Prof.

Lungu Gianina
Liceul Tehnologic Iernut

Proiect de lecţie
Data:
Clasa: a IX-a
Obiectul : Limba şi literatura română
Unitate de învăţare: Aventură. Călătorie
Subiectul lecţiei: Balta – Albă de Vasile Alecsandri
Tipul lecţiei: de însuşire de noi cunoştinţe
Durata: 50 min.

Competenţe generale:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în diferite situaţii de comunicare;
2. Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor texte literare şi nonliterare,
3. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare.

Competenţe specifice:
1.3 Exprimarea orală sau în scris a propriilor reacţii si opinii privind textele receptate;
2.1 Aplicarea unor tehnici vizând înţelegerea textului literar;
2.6 Aplicarea conceptelor de specialitate în analiza şi discutarea textului literar discutat,
3.3 Argumentarea unui punct de vedere privind textul studiat.

1
Competenţe derivate:
1. prezentarea orală a subiectului operei,
2. identificarea speciei literare – povestirea în ramă,
3. evidenţierea contrastelor Orient - Occident,
4. identificarea elementelor specifice limbajului prozei narative.

Strategii didactice
a. Metode şi procedee: lectura expresivă, conversaţia euristică, problematizarea, învăţarea prin descoperire, comparaţia, explicaţia.
b. Forme de organizarea a activităţii: pe grupe şi individuală;
c. Mijloace didactice:manual, schema pe tablă, fişe de lucru , fişe cu citate.
d. Resurse: 1. Timp disponibil: 50min.
2. Capacitatea de învăţare: nivel mediu
3. Condiţii: sala de curs optim iluminată, vizibilitate şi acustică adevată activităţii didactice
e. Evaluare: orală, observarea intervenţiei şi iniţiativa elevilor, fişe de lucru, feedback, notarea.

Bibliografie:

1. Alecsandri, Vasile, Balta Albă şi alte scrieri în proză , Ed. Art, Bucureşti, 2009,
2. Pamfil, Alina, Limba şi literatură română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Ed.Paralela 45, 2006,
3. Ioan Cerghit, Metode de învăţământ, Polirom, Iaşi, 2006 (p.253 – 258 – Metoda proiectelor).

2
 SCENARIUL DIDACTIC
Strategii didactice
Evenimentele Conţinuturi instructiv educative
Forme Resurse Resurse
instruirii C.S. Evaluare
Activitatea profesorului Activitatea elevilor de org. a materiale procedurale
învăţării

Moment Salutul, verificarea prezenţei Salută. Frontal Catalogul Conversaţie

organizatoric elevilor, pregătirea pentru lecţie, Se pregătesc pentru lecţie. euristica
1 min. scurtă conversaţie.

 Verificarea calitativă a
1. Verificarea temei pe care elevii au avut-o de Povestirea orală a poveştii. Frontal Conversaţie 1.3 Expunere
temei rezolvat pentru acasă, profesorul euristica orala
făcând observaţii şi aprecieri după
caz, antrenând întreaga clasă în
discutarea exerciţiilor propuse.
Profesorul intervine, corectând
dacă este cazul şi adăugând noi
informaţii.

Reactualizare Se verifică lectura povestirii Frontal Tabla Brainstorming 1.3 Expunere

cunoştinţelor Balta-Albă de Vasile Alecsandri. orala
învăţate printr-o serie de întrebări. Elevii răspund la întrebări.
anterior Anexa 1

15 min.  Cine este personajul principal  Personajul principal al povestirii 2.6

al povestirii? este un zugrav (pictor) francez.
 Unde, când, câtă vreme  El îşi propune să facă un voiaj în
călătoreşte acesta? Orient. El debarcă la Brăila Observarea
 Cu ce mijloc de  El călătoreşte cu vaporul. sistematica
transport călătoreşte?  motivaţia:spiritul de aventură,
 Care este motivaţia şi scopul dorinţa de cunoaştere,
călătorie? curiozitatea,specicul secolului al
3
 XIX-lea, călătoria ca iniţiere
scopul: de a – şi satisface curiozitatea
 Care sunt impresiile create de Pictorul rămâne cu
acestă călătorie? imaginea unei ţări a contraselor

Captarea Înainte de a trece propriu-zis la Elevii sunt atenţi şi notează în caiete.

