PROIECT DIDACTIC

COALA: Colegiul Naional

CLASA: a IX a E
PROFESOR: Antonina Bliort
OBIECTUL: Limba si Literatur romn
SUBIECTUL LECIEI: Limb i comunicare. Exprimarea oral. Monologul

COMPETENE SPECIFICE LECIEI:

La sfritul leciei, elevii trebuie s fie capabili:

O 1 s defineasc monologul ca form de comunicare n societate;

O 2 s evidenieze trsturile specifice unui monolog;
O 3 s diferenieze tipuri de monolog independent/nserat n dialog/ narativ/ argumentativ/
persuasiv;
O 4 s deosebeasc monologul narativ de monologul argumentativ, ct i monologul
persuasiv publicitar de monologul persuasiv electoral;
O 5 s creeze tipuri de monolog avnd n vedere elementele caracteristice.
STRATEGIA DIDACTIC:
1. Metode i procedee: conversaia euristic, explicaia, descoperirea, problematizarea, lucrul
n echip.
2. Resurse: capacitile receptive ale elevilor, cunotinele lor anterioare; timp - 50minute.
3. Forme de organizare: individual, activitate pe grupe.
4. Mijloace de nvare: manual pentru clasa a IX-a, fie de lucru.
5. Evaluare: continu, oral
6. Bibliografie:

Limba i literatura romn, Manual pentru clasa IX-a, Editura Art, Bucureti, 2004;

Limba i literatura romn, Manual pentru clasa a IX-a, Humanitas, Bucureti, 2006.

DEMERS DIDACTIC
Eveniment

Activitatea de nvare

Durata

Activitatea elevilor

instrucional
Moment

Profesorul se prezint, asigur un 1 min

- se linitesc

organizatoric

climat favorabil desfurrii leciei

- se pregtesc

Captarea ateniei

Intrebare ctre elevi :

2 min

: In cte feluri se realizeaz

-rspund:

comunicarea oral ?

feluri, prin monolog i

Profesorul

anun

tema

leciei.

in

dou

dialog

Exprimarea oral. Monologul.

Reactualizarea

Elevii

sunt

cunotinelor

aminteasc
realizate

solicitai

schema
de

s-i 10 min

comunicrii

Roman

Jacobson.

Profesorul va reaminti i va enuna

faptul

conceput

Roman
urmtoarea

Jakobson

schem

comunicrii context
mesaj
Emitor

Receptor
canal
cod

: Dintre aceste componente care

- rspund: in cadrul

este cel mai important pilon al

comunicarii

comunicrii monologate?

monolog

cel

mai

important

pilon

este

de

tip

emitorul.
Prezentarea

Se

explic

elevilor

etimologia 15 min

Elevii noteaz pe

noilor

cuvntului monolog < provine din

caiete etimologia si

coninuturi,

limba greac, monos = singur, logos

definiia

dirijarea nvrii

cuvnt.

Se

definiia

monologului.

monologului.
: Putei da exemple de diferite

monologuri?

Rspund
discurs

un

festiv,

declaraie de pres,
prezentarea

unei

comunicri
tiinifice, recitarea
unei

poezii,

prezentarea tirilor
la radio si TV.
Se prezint trsturile carascteristice

Elevii noteaz n
caiete

monologului : a) rolul emitorului

aceste

trsturi.

in monolog este mai important dect

n

dialog.

Dialogul

protagonitilor

anse

creeaz
egale

de

confruntare, pe cnd, n cazul

monologului

regula

este

ca

emitorul s vorbeasc, iar ceilali

s asculte; b) monologul este o
aciune

verbal

unidirecional.

Aceast trstur deosebete n mod

decisiv dialogul de monolog; c)
monologul faciliteaz comunicarea
n mas. Dialogurile presupun un
numr

mic

monologurile
dependente

de
ns

de

participani,
nu

aceast

sunt
limitare

numeric.
Structura monologului :
1) Un

ansamblu

de

aciuni

verbale ( dar i paraverbale

i

nonverbale)

focalizate

Elevii noteaz n
caiete

structura

2)

asupra receptorului. : Dai

monologului;

exemple

rspund

la

ntrebare

intonatia,

ritmul,

de

elemente

nonverbale si paraverbale.
Un ansamblu de strategii
prin

care

emitorul

vocea, intensitatea,

capteze atenia receptorului/

mimica, gesturile.

