LICEUL TEHNOLOGIC „GEORGETA J.

CANCICOV“ PARINCEA Profesor: ZAHARIA ANCA

Aria curriculară: Limbă şi comunicare Nr. de ore/săptămână: 2
Disciplina: Limba şi literatura română Manual: Editura „ART Grup Editorial”
Clasa: a XI-a PROFESIONALĂ Autori: Adrian Costache, Florin Ioniță, M.N. Lascăr
Cf. programei aprobate prin ordin al ministrului nr. 4437/29.08.2014 și
5099/09.09.2009
Avizat, Vizat,
Șef catedră: Agop Ana - Maria Director: Cristian – Romeo Lungu

PLANIFICARE CLASA aIX-a

COMPETENŢE GENERALE
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în diferite situaţii de
comunicare
2. Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor texte literare şi
nonliterare
3. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

VALORI ŞI ATITUDINI

 Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii
 Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate
 Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii române
 Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile abilităţi de comunicare
 Abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalţi
 Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba maternă şi recunoaşterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea
orizontului cultural
 Dezvoltarea interesului faţă de comunicarea interculturală

Limba și literatura română – filiera tehnologică – clasa a IX-a profesională prof. Zaharia Anca
 RECOMANDĂRI PRIVIND CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

Conţinuturile învăţării sunt grupate în două domenii: I. Literatură, II. Limbă şi comunicare.
Domeniul Literatură este conceput cu o dominantă pentru fiecare an de studiu. În clasa a IX-a ,dominanta este Literatura şi viaţa.
Domeniul Literatură propune trei module: 1. Ficţiunea literară, 2. Ficţiune şi realitate şi 3. Literatură şi alte arte.
Structura modulară permite profesorilor şi autorilor de manuale să caute soluţiile optime pentru organizarea parcursului didactic
(modalitatea de corelare a conţinuturilor, ordinea abordării acestora, structurarea unităţilor didactice). În anumite cazuri, sunt date recomandări
explicite, care solicit integrarea conţinuturilor respective în alte module.
În actualul curriculum se specifică, pentru domeniul Literatură, distribuţia în module şi tipurilede texte recomandate în cadrul fiecărui
modul, precum şi numărul minimal de texte / creaţii artistice. Înclasa a IX-a, pentru profilurile şi specializările cu 3 ore pe săptămână (ore în
trunchiul comun) se recomandă ca număr minimal: 8 texte la modulul 1; 4 texte la modulul 2; 1 film la modulul 3, cu menţiunea că, pentru studiul
aprofundat al fiecărei teme alese, pot fi propuse mai mult de două texte literare, încât profesorul poate extinde la 10 numărul minim al operelor
literare studiate. Pentru profilurile şi specializările care au alocată în plus câte o oră pe săptămână în curriculum diferenţiat (CD)*, se recomandă
ca număr minimal: 10 texte la modulul 1; 5 texte la modulul 2; 2 filme la modulul 3). Profesorii (şi autorii de manuale) vor alege textele pe care le
consideră potrivite cerinţelor formulate.
În alegerea textelor se va ţine seama, în plus faţă de criteriile indicate la fiecare modul de conţinuturi, de următoarele criterii generale:
accesibilitate în raport cu nivelul dezvoltării intelectuale şi de cultură generală a elevilor; atractivitate; valoare; varietatea autorilor selectaţi;
volumul de lecture propuse pe parcursul întregului an şcolar în raport cu timpul disponibil.
Se recomandă ca între textele / creaţiile artistice selectate pentru studiu să fie incluse şi scrieri din literatura universală sau filme
aparţinând cinematografiei universale.
Acolo unde consideră necesar, profesorul poate lărgi numărul de texte pentru studiu. De asemenea, pot fi incluse texte suplimentare cu
caracter ilustrativ.
I. LITERATURĂ
1. Ficţiunea literară
Se recomandă studierea unor grupaje tematice, urmărind tratarea diferită a unor teme literare din punctul de vedere al concepţiilor şi al
atitudinilor exprimate, al modalităţilor de expresie şi al reacţiilor pe care textele le provoacă cititorilor.
În studiul acestor grupaje tematice se vor actualiza şi consolida conceptele de teorie literară dobândite în clasele a V-a – a VIII-a. De
asemenea, în cadrul lecţiilor de literatură, profesorii vor propune elevilor discuţii de relaţionare a operelor studiate în acest an cu textele studiate în
gimnaziu.
Se recomandă, de asemenea, familiarizarea elevilor cu o serie de concepte noi de estetică, de teorie literară şi de stilistică, cu scopul
deprinderii elevilor cu instrumentarul de analiză a textelor şi de comentare a diverselor aspecte ale acestora: temă, motiv, viziune despre lume,
procedeu artistic.
Teme propuse:
La alegere: Adolescenţa sau Joc şi joacă
La alegere: Familia sau Şcoala
La alegere: Iubirea sau Scene din viaţa de ieri şi de azi
La alegere: Aventură, călătorie sau Lumi fantastice (inclusiv SF)
La alegere*: Confruntări etice şi civice sau Personalităţi, exemple, modele
Se vor studia, integral sau fragmentar, cel puţin două texte literare pentru fiecare temă, depreferinţă din epoci diferite, numărul
minimal fiind de 8-10 opere literare studiate în clasa a IX-a. Se vor alege, în ansamblu, atât scrieri în proză, cât şi în versuri, aparţinând celor trei