atenţiei analiza textului aş dori să vorbim
puţin despre Orient şi Occident. Frontal Tabla Conversaţia Notarea pe
Anexa 2 euristică 2.1 tablă

Astăzi vom observa amestecul

Anunţarea bizar şi pitoresc al civilizaţiei
temei şi a româneşti în Balta-Albă de
competenţelor Vasile Alecsandri şi vom încerca
urmărite. să justificăm apartenenţa textului
la tema unităţii Aventura.
Călătorie

Sursele povestirii: întors recent Elevii notează în caiete. Frontal Tabla Conversaţia Expunerea
dintr-o călătorie în Occident euristică orala
scriitorul petrece o scurtă
perioadă de odihnă, în vara anului
1847, la Balta-Albă. impresiile
lăsate de acel loc devin sursă de
inspiraţie pentru povestirea Balta-
Albă.

Care este tema povestirii? Tema povestirii este călătoria. Frontal Conversaţia 2.2 Observarea
Caietele euristică sistematica
Vasile Alecsandri foloseşte Deoarece un călător străin poate să
motivul călătorului străin. de ce facă anumite diferenţe şi asemănări.
Conducerea credeţi că a ales ca povestirea să
învăţării fie spusă de un călător străin şi nu
unul român?
Contrasurile originale sunt mai
evidente pentru ochiul unui străin.
4
 Acesta permite o percepţie critică
şi satirică a propriei lumi.

Ca specie literară Balta Albă este Fiind o operă epică limitată la un Frontal Conversaţia 2.6 Observarea
o pevestire. Ce este povestire? singur fapt epic: călătoria la Balta de verificare sistematică.
Albă, de întindere mică, desfăşurată se solicită
într-o perioadă de timp scurtă: 24 der răspunsuri
ceasuri, având personaje puţine, iar elevilor
interesul cititorului concentrându-se
asupra situaţiei narate, Balta Albă
este o povestire.

Opera este o povestire în ramă. e Povestirea în ramă aparține genului 2.6

anume creează rama povestirii?
Anexa 3
epic și este procedeul prin care una
sau mai multe narațiuni de sine
stătătoare se încadrează într-o altă
narațiune mai amplă, care constituie
rama acestora.

Care sunt elementele specifice Elevii completează fişa de lucru, În grup Fişe de Dezbaterea
povestirii în ramă din text? fiind îndrumaţi de profesor. lucru 2.6 Observarea
Fişă de lucru Anexa 4 1.3 sistematică.

Să vedem în continuare care sunt Elevii urmăresc contrastele pe Frontal Fişe cu Lectura
contrastele ce produc ineditul şi fragmentele scoase din text. citate expresivă
comicul din text.
Anexa 5
Conducerea
învăţării În final în urma acestor contraste,
tânărul francez rămâne cu
imaginea unei ţări a contrastelor,
nelămurit „dacă Valahia este o
parte a lumii civilizate sau de este
o provinţie sălbatică.”
Frontal Dezbaterea 2.6
Ce modalităţi de narare sunt Chestionarea
prezente în text?

5
 Ce anume creează oralitatea Relatarea într-un ritm alert,
textului? reprezentarea, povestirea.

Frontal Dezbaterea 2.6

Expunerea
Care sunt formele comicul? Formulele de adresare (pr. personal I- orală
Comicul presupune atitudinea II, sg. a vocativului, a propoziţiei
Conducerea critică a autorului faţă de un exclamative.
învăţării defect sau de moravuri sociale. Umorul, ironia, autoironia.
(antiteza orient-occident)
2.6
Care este modul de expunere Descrierea, iar naraţiunea se face la
dominant? per. I
Notiţele
Asigurarea Întrebări ce vizează aspectele Elevii vor răspunde la întrebări: 3.3
feedbackului fundamentale revelate de textul Frontal Problemati- Expunere si
şi evaluarea studiat. zarea argument
performanţelor Fişă de lucru are orala
Anexa 6

Tema:
Scrie un eseu de o pagină în Elevii notează tema în caiete. Individual Caietele Exercitii 3.3 Observarea
Asigurarea care să evidenţieză relaţia de formulare a sistematica
transferului dintre civilizaţie şi sălbăticie în propriilor opinii
Valahia sec. XIX-lea.

