori specializaţi, critici sau istorici literari). Pentru a pune în evidenţă diversitatea
tipologică a romanului românesc interbelic, rezolvă sarcinile de mai jos:
a) Prezintă criteriile de clasificare a romanului stabilite de N. Manolescu în Arca lui Noe (eseu
despre romanul românesc): roman doric, roman ionic, roman corintic.
b) Ilustrează fiecare categorie de romane prin câte două titluri. Pentru fiecare text ales, vei
redacta o compunere de 20-25 de rânduri, în care să motivezi îndrarea lui într-o categorie anume prin
dezvoltarea a cel puţin trei argumente.

3. Succesul de care se bucură romanul în perioada interbelică poate fi motivat şi de diversitatea

tipologică extraordinară pe care această specie narativă o cunoaşte. Astfel, romanul poate răspunde
gusturilor celor mai variate şi poate satisface categoriile cele mai diverse de cititori (cititori nespecializaţi,
care citesc de plăcere/cititori specializaţi, critici sau istorici literari). Pentru a pune în evidenţă diversitatea
tipologică a romanului românesc interbelic, rezolvă sarcinile de mai jos:
a) Prezintă criteriile clasificare a romanului stabilite de criticul literar interbelic Garabet
Ibrăileanu în studiul Creaţie şi analiză (romane de creaţie/romane de analiză).
b) Ilustrează fiecare categorie de romane prin două romane interbelice studiate la clasă sau din
lectura ta particulară. Pentru fiecare text ales, vei redacta o compunere de 20-25 de rânduri, în care să
motivezi îndrarea lui într-o categorie anume prin dezvoltarea a cel puţin trei argumente.

Bibliografie:
 Nicolae Manolescu, Arca lui Noe (eseu despre romanul românesc), Editura 100+1
GRAMAR, Bucureşti, 1998
 Carmen Muşat, Romanul românesc interbelic (dezbateri teoretice, polemici, opinii critice),
Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2004, p. 17-41