Limba și literatura română – filiera tehnologică – clasa a IX-a profesională prof. Zaharia Anca
genuri literare studiate în gimnaziu (epic, liric, dramatic). De asemenea, cel puţin jumătate dintre textele literare propuse pentru studiu
(minimum 4 texte literare la profilurile şi specializările cu 3 ore pe săptămână/ minimum 5 texte literare la profilurile care au curriculum
diferenţiat) vor fi selectate din opera scriitorilor canonici: Mihai Eminescu, Ion Creangă, I. L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G.
Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Călinescu, E. Lovinescu, Marin Preda,
Nichita Stănescu.
Este recomandabil ca elevii să aibă acces (prin intermediul manualelor etc.) la informaţii privind autorii textelor studiate (date bio-
bibliografice esenţiale, caracteristici generale ale operei, locul acesteia în literatura română sau în cea universală). Pentru sugestii privind textele
care pot fi propuse pentru studiu la fiecare temă, vezi Anexa.
2. Ficţiune şi realitate
Se recomandă studiul unor texte care nu aparţin domeniului ficţiunii literare, legate tematic de textile literare de la punctul 1. Se va
urmări cu prioritate sesizarea diferenţelor privitoare la scopul comunicării, la situaţia de comunicare, la ceea ce se comunică şi la reacţia
receptorului.
Se vor studia, în acest scop, cel puţin 4 texte la profilurile şi specializările cu 3 ore pe săptămână (respectiv, cel puţin 5 texte la profilurile
care au curriculum diferenţiat *), câte unul din fiecare dintre următoarele categorii:
• texte memorialistice (amintiri, memorii, mărturii, jurnal intim, jurnal de călătorie etc.)
• texte epistolare (corespondenţă privată, corespondenţă oficială etc.)
• texte jurnalistice (reportaj, interviu, articol, anunţ publicitar etc.)
• texte juridic-administrative sau ştiinţifice (lege, regulament, raport, referat, studiu ştiinţific etc.)
• texte argumentative (eseu, discurs oratoric, prelegere etc.)
Acestea pot fi repartizate fie mai multe la o temă, fie câte unul la fiecare temă. Concepte precum ficţiune, imaginaţie, invenţie; realitate,
adevăr; ”eu” ficţional / “eu” real; text ficţional / text nonficţional vor fi abordate în studiul comparativ al textelor ficţionale şi nonficţionale.
Pentru sugestii privind textele care pot fi propuse pentru studiu la fiecare temă, vezi Anexa.
3. Literatură şi alte arte: literatură şi cinematografie
Se recomandă studiul unor creaţii cinematografice, în vederea sesizării relaţiilor dintre literatură şi alte limbaje artistice. În şcolile care nu
au dotare tehnică pentru vizionarea unor filme la clasă, profesorii pot recomanda elevilor vizionarea unor filme din programele de televiziune,
urmând ca acestea să fie discutate la orele de Limba şi literatura română.
Se vor discuta următoarele noţiuni de artă cinematografică: scenariu, regie, imagine, coloană sonoră, interpretare actoricească.
Se vor studia:
• cel puţin un film ales (două* filme alese), de preferinţă, dintre ecranizările unor opera literare sau în relaţie cu scenariile cinematografice
respective
Este de dorit ca, în măsura posibilităţilor, creaţiile cinematografice să fie alese astfel încât să poată fi corelate cu grupajele tematice de la
punctul 1.
II. LIMBĂ ŞI COMUNICARE
Studiul limbii române se axează pe două coordonate principale: (a) normativă şi (b) funcţională, având ca obiectiv formarea la elevi a unor
deprinderi de a folosi limba română corect, adecvat şi eficient în producerea şi receptarea textelor orale şi scrise.
Abordarea conţinuturilor propuse se va face în ordinea aleasă de autorii de manuale sau de profesori, integrându-le acolo unde consideră
că au eficienţă didactică. Se recomandă, pentru studiul limbii române, folosirea, de preferinţă, a textelor selectate pentru domeniul Literatură.
În funcţie de cunoştinţele elevilor se vor actualiza şi consolida noţiunile de fonetică, vocabular, morfologie, sintaxă şi stilistică dobândite
în gimnaziu.
Aspectele teoretice vor fi reduse la strictul necesar, în favoarea aplicaţiilor practice.

Limba și literatura română – filiera tehnologică – clasa a IX-a profesională prof. Zaharia Anca
1. Producerea mesajelor orale şi scrise
1.1. Exprimarea orală
• Dialogul
- tipuri: conversaţia cotidiană, discuţia argumentativă
- reguli ale dialogului (atenţia acordată partenerului, preluarea/cedarea cuvântului la momentul oportun, dozarea participării la dialog etc.)
- tehnici ale dialogului eficient
- adecvarea la situaţia de comunicare (partener, context etc.)
- adecvarea la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune etc.)
- structura dialogului (replica; perechi de replici; grupaje de replici etc.)
- argumentare şi contraargumentare în dialog
• Monologul
- tipuri: povestirea/relatarea orală, descrierea orală, argumentarea orală
- reguli ale monologului (contactul vizual cu auditoriul; raportarea la reacţiile auditoriului etc.)
- tehnici ale monologului eficient
- adecvarea la situaţia de comunicare (auditoriu, context)
- adecvarea la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune, divertisment etc.)
- structura monologului (introducerea, cuprinsul, încheierea)
1.2. Exprimarea scrisă
- tipuri de texte: relatarea unei experienţe personale, descriere, argumentare, rezumat, caracterizare de personaj, povestire*, fişe de lectură, jurnal
de lectură, referat, eseu structurat, eseu liber; ştiri, anunţuri publicitare, corespondenţă privată şi oficială, formulare tipizate
- etapele redactării (pregătirea/documentarea, alcătuirea planului de idei, redactarea, verificarea şi corectarea, forma finală)
- reguli generale în redactare (structurarea textului, adecvare la situaţie – de ex. cerinţele privind tema textului, limita de spaţiu etc. –, adecvare
stilistică, aşezare în pagină, lizibilitate)
- etape şi reguli specifice de redactare în funcţie de tipul de text
1.3. Niveluri de constituire a mesajului
• fonetic, ortografic şi de punctuaţie
- pronunţarea corectă: pronunţarea neologismelor (hiat, diftong, accent), evitarea cacofoniei
- scrierea corectă a cuvintelor (în special a neologismelor)*
- scrierea cu majusculă
- despărţirea cuvintelor în silabe
- folosirea corectă a semnelor de ortografie şi de punctuaţie
• morfosintactic
- folosirea corectă a formelor flexionare (de ex. pluralul substantivelor, articularea substantivelor, forme cazuale etc.)
- folosirea corectă a acordului gramatical (între predicat şi subiect - acordul logic, acordul prin atracţie; acordul atributului cu partea de vorbire
determinată)
- evitarea anacolutului
• lexico-semantic
- cunoaşterea sensului corect al cuvintelor (în special al neologismelor)
- folosirea adecvată a cuvintelor în context
- erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică

Limba și literatura română – filiera tehnologică – clasa a IX-a profesională prof. Zaharia Anca
- utilizarea corectă a derivatelor şi a compuselor (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide)
- schimbarea categoriei gramaticale
- cunoaşterea relaţiilor semantice (sinonimie, antonimie, polisemie; omonimie) şi actualizarea lor în context
• stilistico-textual
- adecvarea registrelor stilistice (standard, colocvial, specializat etc.) la situaţia de comunicare
- coerenţă şi coeziune în exprimarea orală şi scrisă
- tipuri de texte şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ
• nonverbal şi paraverbal
- gesturi, mimică, poziţie a corpului; tonalitate, accent, pauze în vorbire, ritm etc.
2. Receptarea mesajelor orale şi scrise
2.1. Receptarea diverselor tipuri de mesaje
- schema comunicării concepută de Roman Jakobson (componentele şi funcţiile actului de comunicare)
- informaţia verbală în mass media audio-vizuale (ştiri radio, ştiri TV)
- factori care înlesnesc sau perturbă receptarea (codul, canalul, contextul)
- principiile ascultării active
2.2. Niveluri ale receptării
• fonetic, ortografic şi de punctuaţie
- dificultăţi de înţelegere a mesajului cauzate de forme incorecte de pronunţare
- rolul semnelor ortografice şi de punctuaţie în înţelegerea mesajelor scrise
• morfosintactic
- ambiguităţi morfosintactice care îngreunează înţelegerea mesajului
• lexico-semantic
- interpretarea sensului cuvintelor în context
- rolul câmpurilor semantice în interpretarea mesajelor scrise şi orale
• stilistico-textual
- rolul figurilor de stil şi al procedeelor artistice
- rolul elementelor arhaice şi regionale în receptarea mesajelor*
- receptarea în funcţie de tipurile de texte (ficţionale şi nonficţionale)
- receptarea în raport cu genurile şi speciile literare în care se încadrează textile respective
- tipuri de texte şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ
• nonverbal şi paraverbal
- influenţa elementelor nonverbale şi paraverbale asupra înţelegerii mesajului oral