auditoriului.
n continuare, profesorul enun
clasificarea

monologurilor,

explicnd n parte prin ce se

caiete fiecare tip de

deosebesc fiecare :
-

dup

relaia

avem

monolog,
cu

dialogul

independente

i
nserate

dialog.
Dup scopul

fiind

ateni la explicaiile

monologuri

monologuri

Elevii noteaz n

observaiile

expuse.

comunicrii

avem : monologul narativ,

monologul argumentativeexplicativ,
persuasiv

monologul
electoral

si

persuasiv publicitar.
Obinerea

Se mpart elevilor fie cu exemple 10 min - rezolv sarcina.

performanei

de texte , cu diferite tipuri de

monologuri. (Anexa 1). Ei vor avea

profesorului : monolog

sarcina de a descoperi tipul de

narativ,

monolog i de a evidenia trasturile

argumentativ, monolog

care le deosebesc.

persuasiv

electoral,

monolog

persuasiv

rspund

cerinei
monolog

Lucru n grup. Se mpart elevii n 10 min publicitar.

trei grupe. Fiecare grup trage un
bilet. Fiecare grup i desemneaz
un lider care va prezenta oral sarcina

Elevii se impart in
trei

echipe,

trag

de lucru.

biletele.

1. Realizai un monolog n care

Creeaz

monologurile.

s v exprimai opinia cu

prezint

privire la starea vremii.

clasei.

Le
faa

Prezentai-l oral.
2. Realizai un monolog n care
s convingi cetenii s te
aleag

ca

primar

al

oraului.
Prezentai-l oral.
3. Realizai un monolog n care
s prezini o ntmplare
hazlie

din

copilria

ta.

Prezentai-l oral. ( Anexa 2)

Aprecieri

La final, profesorul va aprecia 1 min

stimulative

stimulativ elevii care au artat

interes

transferului

rezolvarea

sarcinii de lucru.
Tema pentru acasa : Realizai un 1 min

Asigurarea
reteniei

deosebit

a monolog

argumentativ-explicativ

-noteaz tema pe caiete

despre necesitatea voluntariatului.

Anexa 1
Citeste cu atentie textele. In ce tip de monolg se ncadreaz fiecare?
1. Buna-cuviinta e- inargumentabil- utila si in detaliul zilnic, si in marile dezbateri ale
veacului. Ea aduce, in orice imprejurare, o nota de politete si intelepciune, de natura ,
sa faca viata, cu enorma ei diferentiere, suportabila. Daca te afli intr-un teritoriu in
care toata lumea e vegetariana, buna-cuviinta iti spune ca e preferabil sa nu-ti bati

joc de salate si sa nu faci bancuri despre pascut. Nu ca nu se poate, nu ca e interzis,

dar nu se cade, nu e frumos.
Andrei Plesu-Nu e frumos
2.

Se spune c prietenii unui adolescent reprezint cea de-a doua familie pentru
acesta i poate spune foarte multe despre personalitatea lui, de aici i zicala "Spunemi ce prieteni ai ca s-i spun cine eti". Anturajul poate influena un adolescent att
pozitiv, ct i negativ.
n primul rnd, un adolescent poate lua de la prietenii lui att activiti pozitive
desfurate n colectiv, iar aici pot intra practicarea unui sport, lectura, activitile de
relaxare ca muzica, filmul i jocurile educative, dar i obiceiuri mai puin pozitive i
productive precum consumul de alcool, droguri sau fumat. Chiar dac cele negative
sunt cele mai atrgtoare pentru un adolescent, trebuie s existe un echilibru n tot
ceea ce faci. De exemplu, un tnr a tiut s-i aleag grupul de prieteni din care s
fac parte i astfel i-a rezervat mai multe oportuniti pentru viitor, toi prietenii lui
fiind pasionai de mediul IT.
Un al doilea argument ar fi modul n care este privit un adolescent n funcie de
prietenii lui. Lumea vorbete mult, lumii i place s critice unele persoane chiar dac
acesta poate avea preocupri pozitive cu toate c face parte dintr-un grup care se
ocup cu lucruri nesntoase.
Aadar, unele persoane te pot judecat dur, astfel i vei pierde din credibilitate
i-i vor fi nchise unele drumuri din cauza anturajului tu. Sunt de prere c trebuie s
ne gndim mereu la viitor, iar dac asta nseamn s renuni la unii prieteni, trebuie s
faci i acest pas.
Conchid aceea c, alegerea prietenilor este probabil cea mai important decizie
pentru un adolescent i viitorul lui.
Michael Buttler, Revista Toghether, Being my friend

3. Ppdia (Taraxacum officinale) este o plant erbacee din familia compozitelor, cu

frunze lungi, crestate i cu flori galbene grupate n capitule. Mai este numit i buh,
cicoare, crestea, lptuc, lilicea, m, papalung, pilug, turci, curu-ginii, floareabroatei, floarea-ginii, floarea-mlaiului, floarea-sorului, floarea-turcului, florigalbene, glbinele-grase, gua-ginii, oule-ginilor, papa-ginii, prsita-ginilor sau
pui-de-gsc.
4.

