PROIECT DIDACTIC

PROFESOR: Diaconiţa Cristina

OBIECTUL: Limba şi literatura română
CLASA: a XI - a
UNITATEA : Romanul
SUBIECTUL LECŢIEI: Ultima noapte de dragoste ,prima noapte de război, de Camil Petrescu
TIPUL LECTIEI: de recapitulare
TIMP ALOCAT: 2 ore
COMPETENŢE SPECIFICE
1.utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi producerea mesajelor în diferite situaţii de
comunicare
2.recunoaşterea şi analiza principalelor componente de structură, de compoziţie şi de limbaj specifice textului
narativ
3.elaborarea unei argumentări orale sau scrise pe baza textelor studiate

OBIECTIVE OPERAȚIONALE: La sfârşitul orei, elevii vor fi capabili:

1.să argumenteze apartenenţa creaţiei literare la un anumit tip de roman;
2. să identifice şi să motiveze trăsăturile distinctive ale prozei moderne subiective , pecum şi tehnicile narative
moderne folosite de scriitor;
3.să precizeze tipul de narator şi perspectiva narativă;
4.să explice titlul romanului;
5.să identifice tema şi structura romanului;
6.să prezinte subiectul romanului;
7.să caracterizeze personajele romanului într-o exprimare clară şi coerentă;
 8.să se dezvolte gândirea creatoare şi gustul pentru literatură;
9.să dovedească receptivitate faţă de interpretarea unui text literar.

STRATEGIA DIDACTICĂ
a.Metode şi procedee : lectura expresivă a unor fragmente, conversaţia euristică, problematizarea, învăţarea prin
descoperire.
b.Forme de organizare a activităţii elevilor : activitatea frontală îmbinată cu activitatea individuală.
c.Mijloace de învăţământ:
Limba şi literatura română, manual pentru clasa a 11- a, editura ART, 2005.
Fişe de lectură cu extrase din romanul Ultima noapte de dragoste, prima noapte de război, de Camil
Petrescu.

d.Material bibliografic:
N.Manolescu,Arca lui Noe, editura 100+1Graman,Bucureşti 2004.
Valeriu Neştian,Metodica predării textului literar în liceu, editura Pedagogica,Bucureşti.
Gabriela Duda, Analiza textului literar, editura Humanitas , Educaţional,Bucureşti, 2000.
 Scenariul didactic

Secvențele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode

1.Moment Profesorul salută elevii şi notează Numesc elevii absenţi, îşi pregătesc
organizatoric absenţele. materialele necesare desfăşurării conversaţia
Cere elevilor să se pregătească pentru orei:volume, fişe de lectură
lecţie.
2.Captarea atenţiei Anunţ şi scriu pe tablă titlul lecţiei Elevii se mobilizează pentru lecţie.
şi prezint obiectivele lecţiei. activitate
frontală
3.Verificarea 1.Ce ştim despre romanul ,,Ultima
cunoştinţelor anterioare noapte....’’, de Camil Petrescu.
Ce tip de roman este şi de ce?
2. Care sunt elementele de noutate ?
Romanul ,,Ultima noapte...’’,de C. conversaţia
Petrescu publicat în 1930 intră alături euristică
de romanul ,,Patul lui Procust’’, .problematiz
publicat în 1933, în categoria romanului area,
modern subiectiv.Au fost oscilaţii în activitate
privinţa titlului:,,Proces verbal de frontală
dragoste şi de război’’.După Alexandru
Paleologu acest titlu ar ilustra direct o
concepţie stendhaliana; romanul
,,Ultima noapte...’’este un perfect
roman stendhalian’’.De altfel Camil
Petrescu a fost cunoscut ca un
teoretician al romanului deoarece a adus
elemente de noutate în roman.
În perioada interbelică E. Lovinescu
iniţiază curentul literar numit
modernism, care trasează direcţii noi în
dezvoltarea literaturii române. S-a
trecut de la tema rurală la cea urbană,
de la personajele ţărăneşti la cele
intelectuale. Camil Petrescu a fost un Dezbaterea
adept al modernismului lovinescian şi a Converaţia
susţinut şi fundamentat în opera sa euristică
principiul sincronismului adică Problemati
sincronizarea literaturii române cu cea zarea
europeană, plecând de la filisofii
momentului Henri Bergson, Feussere şi