Anexa nr. 1 la ordinul MEN nr. 4437/29.08.2014 referitor la aplicarea programelor școlare în învățământul profesional de stat cu durata
de 3 ani și în învățământul profesional special, începând cu anul școlar 2014-2014, precum și pentru aprobarea programei școlare pentru
Consiliere și orientare, curriculum diferențiat pentru învățământul profesional de stat cu durata de 3 ani, clasele a IX-a, a X-a și a XI-a
Limba şi literatura română, clasa a IX-a, aprobată prin OMECI nr. 5099/09.09.2009, cu următoarele observaţii:
1. Se studiază trei grupaje tematice:
La alegere: Adolescenţa sau Joc şi joacă
La alegere: Familia sau Şcoala

Limba și literatura română – filiera tehnologică – clasa a IX-a profesională prof. Zaharia Anca
La alegere: Iubirea sau Scene din viaţa de ieri şi de azi.
2. Se recomandă ca număr minimal: 6 texte la tema aleasă din primul grupaj tematic; 4 texte la tema aleasă din al doilea grupaj
tematic; 1 film la tema aleasă din al treilea grupaj tematic.

PLANIFICARE ANUALĂ
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
ANUL ȘCOLAR 2018 – 2019
CLASA a IX-a PROFESIONALĂ

Nr.crt. UNITATEA Nr. ore Săptămâna Observații

Semestrul I

1. Noţiuni introductive. Test iniţial 4 S1 – S2

2. Joc şi joacă 16 S3 – S11

3. Familia 12 S12 – S19

4. Evaluare semestrială 4 S13 – S14

Semestrul al II-lea

5. Familia 7 S20 – S23

6. Iubirea 14 S23 – S30

7. Evaluare semestrială 4 S30 – S32

8. Recapitulare finală 5 S32 – S34

TOTAL ORE/ AN: 68

Limba și literatura română – filiera tehnologică – clasa a IX-a profesională prof. Zaharia Anca
 Planificare calendaristică
Clasa a IX-a PROFESIONALĂ
Structura anului şcolar: 2018 – 2019
Cursuri: 34 de săptămâni; 68 de ore/an
Semestrul I: 18 săptămâni, 2 ore/săptămână  36 de ore (din care 30 noiembrie și 24 ianuarie sunt zile libere)
Semestrul al II-lea: 15 săptămâni + Săptămâna Altfel 2 ore / săptămână  30+2 de ore
Săptămâna 15 – 19 aprilie: Săptămâna „Să ştii mai multe, să fii mai bun” (activităţi extraşcolare şi extracurriculare);
Teze: Tezele se susțin la finalul semestrelor, după parcurgerea programei școlare cu cel puțin 3 săptămâni înainte de finalul cursurilor

Nr. Unitatea de
Nr. ore Săpt.
crt. învăţare Competenţe specifice Conţinuturi asociate Obs.
1. Noţiuni 1.3 exprimarea orală sau în scris a 4 S1-S2
introductive propriilor reacţii şi opinii privind  Prelucrarea programei şcolare
textele receptate;  Prezentarea manualului;
1.4 redactarea unor texte diverse; bibliografie
1.5 utilizarea corectă şi adecvată a
formelor exprimării orale şi scrise în
diverse situaţii de comunicare;  Recapitulare pentru testul de
2.1 aplicarea unor tehnici vizând evaluare iniţială
înţelegerea unor texte literare sau
nonliterare;
2.6 aplicarea conceptelor de specialitate  Test de evaluare iniţială
în analiza şi discutarea textelor literare
studiate;
3.3 argumentarea unui punct de vedere
privind textele studiate
2. Joc şi joacă 1.1 utilizarea adecvată a achiziţiilor a. Ficţiune literară 3 S3-S 4
lingvistice în înţelegerea şi în De-a v-aţi ascuns...de Tudor Arghezi
producerea diverselor texte; - Genuri literare. Genul liric
2.2 identificarea temei textelor propuse - Trăsături. Eul liric
pentru studiu; - Teme. Motive.Viziunea asupra lumii.
2.4 analizarea componentelor structurale Limbaj poetic
şi expresive ale textelor literare studiate şi - Pictopoezie
discutarea rolului acestora în tratarea
temelor LIMBĂ ŞI COMUNICARE 1 S4
3.3 argumentarea unui punct de vedere - Derivarea cu prefixe şi sufixe

Limba și literatura română – filiera tehnologică – clasa a IX-a profesională prof. Zaharia Anca
 privind textele studiate; - Schimbarea categoriei gramaticale
1.5 utilizarea corectă şi adecvată a - Scrierea cu majusculă. Aplicaţii
formelor exprimării orale şi scrise în
diverse situaţii de comunicare;
1.4 redactarea unor texte diverse;
1.1 utilizarea adecvată a achiziţiilor Amintiri din copilărie de Ion Creangă 3 S5-S7
lingvistice în înţelegerea şi în producerea - Contextualizare (epocă, curent literar
diverselor texte; etc.)
2.2 identificarea temei textelor propuse - Temă. Motive. Viziunea asupra lumii
pentru studiu; - Construcţia subiectului
2.6 aplicarea conceptelor de specialitate - Plan simplu/dezvoltat de idei
în analiza şi discutarea textelor literare - Personajul literar
studiate; - Construcţia personajelor – modalităţi
1.3 exprimarea orală sau în scris a de caracterizare.
propriilor reacţii şi opinii privind textele - Aplicaţii
receptate; - Narator/perspective narative/ instanţe
narative
LIMBĂ ŞI COMUNICARE
- Stil direct. Stil indirect. Monologul 1 S7
interior
2.1 aplicarea unor tehnici vizând b. Ficţiune şi realitate 3 S8-S9
înţelegerea textelor literare şi nonliterare; Textul jurnalistic. Articolul
2.3 compararea ideilor şi atitudinilor - Lectura textului.Idei principale.Tema.
diferite în dezvoltarea aceleiaşi teme; - Eseul argumentativ
2.5 compararea trăsăturilor definitorii ale - Textul argumentativ. Aplicaţii
comunicării în texte ficţionale şi nonficţionale
3.1 identificarea structurilor LIMBĂ ŞI COMUNICARE
argumentative într-un text; - Relaţii semantice: sinonimia, antonimia,
3.2 identificarea elementelor dintr-un text polisemia,omonimia 1 S9
care confirmă sau infirmă o opinie - Erori semantice. Confuzia paronimicǎ
privitoare la textul respectiv; - Pleonasmul. Aplicaţii
1.1 utilizarea adecvată a achiziţiilor
lingvistice în înţelegerea şi în producerea
diverselor texte;
2.3 compararea ideilor şi a atitudinilor c. Literatura şi alte arte 2 S10
diferite în dezvoltarea aceleiaşi teme; - Literatura şi spectacolul de operă.
3.3 argumentarea unui punct de vedere - Sincretismul artelor