Fulgerul este rezultat in urma unui proces de descarcare electrica cauzat de o

diferenta de potential electrostatic.
Fulgerul se produce intre nori incarcati cu sarcini electrice diferite, iar
descarcarea intre nor si pamant provoaca un arc luminos, numit traznet.
Atunci cand vedem un fulger nu auzim si sunetul produs de descarcare, deoarece
viteza sunetului este mai mica fata de cea a luminii. Decalajul se datoreaza diferentei

dintre vitezele de propagare ale celor doua unde, cea luminoasa si cea acustica.
In mitologie, fulgerele sunt folosite pentru a exprima mania lui Dumnezeu.
Credintele variau de la o civilizatie la alta. De exemplu, etruscii considerau
fulgerele ca un oracol care le prezicea viitorul. Informatiile care descriau indicatiile
transmise prin fulgere se numeau libri fungurales.Vechii germani considerau fulgerele
ca fiind un semn al zeului Thor care arunca ciocanul sau spre pamant. Slavii aveau
zeul Perun ca zeu al furtunii. La fel Zeus si Jupiter sunt reprezentati insotiti de fulgere.
Cercetarea fulgerelor intr-un mod mai serios a inceput odata cu Benjamin
Franklin. Benjamin Franklin a demonstrat ipoteza ca traznetul este rezultatul tensiunii
dintre nori si pamant cu ajutorul unui zmeu de hartie cu care a declansat fulgerul in
prezenta norilor de furtuna, in anul 1752.
Datorita curentilor de aer existenti in nor precum si prin repartizarea inegala de
gheata si apa, se formeaza prin frecare, spatii cu incarcatura ionica electrostatica
negativa si pozitiva.

5.

S fie puritatea, prospeimea sau consistena sa pufoas motivul pentru care

Almette este cu adevrat unic? Toate acestea la un loc. Almette este att de pur,
att de natural, att de gustoas. Almette! Absolut delicioas, nct o vei mpri
numai cu cei dragi. m!! Almette. Hochland. Bucuria gustului.

6.

Impreun putem schimba viitorul. Adevarata schimbare se intampla cand

suntem uniti de o cauza comuna: implicarea in viitorul nostru, al tuturor. Acest lucru
inseamna ambitie, optimism, forta civica, nationalism, aparare a drepturilor. Putem
impreuna cladi un alt viitor, o economie eficienta, locuri de munca pentru someri,
chiar si pentru cei cu probleme fizice, de ce sa-i marginalizam?, trebuiesc incurajati
pentru a se simti utili in aceasta societate, o educatie in scoli nu programata, ci axata
pe descoperirea aptitudinilor si procuparilor copiilor, pe un program bine conturat ce
poate oferi copiilor acasa un timp liber, nu teme stufoase din care este posibil sa nu
retina nimic. Antrenamentul psihic este foarte important la varstele fragede. Sa oferim
copiilor sanse egale de a se dezvolta ca viitori adulti, sa ne implicam in viitorul lor!
Educatia in scoli trebuie sa fie GRATUITA! Trebuie imbunatatita calitativ si
cantitativ, sa devina performanta, sa existe un echilibru in relatia elev-profesor,
statutul profesorului sa fie mult mai respectat prin reguli de educatie morala mai
severe. In fiecare scoala sau liceu sa existe un psiholog dispus sa se implice concret in
probleme copiilor.Suntem o tara europeana si este necesar sa ne cream conditii de trai
mult mai bune, fiecare sa ne aducem contributia prin responsabilitate pornind de la
propria persoana pana la comunitatea, tara in care traim.
Impreuna putem schimba viitorul!
Anexa 2

1. Realizai un monolog n care s v exprimai opinia cu privire la starea vremii.

Prezentai-l oral.

2. Realizai un monolog n care s convingi cetenii s te aleag ca primar al oraului.

Prezentai-l oral.

3. Realizai un monolog n care s prezini o ntmplare hazlie din copilria ta.

Prezentai-l oral.