3.Ce înseamnă autenticitatea trăirilor în
romanul ,,Ultima noapte….’’
Freud. Astfel noile principii estetice
aduse de C. Petrescu sunt
autenticitatea, substanţialitatea,
relativismul şi crearea personajului
intelectual lucid şi analitic. Crezul
artistic al lui C. Petrescu este acela că o
literatură autentică este bazată pe
experienţa trăită a autorului şi reflectată
în propria conştiinţă:,,Să nu descriu
decât ceea ce văd, ceea ce aud, ceea ce
înregistrează simţurile mele, ceea ce
gândesc eu...Aceasta-i singura realitate
pe care o pot povesti...Din mine
însumi , eu nu pot ieşi...Orice ăş face eu
nu pot descrie decât propriile mele
senzaţii, propriile mele imagini. Eu nu
pot vorbi onest decât la persoana 1
întăi’’
În eseul ,,Noua structură şi opera lui
Marcel Proust’’ publicat în volumul
,,Teze şi antiteze’’C. Petrescu
avansează ideea unei noi structuri
narative care să reflecte viziunea asupra
vieţii sufleteşti a omului. În acelaşi eseu
face un examen critic al vechilor direcţii
narative în care naratorul este
omniscient şi omniprezent . Înseamnă
 că noul roman este scris la persoana
întâi care devine narator. Timpul
naraţiunii este timpul prezent şi
subiectiv care actualizează gânduri şi
fapte trecute înglobîndu-le în cele
prezente. Persoana întîi conduce la
identitatea intre planul naratorului şi al
personajelor. C. Petrescu propune o
nouă tipologie umană, cea a
inteligenţei. Scriitorul pune şi problema
stilului a elementelor literare pledînd
pentru stilul liber neconvenţional, el
4.Ce înseamnă noutatea în estetica fiind un anticolofil.
romanului petrescian ? Autenticitatea , substanţialitatea reflectă
esenţa concretă a vieţii: iubirea, gelozia,
mândria rănită, orgoliul umilit cunoaşte
dreptatea , adevărul, demnitatea;
sincronizarea;luciditatea trăsătura
dominantă a eroilor lui C. Petrescu,
intelectuali analitici şi introspectivi
hipersensibili, inflexibili moral; Conversaţia
naratarea la persoana întâi care euristică
foloseşte timpul subiectiv şi aduce în Activitate
prezent gânduri, fapte trecute frontală
subordonate memoriei voluntare;
relativismul care reiese din multitudinea
punctelor de vedere în jurul aceluiaşi