6
Anexa 3 RAMA POVESTIRII

POVESTITORUL NARATOR neimplicat în firul epic

Atmosfera propice: într-o seară, mai mulţi prietini alungiţi pe divanuri
Povestirea francezului: prilej pentru a ironiza societatea

NARATOR: calatorul francez – NARATOR

IMPLICAT IN FIRUL EPIC
CALATORIA = pretext pentru critica societăţii
Etape: Paris – Viena – Brăila – drumul spre
Balta-Albă – ajungerea în sat la miez de noapte
– descrierea propriu-zisă a bălţii – prezentarea
balului
EXCLAMAŢIA RETORICĂ Închipuiţi-vă
domnilor!

7
Anexa 1 Fişă de lucru
Cine este personajul principal al povestirii?

un tânăr zugrav (pictor) francez

Valahia- Ce întreprinde acesta? vara anului

Brăila-Blalta 1847, la mijlocul
Albă unde când sec. al XIX-lea.

CĂLĂTORIE
mijloc
vaporul durata 24 de ceasuri

motivaţia
impresii
în ce scop
motivul străinului
imaginea unei
spiritul de aventură
ţări a
dorinţa de cunoaştere
contraselor
curiozitatea
de a – şi satisface
specicul secolului al
curiozitatea
XIX-lea este nelămurit „dacă Valahia este o parte a lumii
călătoria ca iniţiere civilizate sau de este o provinţie sălbatică”

Anexa 1 Fişă de lucru

8
 Cine este personajul principal al povestirii?

Ce întreprinde acesta? .
unde când

durata
mijloc

în ce scop impresii

este nelămurit „...

9
Anexa 2 Orient şi Occident

ORIENT OCCIDENT

zona de Est a Europei zona de Sud a Europei

ROMÂNIA
RĂSĂRIT APUS

TRADIŢIONALISM MODERNISM

ÎNTRE 2 CULTURI ŞI CIVILIZAŢII

CONTRASTE

10
Anexa 4 Elemente specifice povestirii în ramă

2 NARATORI ce relatează la pers. I

UN LOCALNIC UN TÂNĂR FRANCEZ

- personaj ...................................... - personaj ....................................

FORMULE SPECIFICE
INIŢIALE FINALE

11
Anexa 4 Elemente specifice povestirii în ramă

2 NARATORI ce relatează la pers. I

UN LOCALNIC UN TÂNĂR FRANCEZ

- personaj martor - personaj narator

- descrie cadru (timp, loc, atmosferă, ascultători)
favorabil relatării călătorului străin, la care el asistă FORMULE SPECIFICE
Intr-o seara din luna trecuta eram adunati mai multi
prieteni, toti lungiti pe divanuri, dupa obiceiul INIŢIALE FINALE
oriental, si inarmati de ciubuce mari..... Afara cerul
era invelit de nori vineti, care se spargeau deasupra Iata, domnilor, istoria
Iasului.... dati-mi voie sa va istorisesc si voiajului meu la Balta-Alba
- introduce în povestire pe naratorul străin, fixând eu partea cea mai curioasa
câteva elemente de portret Printre noi se gasea un din calatoria mea.
tanar zugrav francez, care pentru intaia data iesise
din tara lui spre a face un voiaj in Orient.