Limba și literatura română – filiera tehnologică – clasa a IX-a profesională prof. Zaharia Anca
 privind textele studiate;
2.7 compararea limbajului muzical cu
acela al textului scris ;
2.3 compararea ideilor şi a atitudinilor
diferite în dezvoltarea aceleiaşi teme
literare
3. Familia 1.1 utilizarea adecvată a achiziţiilor
lingvistice în înţelegerea şi în
producerea diverselor texte;
2.2 identificarea temei textelor propuse
pentru studiu;
2.6 aplicarea conceptelor de specialitate
în analiza şi discutarea textelor literare
studiate;
1.3 exprimarea orală sau în scris a
propriilor reacţii şi opinii privind
textele receptate;
2.2 identificarea temei textelor propuse
epntru studiu;
2.6 aplicarea conceptelor de specialitate etc.)
în analiza şi discutarea textelor literare
studiate;
1.3 exprimarea orală sau în scris a
propriilor reacţii şi opinii privind textele - Încadrare în specie
receptate;
1.1 utilizarea adecvată a achiziţiilor
Limba și literatura română – filiera tehnologică – clasa a IX-a profesională
- Limbaj literar- limbaj muzical
- Raportul text - sunet. Concepte
specifice domeniului muzical preluate de
literatură (eufonie, cezură, polifonie,
contrapunct)
- Eseul nestructurat- aplicaţii
- Literatura - punct de plecare pentru 2 S11
operă.Concepte operaţionale
- Eseul structurat-aplicaţii
- Evaluare
a. Ficţiune literară 3 S 12-
Mara de Ioan Slavici S15
-Contextualizare (epocă, curent literar
etc.)
- Temă. Motive. Viziune despre lume.
- Moduri de expunere.Descrierea.
Dialogul
- Construcţia subiectului
- Construcţia personajelor – modalităţi de
caracterizare
- Încadrare în specie
- Narator/perspective narative/ instanţe
narative
LIMBĂ ŞI COMUNICARE
Oralitatea. Rolul elementelor arhaice şi 1 S15
regionale în interpretarea mesajelor
scrise şi orale
Moromeţii de Marin Preda 3 S 16-
-Contextualizare (epocă, curent literar S17
- Temă, motiv.Viziune despre lume
- Construcţia subiectului
- Construcţia personajelor.
- Narator/ perspective narative/ instanţe
Narative
prof. Zaharia Anca
 lingvistice în înţelegerea şi în -Textul juridico-administrativ (elemente
producerea diverselor texte; specifice) 1 S17
1.2 identificarea elementelor specifice LIMBĂ ŞI COMUNICARE
din structura unor tipuri textuale studiate - Interpretarea sensului cuvintelor în
context
- Cunoaşterea sensului corect al
cuvintelor
Matca de Marin Sorescu
-Contextualizare 3 S18 –
-Genul dramatic.Trăsături S19
-Temă, structură şi compoziţie
-Construcţia subiectului
-Construcţia personajelor
-Încadrarea în specie
-Concepte specifice ( scenariu, regie,
coloană sonoră etc.)
LIMBĂ ŞI COMUNICARE
-monologul
-dialogul 1 S19
4. Recapitulare semestrialǎ - Genurile şi speciile literare 4 S 13 –
- Curente literare S14
- Eseul-aplicaţii
-Textul argumentativ

Semestrul al II-lea
Unitatea de
Nr. crt. Nr. ore Săpt.
învăţare Competenţe specifice Conţinuturi asociate Obs.
5. Familia 2.1 aplicarea unor tehnici vizând b. Ficţiune şi realitate 3 S20-S21
(continuare) înţelegerea textelor literare şi Viaţa ca o pradă de Marin Preda
nonliterare; -Temă, structură
1.2 identificarea elementelor specifice - Ficţiunea şi realitatea
din structura unor tipuri de texte studiate; - Memorialistica
1.3 exprimarea orală sau în scris a -Compararea trăsăturilor definitorii ale
propriilor reacţii şi opinii privind textele comunicării ficţionale/nonficţionale
receptate; -,,Eu ficţional”- ,,eu real”
3.1 identificarea structurilor

Limba și literatura română – filiera tehnologică – clasa a IX-a profesională prof. Zaharia Anca
 argumentative într-un text;
1.1 utilizarea adecvată a achiziţiilor
lingvistice în înţelegerea şi în producerea
diverselor texte;
2.5 compararea trăsăturilor definitorii ale
comunicării în texte ficţionale şi nonficţionale
c. Literatură şi alte arte Total
2.3 compararea ideilor şi a atitudinilor - Literatura şi cinematografia ore/
diferite în dezvoltarea aceleiaşi teme; - Ecranizarea unui roman: Moromeţii, unitatea II
3.3 argumentarea unui punct de vedere scenariul cinematografic sau „re-scrierea 21
privind textele studiate; romanului”
2.7 compararea limbajului - Limbaj literar- limbaj cinematografic
cinematografic cu acela al textului scris; - Raportul text- imagine.
4 S21-S23
2.3 compararea ideilor şi a atitudinilor -Concepte specifice cinematografiei
diferite în dezvoltarea aceleiaşi teme; -Literatura şi arta dramatică
2.6 aplicarea conceptelor de specialitate - Viziunea scriitorului- viziunea
în analiza şi discutarea textelor literare regizorului
studiate. -Cronica teatrală
- Eseul nestructurat-aplicaţii
- Evaluare unitate
6. Iubirea 2.3 compararea ideilor şi a atitudinilor a. Ficţiune literară 3 S23-
diferite în dezvoltarea aceleiaşi teme; Maitreyi de Mircea Eliade S24
2.2 identificarea temei textulor propuse -Contextualizare(epocă, curent literar
pentru studiu; etc.)
2.6 aplicarea conceptelor de specialitate - Temă. Viziune despre lume
în analiza şi discutarea textelor literare - Relaţii spaţiale şi temporale
studiate; - Rezumatul. Aplicaţii
2.4 analizarea componentelor structurale - Moduri de expunere. Naraţiunea
şi expresive ale textelor literare studiate şi
discutarea rolului acestora în tratarea - Limbajul naratorului – limbajul
temelor; personajelor 1 S25
1.4 redactarea unor texte diverse; - Aplicaţii
1.3 exprimarea orală sau în scris a - Personajul literar. Modalităţi de
propriilor reacţii şi opinii privind textele caracterizare-caracterizarea directă
receptate;
1.5 utilizarea corectă şi adecvată a LIMBĂ ŞI COMUNICARE
formelor exprimării orale în diverse situaţii- Exprimarea oralǎ. Tipuri de monolog. 1 S25