Anexa 5 CONTRASTELE
12
 APARENŢĂ
Naratorul francez îşi imagina Valahia „ca un soi de pustiu vânturat de cârduri
de fiare sălbatice şi de oameni pribegi ca în sânul Africii.... “Speram să intru
într-o viaţă nouă şi plină de întâmplări originale. Mă pregăteam a-mi apăra
zilele împotriva fiarelor primejdioase şi a cetelor de hoţi ce gândeam că aş
întâlni în calea mea. Îmi încărcai deci pistoalele şi sării din corabie pe pământ,
cu gând de a răsturna jos pe cel întâi valah ce s-ar înainta spre mine...”
Balta Albă şi-o închipuia ca fiind asemene minune,” “izvor de tămăduire
o”
orbii câştigau vederile, surzii auzul, ologii picioarele, bătrânii puterile!”
“Trăsura, malpost sau diligenţă,” aşteptată de narator.
Speranţele naratorului de “a scăpa de salturile mortale ale căruţei; sperarea de
a mânca un biftec la tractir şi mai ales dulcea sperare de a mă odihni o noapte
întreagă pe un pat elastic ş.c.l”
Valahia o vedea ca “o ţară pustie”
Balta Albă scotea în evidenţă, iniţia, partea “sălbatică a Valahiei, pentru că
numai într-o ţară sălbatică puteam vedea acel amestec nevinovat de sexuri.”
13
ESENŢĂ
“în loc de duşmani, mă trezii faţă-n faţă cu consulul francez din Brăila, care,
cunoscându-mă de compatriot, mă pofti la dânsul acasă.”
În schim găsi “şesuri goale!... malurile unei bălţi late, care sticlea ca o tabla de
argint la razele lunii”
Se dovedeşte a fi “o cutioară plină de fân, pe patru roţi de lemn cu spiţele
stricate.”
”Patru cai mici, numai oasele şi pielea, pe care erau săpate urme adânci de bici,
şi un om sălbatic, bărbos, zdrenţăros şi înarmat cu un harapnic lung de un
stânjen!... Acesta era echipajul meu!”
Ajunge în schimb “într-un sat alcătuit de bordeie coperite cu stuh şi coronate
de cuiburi de cocostârci.... Forma bizară a acelor locuinţe, printre care se înălţa
o mulţime de cumpene de fântâni, ca nişte gâturi de cocoare uriaşe; urletul
câinilor ce alergau pe sub garduri; ciocănitul berzelor care-şi dau capul pe
spate la razele lunii şi, într-un cuvânt, amestecul acela de umbră şi de lumină,
care da lucrurilor o privire fantastică, mă făcură să mă cred în altă lume....
“am intrat înlăuntrul casei străjerului. Uşa fiind prea jos şi fruntea mea prea
sus, amândouă s-au ciocnit ca două bile pe un biliard, făcând un carambol,
care, prin efectul său retrograd, m-a trimis să cad în ogradă, cu zece pasuri în
urmă....”
“Îmi sfărâmasem toate ciolanele din trup, căci patul era de lemn, fără aşternut,
fără perne, fără nimic!”
Se dovedeşte a fi “o societate de zece mii de suflete adunate la nişte băi,
aproape de Brăila”
Însă era “un târg, în sfârşit, cu totul necunoscut Europei, dar în care civilizaţia
ei este reprezentată prin magaziile de scânduri a două marşande de mode! Iată
o lume ce în ochii d-tale pare a fi sălbatică, dar care are soiul ei de civilizaţie
deosebită. Aici ne găsim în împărăţia contrastelor celor mai originale; aici
luxul şi sărăcia, durerea şi veselia, ideile noi şi ideile vechi, costumele Europei
şi costumele româneşti, toate sunt unite la un loc, sunt mestecate la un loc şi
produc un efect neînchipuit atât ochilor, cât şi minţii; aici...”
Anexa 6 Realizarea feedbackului
Scrie în spaţiul punctat din dreptul fiecărei cifre, litera/literele corespunzătoare unui răspuns corect şi complet:

1. Formula de adresare de la început, ,,daţi-mi voie să vă istorisesc şi eu partea

a. călătoria în Orient, după moda vremii.
cea mai curioasă din călătoria mea”, anunţă specia……
2. Tema povestirii Balta- Albă este…. b. vaporul şi căruţa.
3. Scopul iniţial al voiajului în care porneşte personajul-narator este…..
c. intriga povestirii.
4. Mijloacele de transport menţionate sunt………
d. curiozitatea.
5. Fragmentul citat (,,Oprindu-se vaporul la Brăila, mă hotărâi a mă coborî pe
uscat şi a întrerupe călătoria mea în Orient, pentru a mă rătăci câtăva vreme în e. Orientului şi Occidentului
câmpiile Valahiei. Speram să intru într-o viaţă nouă şi plină de întâmplări
f. de situaţie.
originale.”) constituie…….
g. călătoria de 24 de ceasuri la Balta-Albă, în Valahia, a
6. Motivul pentru care tânărul vrea să vadă locul numit Balta-Albă - ,,o baltă
zugravului francez pornit iniţial spre Orient.
făcătoare de minuni” – este……
h. aşteptărilor înşelate, aici cu efect comic.
7. Contrastul povestirii este realizat între civilizaţiile ….
8. În scena cazării în bordeiul unui străjer este prezent comicul….. i. ,,atâtea contrasturi originale”.
9. Naratorul întreţine suspansul pe parcursul povestirii prin tehnica…….
j. povestire în ramă.
10. O sintagmă care exprimă în ce constă ,,exotismul” Valahiei, din perspectiva
călătorului străin, este…..

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

14