Limba și literatura română – filiera tehnologică – clasa a IX-a profesională prof. Zaharia Anca
 de comunicare; Aplicaţii
- Arhaisme. Regionalisme
- Rolul expresiv al părţilor de vorbire

Romeo şi Julieta de Wiliam 2 S26

Shakespeare
-Contextualizare
-Genul dramatic.Trăsături
-Temă, structură şi compoziţie
-Construcţia subiectului
-Construcţia personajelor
-Încadrarea în specie
-Concepte specifice ( scenariu, regie,
coloană sonoră etc.)
LIMBĂ ŞI COMUNICARE : 1 S27
- Transformarea vorbirii directe în
vorbire indirectă
- Folosirea pluralului în locul singularului
- Discursul oratoric.Modalităţi de
organizare şi alcătuire
b. Ficţiune şi realitate
Corespondenţă inedită: Mihai 2 S27-S28
Eminescu-Veronica Micle – Dulcea
mea Doamnă/Eminul meu iubit
1.3 exprimarea orală sau în scris a -Convenţiile stilului epistolar
propriilor reacţii şi opinii privind textele - Corespondenţa privată şi oficială
receptate; - Interviul. Articolul.Reportajul
1.4 redactarea unor texte diverse; - Textul istoriografic
1.5 utilizarea corectă şi adecvată a -Documentul de epocă
formelor exprimării orale în diverse situaţii-Aplicaţii
de comunicare;
2.5 compararea trăsăturilor definitorii ale LIMBĂ ŞI COMUNICARE : 2 S28-S29
comunicării în texte ficţionale şi
- Rolul semnelor de punctuaţie în
nonficţionale
înţelegerea mesajelor scrise. Aplicaţii.
- Semnele ortografice şi de punctuaţie.
- Limbajul verbal şi nonverbal
- Rolul câmpurilor semantice

Limba și literatura română – filiera tehnologică – clasa a IX-a profesională prof. Zaharia Anca
 2.7 compararea limbajului plastic cu acela 2 S29-S30
c. Literatura şi arta plastică
al textului scris ;
- Limbaj literar - limbaj plastic.
2.6 aplicarea conceptelor de specialitate în
- Concepte specifice artei plastice
analiza şi discutarea textelor literare
- Colaje
studiate;
- Eseu structurat
3.3 argumentarea unui punct de vedere
- Evaluare
privind raportul dintre textele studiate ;
7. Recapitulare semestrialǎ - Recapitulare în vederea lucrării scrise 4 S30-
semestriale S32
- Lucrare scrisă semestrială
- Discutarea subiectelor şi a modului de
tratare a acestora
Recapitulare finală 5
8. S32-S34
Ore la dispoziţia profesorului

Limba și literatura română – filiera tehnologică – clasa a IX-a profesională prof. Zaharia Anca
 PLANIFICAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE
SEMESTRUL I

JOC ŞI JOACĂ (22 de ore)

Conţinuturi tematice Competenţe Activităţi de învăţare Nr. Activităţi de evaluare Resurse Observaţii
specifice ore didactice
Literatură -Exerciţii de lectură Observarea curentă şi -Ghidul
1: Ficţiunea literară. 1.1Utilizarea expresivă a textului; sistematică a elevilor; profesorului,
De-a v-aţi ascuns...de adecvată a -Exerciţii de familiarizare 1 Răspunsul oral; -Manualul
Tudor Arghezi achiziţiilor cu textul liric; Răspunsul scris; pentru Clasa a
 Încadrarea tematică; lingvistice în -Exerciţii de analiză 1 Eseul de cinci minute; IX-a, Ed.
 Analiza componentelor receptarea tematică, structurală şi a
Tema de casă; Corint,2004,
structurale şi expresive diverselor texte expresivăţii textului liric;
2.2 identificarea -Exerciţii de identificare a
1 Grila de evaluare a -Portofolii,
ale textului liric;
temei textelor figurilor de stil; răspunsului oral/scris; -Bibliografia
 Înţelegerea raportului
dintre ficţiune şi propuse pentru -Exerciţii de interpretare a critică:Nicolae
realitate; studiu expresiilor poetice; 1 Manolescu,
 Semnificaţii ale jocului 2.4 analizarea -Exerciţii de exprimare Poeţi
(imaginaţie, creativitate, componentelor orală sau scrisă a unui moderni;
libertate). structurale Şi punct de vedere justificat Ş. Cioculescu,
expresive ale despre text; Argheziana;
textelor literare -Exerciţii de înţelegere a Nicolae
studiate și caracterului ficţional al Balotă, Opera
discutarea rolului textului literar;
lui Tudor
acestora în tratarea
temelor Observarea curentă şi Arghezi.
3.3 argumentarea sistematică a elevilor;
unui punct de Răspunsul oral;
Amintiri din copilărie de vedere privind -Exerciţii de lectură 1 Răspunsul scris; -Bibliografia
Ion Creangă textele studiate expresivă a textului; Eseul de cinci minute; critică:
 Încadrarea tematică; 1.5 utilizarea -Exerciţii de rezumare 1 Tema de casă; G. Călinescu,
 Analiza componentelor corectă Şi adecvată orală şi scrisă a textului Grila de evaluare a Istoria
structurale ale textului a formelor narativ; 1 răspunsului oral/scris literaturii
narativ; exprimării orale Şi -Activităţi de lucru în române de la
scrise în diverse echipă pentru analiza
 Alcătuirea rezumatului origini până
situaţii de structurală a textului;
sau a planului simplu de 1 în prezent
comunicare -Exerciţii de înţelegere a
idei; (cap.
1.4 redactarea unor perspectivei narative
 Caracterizarea Promoţia
texte diverse (autor, narator, cititor);
personajului principal. ruralilor.

Limba și literatura română – filiera tehnologică – clasa a IX-a profesională prof. Zaharia Anca
 1.1 utilizarea -Activităţi de scriere a Naturalismul).
adecvată a unei argumentări privind
achizițiilor viziunea despre lume;
lingvistice în -Exerciţii de caracterizare
receptarea a personajului principal.
diverselor texte
2.2 identificarea
temei textelor
propuse pentru
studiu
2.6 aplicarea
conceptelor de
specialitate în
analiza Şi
discutarea textelor
literare studiate
1.3 exprimarea
orală sau în scris a
propriilor reacţii şi
opinii privind
textele receptate
2: Ficţiune şi realitate. 2.1 aplicarea -Exerciţii de 1 -Observarea curentă şi -Eşantioane
Textul jurnalistic: Articolul unor tehnici familiarizare cu textul sistematică a elevilor; de texte
 Analiza tematică, vizând jurnalistic; -Răspunsul oral; jurnalistice;
structurală şi lingvistică înţelegerea 1 Portofoliile
a textului jurnalistic; textelor literare -Exerciţii de fixare a -Răspunsul scris; elevilor;
 Desprinderea trăsăturilor sau nonliterare trăsăturilor stilului
specifice stilului
2.3 compararea publicistic; -Eseul argumentativ;
publicistic;
ideilor şi 1
 Analiza relaţiei dintre
ficţiune şi realitate în atitudinilor -Activităţi frontale şi pe -Portofoliul.
textul jurnalistic; diferite în grupe pentru
dezvoltarea prezentarea mai multor
aceleiaşi teme tipuri de texte
literare jurnalistice;
2.5 compararea 1
trăsăturilor -Exerciţii de exprimare
definitorii ale orală şi scrisă a unor
comunicării în opinii personale despre

Limba și literatura română – filiera tehnologică – clasa a IX-a profesională prof. Zaharia Anca
 texte ficţionale şi texte;
nonficţionale
3.1 identificarea -Exerciţii de elaborare a
structurilor unui eseu argumentativ
argumentative privind relaţia
într-un text dat ficţiune/realitate.
3.2 identificarea
elementelor
dintr-un text care
confirmă sau
infirmă o opinie
1.1 utilizarea
adecvată a
achiziţiilor
lingvistice în
receptarea
diverselor texte
3: Literatură şi alte arte. 2.3 compararea -Exerciţii de comparare 1 -Compoziţiile -Exemplificări
Abordări comparative între ideilor şi a două limbaje artistice personale; selectate din
literatură şi spectacolul de atitudinilor diferite; 1 -Observarea curentă şi literatura
operă diferite în sistematică. română şi
 Sincretismul artelor dezvoltarea -Exerciţii de receptare a universală;
 Limbaj literar-limbaj aceleiaşi teme unor creaţii artistice de
muzical.
literare graniţă;
3.3 argumentarea
unui punct de
vedere privind
textele studiate
Exerciţii de fixare a 3.3 argumentarea -Exerciţii de fixare a -Eseul liber; -Manualul.
noţiunilor însuşite în unui punct de noţiunilor de teorie 1 -Portofoliul elevilor; -Auxiliare
cadrul temei. Evaluarea. vedere privind literară; -Testul. didactice care
Corectarea testului. textele studiate -Exerciţii de 1 cuprind seturi
aprofundare a temei de exerciţii de
prin lectura altor texte limbă şi
literare/nonliterare la comunicare.
sugestia profesorului -Testul de
sau propuse de elevi; evaluare

Limba și literatura română – filiera tehnologică – clasa a IX-a profesională prof. Zaharia Anca
 -Exerciţii de consolidare sumativă.
a noţiunilor de limbă şi
comunicare.

FAMILIA(21 de ore)
Conţinuturi tematice Competenţe Activităţi de învăţare Nr. Resurse didactice Activităţi de Observaţii
specifice ore evaluare
a. Ficţiunea literară 1.3- exprimarea Exerciţii de Bibliografia critică: Observarea
Mara de Ioan Slavici orală sau în scris familiarizare cu textul Magdalena Popescu, sistematică a
a propriilor Ioan Slavici elevilor
temă, motiv, viziune reacţii şi opinii
despre lume privind textele Activitate frontală şi
receptate independentă
2.2- Exerciţii de identificare
texte ficţionale; texte identificarea a ideilor şi atitudinilor 1 Observarea
nonficţionale: temei textelor în dezvoltarea unei sistematică a
memorialistice, propuse pentru teme literare elevilor
epistolare, jurnalistice, studiu Activitate în grup cu
juridic-administrative sau 1.1-utilizarea Exerciţii de identificare Dicţionar de termeni
ştiinţifice, argumentative adecvată a a motivelor prin care se literari
achiziţiilor concretizează tema
lingvistice în Activitate pe grupe
receptarea
diferitelor texte
Construcţia subiectului 1.2- Exerciţii de identificare Activitate frontală pe Observarea
identificarea a elementelor şi baza textului şi a fişelor sistematică a
elementelor tehnicilor de de lectură ale elevilor elevilor
specifice din construcţie a textului 1
structura unor narativ
tipuri de texte
studiate

Limba și literatura română – filiera tehnologică – clasa a IX-a profesională prof. Zaharia Anca
Construcţia personajelor 2.6- aplicarea Exerciţii de discutare a Activitate individuală cu
– modalităţi de conceptelor de profilului unor raportare frontală
caracterizare specialitate în personaje din text din
analiza şi perspectivă tipologică
discutarea
textelor literare
studiate Exerciţii de identificare Activitate pe grupe cu
a modalităţilor de 1 raportare frontală
caracterizare a Tema pentru
1.3- exprimarea personajelor acasă
orală sau în scris
a propriilor
reacţii şi opinii
privind textele
receptate
LIMBĂ ŞI 1.1-utilizarea Exerciţii de identificare Activitate pe grupe
COMUNICARE adecvată a a particularităţilor
Oralitatea. Rolul achiziţiilor limbajului în textul dat
1
elementelor arhaice şi lingvistice în ( mărci ale oralităţii, Tema pentru
regionale în interpretarea receptarea arhaisme, acasă
mesajelor scrise şi orale diferitelor texte regionalisme)
Moromeţii de Marin 1.3- exprimarea Exerciţii de 1 Activitate frontală şi Observarea
Preda orală sau în scris familiarizare cu textul independentă sistematică a
Contextualizare(epocă, a propriilor elevilor
curent literar etc.) reacţii şi opinii
privind textele
Temă, motiv.Viziune receptate
despre lume 2.2 identificarea Exerciţii de identificare Activitate în grup cu
temei textului a ideilor şi atitudinilor Dicţionar de termeni Observarea
propus pentru în dezvoltarea unei literari sistematică a
studiu teme literare elevilor
Construcţia subiectului 2.6- aplicarea
conceptelor de Exerciţii de identificare
specialitate în a elementelor şi Activitate frontală pe Observarea
analiza şi tehnicilor de baza textului şi a fişelor sistematică a
discutarea construcţie a textului de lectură ale elevilor elevilor

Limba și literatura română – filiera tehnologică – clasa a IX-a profesională prof. Zaharia Anca
 textului narativ
literar studiat
Construcţia personajelor 1.3- exprimarea Exerciţii de Activitate pe grupe cu Observarea
orală sau în scris caracterizare a raportare frontală sistematică a
a propriilor personajelor elevilor
1
reacţii şi opinii
privind textele
receptate
Încadrare în specie 1.2- Exerciţii de identificare Activitate frontală
identificarea a particularităţilor
elementelor speciei (schiţă/
specifice din povestire/ nuvelă)
structura unor
tipuri de texte
1
studiate Exerciţii de identificare Activitate independentă
2.1- aplicarea a instanţelor
Narator/ perspective unor tehnici comunicării narative
narative/ instanţe vizând
Narative înţelegerea
textelor literare
LIMBĂ ŞI 1.5- utilizarea Exerciţii de vocabular Activitate pe grupe Observarea
COMUNICARE corectă şi Exerciţii de identificare sistematică a
Context. Cunoaşterea adecvată a a regulilor, a tehnicilor elevilor
sensului corect al formelor şi a componentelor
1
cuvintelor exprimării orale structurale specifice Activitate pe perechi,
Factori care perturbă şi scrise în dialogului apoi frontală
receptarea mesajelor diverse situaţii
orale de comunicare
b. Ficţiune şi realitate 2.1- aplicarea Exerciţii de identificare Activitate independentă Observarea
Text nonficţional unor tehnici a temei textului dat sistematică a
memorialistic vizând elevilor
1
Viaţa ca o pradă de înţelegerea
Marin Preda textelor literare
Temă, structură şi nonliterare
Ficţiunea şi realitatea 1.3- exprimarea Exerciţii de 1 Textul-suport Activitate Tema pentru
Memorialistica orală sau în scris recunoaştere a pe grupe cu raportare acasă

Limba și literatura română – filiera tehnologică – clasa a IX-a profesională prof. Zaharia Anca
 a propriilor trăsăturilor definitorii frontală
reacţii şi opinii ale comunicării
privind textele nonficţionale Activitate independentă
receptate Realizarea unui text
1.1- utilizarea nonficţional
adecvată a
achiziţiilor
lingvistice în
receptarea
diferitelor texte
Compararea trăsăturilor 1.3- exprimarea Compararea textului Activitate pe grupe Observarea
definitorii ale orală sau în scris ficţional cu cel sistematică a
comunicării a propriilor nonficţional elevilor
ficţionale\nonficţionale reacţii şi opinii
,,Eu ficţional”- ,,eu real” privind textele
receptate
2.3- compararea Discuţii privind 1 Activitate frontală cu fişe
Ideilor şi apropierile tematice de de lectură
atitudinilor ordin general între
diferite în textul studiat şi alte
dezvoltarea texte
aceleiaşi teme
literare
Textul juridico- 1.1- utilizarea Exerciţii de identificare Tema pentru
administrativ (elemente adecvată a a trăsăturilor stilului acasă
specifice) achiziţiilor juridic-administrativ
1
lingvistice în
receptarea
diferitelor texte
a. Ficţiunea literară 1.2- - exerciţii de 1 Manual TEST – Ştiu-
Matca de Marin identificarea identificare a temei Opera literară aleasă Vreau să ştiu-
Sorescu elementelor - exerciţii de reliefare a Texte selectate Am învăţat
specifice din structurii textului ( completarea
Text-suport: text dramatic structura unor - exerciţii de Fişe de lucru coloanei
(dramă/comedie) tipuri textuale recunoştere Activitate Ştiu-Vreau să
studiate frontală/individuală/grupe ştiu)

Limba și literatura română – filiera tehnologică – clasa a IX-a profesională prof. Zaharia Anca
Sructura textului 1.3- exprimarea Chestionarea
dramatic orală sau în scris orală
Construcţia subiectului a propriilor Exerciţii din
Rezumarea reacţii şi opinii manual
privind textele Observarea
receptate sistematică
2.1- aplicarea Temă pentru
unor tehnici acasă –
vizând rezumatul
înţelegerea
textelor literare
sau nonliterare
Temă 2.2- - exerciţii de stabilire a 1 Manualul Chestionarea
relaţii tematice între identificarea ideilor principale, Opera literară aleasă orală
textul studiat şi texte temei textului -stabilirea momentelor Fişe explicative Activitate Exerciţii din
studiate în gimnaziu 2.3- compararea subiectului frontală/individuală manual
ideilor şi -exerciţii de comparare Temă pentru
modul de reflectare a atitudinilor - de identificare a acasă
unei idei sau a unei teme diferite în ideilor comune şi de
în mai multe opere dezvoltarea subliniere a
literare (aparţinând unor aceleiaşi teme diferenţelor - între
genuri sau epoci diferite literare textul literar studiat la
sau unor arii culturale 2.4- analizarea clasă şi texte literare
diferite) componentelor studiate in gimnaziu
structurale şi - rezumarea unor
Motive expresive ale fragmente de text
textelor literare
Viziune despre lume studiate şi
discutarea
rolului acestora
în tratarea
1temelor
2.6- aplicarea
conceptelor de
specialitate în
analiza şi
discutarea

Limba și literatura română – filiera tehnologică – clasa a IX-a profesională prof. Zaharia Anca
 textului
1.3- exprimarea
opiniilor proprii
referitoare la
text
1.4- redactarea
unor texte
diverse
Construcţia personajelor 2.4- analizarea -exerciţii de Activitate pe grupe Observarea
componentelor caracterizare a Manualul sistematică
descrierea (portretul structurale şi personajelor Opera literară Temă pentru
literar) expresive ale -exerciţii de Fişe acasă
textelor literare identificare a
dialogul (mijloc de studiate şi trăsăturilor
caracterizare a discutarea personajelor prin 1
personajelor, portretul rolului acestora caracterizare directă şi
fizic şi portretul moral în tratarea prin caracterizare
temelor indirectă
- realizarea portretului
fizic şi a portretului
moral
LIMBĂ ŞI 1.5- utilizarea Exerciţii de formulare Activitate frontală, Observarea
COMUNICARE corectă şi a unor situaţii de individuală sistematică
Monologul adecvată a comunicare Manualul Chestionarea
reguli şi tehnici de formelor Opera literară orală
construire a monologului exprimării orale Fişe Exerciţii din
(povestire / relatare orală, şi scrise în Exerciţii de redactare a manual
1
descriere orală, diverse situaţii unor compuneri Temă pentru
argumentare orală) de comunicare gramaticale acasă
rolul elementelor verbale,
paraverbale şi nonverbale
în comunicarea orală
argumentarea

Limba și literatura română – filiera tehnologică – clasa a IX-a profesională prof. Zaharia Anca
b.Literatură şi alte arte 2.7- compararea Dramatizarea unor Activitate frontală Observarea
Literatura şi limbajului fragmente din textul sistematică
cinematografia: cinematografic studiat la clasă Chestionarea
Moromeții, scenariul cu acela al orală
cinematografic sau „re- textului scris 3 Temă pentru
scrierea” romanului. acasă
raportul text-imagine
limbajul cinematografic,
limbajul literaturii
concepte specifice 2.7- compararea Exerciţii de Activitate pe grupe Observarea
cinematografiei: regie, limbajului transformare a unor Temă de casă – eseu sistematică
scenariu, imagine, cinematografic fragmente epice în nestructurat Chestionarea
coloană sonoră, cu acela al fragmente dramatice orală
interpretare actoricească textului scris Exerciţii din
eseul nestructurat- 1.3- exprimarea 1 manual
aplicaţii orală sau în scris Temă pentru
a propriilor acasă
reacţii şi opinii
privind textele
receptate
Evaluarea semestrială 4

IUBIREA(23 de ore)
Conţinuturi Competenţe Activitatea de învăţare Nr. Resurse didactice Activităţi Observaţii
specifice ore de
evaluare
a. Ficţiunea literară 2.3 compararea Exerciţii de 1 Texte suport Fişa
Maitreyi de Mircea ideilor şi a contextualizare a Bibliografia critică: Observarea
Eliade atitudinilor apariţiei/apartenenţei la Nicolae Manolescu, sistematică
diferite în un curent literar a Arca lui Noe(cap.
Contextualizare (epocă) dezvoltarea textului studiat Jocurile Maitreyiei)
aceleiaşi teme;
Temă. Viziune despre 2.2 identificarea Exerciţii de identificare 1 Activitate frontală Tema
lume temei textelor a temei, motivului, Activitate pe grupe Observarea
Relaţii spaţiale şi propuse pentru viziunii despre lume. Activitate individuală sistematică
temporale studiu; Exerciţii de identificare

Limba și literatura română – filiera tehnologică – clasa a IX-a profesională prof. Zaharia Anca
 a relaţiilor spaţiale Şi
culturale.

Moduri de expunere. 2.6 aplicarea Exerciţii de redactare a 1 Activitate frontală Tema

Naraţiunea conceptelor de rezumatului unui text Activitate individuală
Rezumatul. Aplicaţii specialitate în epic. Observarea
analiza şi sistematică
discutarea
textelor literare
studiate;

LIMBĂ ŞI 1.5 utilizarea Exerciţii de comunicare 1 Activitate frontală Fişa

COMUNICARE corectă şi orală. Activitate pe grupe Observarea
Exprimarea oralǎ. Tipuri adecvată a Exerciţii de identificare Activitate individuală sistematică
de monolog. Aplicaţii formelor şi de utilizare corectă, în
Arhaisme. Regionalisme exprimării orale contexte diferite, a
Rolul expresiv al părţilor în diverse situaţii arhaismelor şi a
de vorbire de comunicare; regionalismelor.

Romeo și Julieta de 2.2 identificarea Exerciţii de identificare 2 Activitate frontală Fişa

Wiliam Shakespeare temei textulor a trăsăturilor genului Activitate pe grupe Observarea
propuse pentru dramatic. Activitate individuală sistematică
Contextualizare studiu; Exerciţii de identificare
Genul dramatic.Trăsături 2.3 compararea şi de analiză a structurii,
Temă, structură şi ideilor şi a compoziţiei şi
compoziţie atitudinilor construcţiei subiectului
Construcţia subiectului diferite în unui text dramatic.
dezvoltarea
aceleiaşi teme;
2.6 aplicarea
conceptelor de
specialitate în
analiza şi
discutarea
textelor literare
studiate;

Limba și literatura română – filiera tehnologică – clasa a IX-a profesională prof. Zaharia Anca
 2.4 analizarea
componentelor
structurale şi
expresive ale
textelor literare
studiate şi
discutarea rolului
acestora în
tratarea temelor;
LIMBĂ ŞI 1.5 utilizarea Exerciţii de 1 Activitate frontală Fişa
COMUNICARE : corectă şi transformare a vorbirii Activitate pe grupe Observarea
Transformarea vorbirii adecvată a directe în vorbire Activitate individuală sistematică
directe în vorbire indirectă formelor indirectă.
Folosirea pluralului în exprimării orale Exerciţii de construire a
locul singularului în diverse situaţii discursului oratoric.
Discursul oratoric. de comunicare;
Modalităţi de organizare şi
alcătuire.
b. Ficţiune şi realitate 1.4 redactarea Exerciţii de identificare 1 Activitate frontală Fişa
Corespondență inedită: unor texte şi de aplicare a Activitate pe grupe Observarea
Mihai Eminescu- diverse; convenţiilor stilului Activitate individuală sistematică
Veronica Micle – Dulcea 1.5 utilizarea epistolar.
mea Doamnă/ Eminul corectă şi Exerciţii de redactare a
meu iubit adecvată a textelor cu caracter
formelor funcţional.
Convenţiile stilului exprimării orale
epistolar în diverse situaţii
de comunicare;
Corespondenţa privată şi 2.5. compararea
oficială trăsăturilor
definitorii ale
comunicării în
texte ficţionale şi
nonficţionale

Limba și literatura română – filiera tehnologică – clasa a IX-a profesională prof. Zaharia Anca
Interviul. 1.4 redactarea Exerciţii de redactare a 1 Activitate frontală Fişa
Articolul.Reportajul unor texte diferitor tipuri de texte. Activitate pe grupe Observarea
diverse; Activitate individuală sistematică
2.5. compararea
trăsăturilor
definitorii ale
comunicării în
texte ficţionale şi
nonficţionale
LIMBĂ ŞI 1.5 utilizarea Exerciţii de identificare 2 Activitate frontală Fişa
COMUNICARE : corectă şi şi comparare a rolului Activitate pe grupe Observarea
Rolul semnelor de adecvată a semnelor de punctuaţie. Activitate individuală sistematică
punctuaţie în înţelegerea formelor
mesajelor scrise. Aplicaţii. exprimării orale Exerciţii de utilizare
în diverse situaţii adecvată contextual a
Semnele ortografice şi de de comunicare; limbajului verbal şi
punctuaţie. nonverbal
Limbajul verbal şi
nonverbal Exerciţii de identificare
Rolul câmpurilor de analiza a rolului
semantice câmpurilor semantice
c. Literatura şi arta 2.7 compararea Exerciţii de identificare 2 Activitate individuală Tema
plastică limbajului plastic a termenilor specifici Activitate frontală Fişa
Limbaj literar - limbaj cu acela al limbajului plastic. Activitate pe grupe cu Observarea
plastic. textului scris ; D.E.X. sistematică
Concepte specifice artei 2.6 aplicarea
plastice conceptelor de
Colaje specialitate în
analiza şi
discutarea
textelor literare
studiate;
3.3 argumentarea
unui punct de
vedere privind
raportul dintre
textele studiate ;

Limba și literatura română – filiera tehnologică – clasa a IX-a profesională prof. Zaharia Anca
Evaluare semestrială 4
Recapitulare finală 5

Limba și literatura română – filiera tehnologică – clasa a IX-a profesională prof. Zaharia Anca