5.Care este tema romanului ?
6.Dar structura romanului ?
Cum aţi interpreta titlul romanului ?
obiectiv; auticolofilismul împotiva
scrisului frumos prin care scriitorul
susţine formula literară a confesiunii
care se notează exact şi precis.
Tema romanului ,,Ultima
noapte...’’surprinde drama
intelectualului lucid , însetat de
absolutul sentimentului de iubire ,
dominat de incertitudini care se salvează
prin conştientizarea unei drame mai
puternice , aceea a omenirii ce trăieşte
oroarea unui război absurd , văzut ca
iminenţă a morţii.
Romanul este structurat în două părţi cu
titluri semnificative surprizând două
ipostaze existenţiale:,,Ultima noapte de
dragoste’’, prima parte, care este un plan
al relatării interior (analiza profundă şi
lucidă a unor sentimente precum gelozia
,incertitudinea chinuitoare, durerea unor
revelaţii ,dezamăgirea , inadaptarea). Cel
de-al doilea plan al relatării exterior prin Conversaţia
povestirea unor întâmplări trăite. euristică
Cuvântul ,,noapte’’ din titlu redă Activitate
simbolic incertitudinea, învoiala, frontală
iraţionalul, nesiguranţa , necunoscutul şi
tainele firii umane.Astfel se face referire
 la cele două etape din evoluţia
personajului principal dar nu şi
7.Specificaţi motivele literare din roman. ultimele , pentru că este disponibil
pentru o nouă experienţă existenţială.
Ca motive literare întâlnim iubirea ,
8.Să discutăm despre subiectul războiul , predestinarea, moartea şi
4.Sistematizarea romanului. absolutul.
noţiunilor însuşite Prima parte corespunde unui plan
anterior subiectiv, iar cartea a doua ,,întâia
noapte de război’’- planului
obiectiv.Întâlnim tema iubirii cu accent
pe sentimentul geloziei şi tema
războiului cu accent pe experienţa Activitate
contactului cu realitatea. frontală
Cartea întâi ,,Ultima noapte de
dragoste’’ este alcătuită din 6
subcapitole , iar cartea a doua din 7
subcapitole. Astfel cartea întâi are o
formă memorialistică iar cartea a doua
este un jurnal de campanie. În roman un
singur personaj reface două experienţe Conversaţia
trăite intens: iubirea şi războiul. euristică
Cap. 1 Numit ,,La Piatra Craiului, în
munte’’ conturează cadrul geografic ,
social şi psihologic în care se află
personajul protagonist şi în care are
prima revelaţie asupra războiului
demitizat.
Personajul trăieşte numeroase
incertitudini ale iubirii şi este într-o
continuă tensiune psihică. Se deschide
aşadar cu discuţia de la popotă privitor
la un fapt divers relatat în presă despre
achitarea de către justiţie a soţului care
şi-a ucis nevasta că l-a înşelat.Acest fapt Activitate
declanşează o discuţie contradictorie frontală
între ofiţeri.Căpitanul Dimiu, Conversaţia
comandantul împărtăşeşte ideea euristică
juraţilor:nevasta trebuie să fie nevastă şi
casa , casă.Dacă îi arde de altele să nu se
mărite;căpitanul Corabu este adeptul
exprimării libere a sufletului omenesc:cu
ce drept să ucizi o femeie care nu te mai
iubeşte?; căpitanul Floroiu considera că
dreptul la dragoste e sfânt....unei femei
trebuie să-i fie îngăduit să-şi caute
fericirea.Intervenţia lui Gheorghidiu în
discuţie reflectă o concepţie bazată pe o
experienţă sentimentală dură.Pentru el
iubirea este un proces de
autosugestie....Iubirea are riscurile ei , Conversaţia
iar cei ce se iubesc au drept de viaţă şi euristică
de moarte unul asupra celuilalt. Activitate
Discuţiile stârnite îi declanşează eroului frontală şi
iubirea dominată de individuală
incertitudini.Doreşte să obţină o
permisie pentru a pleca la Câmpulung să
o întâlnească pe Ela.Fiind refuzat la
început este hotărât să dezerteze.Se
declanşează astfel memoria involuntară
ţi eroul retrăieşte retrospectiv experienţa
sa erotică, aducând-o în planul prezent,
comprimând cei doi ani şi jumătate trăiţi
alături de soţia sa Ela.
În al doilea capitol Diagonalele unui
testament aflăm cauza nefericirii lui
Ştefan pentru că soţia îl înşală.Căsătorit
de doi ani jumătate cu o colegă de la
Litere,iubirea lor s-a născut din
admiraţie comuniune spirituală şi
orgoliu.Era iubit de una din cele mai Problematiz
frumoase studente.Eul narator prezintă are
aspecte ale vieţii modeste de studenşi Activitate
săraci dar mulţumiţi de împlinirea frontală
iubirii.Are loc o întrunire a familiei când
sunt invitaţi de unchiul Tache cu mama
şi cele două surori şi celălalt unchi ,Nae
Gheorghidiu.Nae Gheorghidiu vorbeşte
dispreţuitor despre tatăl lui Ştefan care
murise sărac, scriind doar articole de
ziar, neavând noţiunea banului.Ştefan îi
înfruntă pe cei doi unchi.Unchiul Tache
moare însă peste douăzeci de zile şi îi
lasă lui Ştefan averea acestuia.I se
intentează proces din partea mamei şi a
rudelor din cauza averii.Ela devenise o
alta după ce dobândise banii.
În capitolul trei, E tot filozofie, Ştefan
investeşte o parte din bani dar după un
timp constată că nu are veleităţi de de
om de afaceri.Moştenirea schimbă
cursul existenţei conjugale a celor doi
soţi.Ela este invitată de Anişoara o
verişoară a lui Ştefan în cercurile lumii
bogate în care corespunde perfect.Ea
manifesta interes pentru lux, petrecei,
devenind pentru Ştefan o femeie care
contrazice idealul lui de feminitate.Are
loc excursia de la Odobeşti care
declanşează gelozia lui Ştefan punând
sub semnul întrebării fidelitatea soţiei
mai ales că ea acceptă compania lui G.-
Gregoriade.Îi dă atenţie lui G., danseză
cu el, mănâncă din mâncarea lui,
replicându-i la reproşurile lui în final că-
toate fac la fel. Ştefan suferă nu numai
din din gelozie şi orgoliu, ci şi pentru că
ăşi ascunde frământările afişând un aer
indiferent.Este preocupat de prestigiul
său lezat în ochii celorlalţi şi cei doi se
despart de două ori.În capitolul
patru,,Asta-i rochia albastră,, are loc
împăcarea celor doi soţi .Astfel într-o
după-amiază Ştefan şi Ela se întâlnesc
întâmplător în faţa unui chioşc de ziare,
se plimbă, vorbesc pentru a-şi masca
sentimentele .În 1916 concentrat la
Piatra Craiului, Ştefan o aduce pe Ela la
Câmpulung,pentru a-i fi aproape.Ela îi
scria zilnic. Acum se revine la discuţia
de la popotă, romanul iubirii din
capitolele doi-cinci încheindu-se cu
fraza:,,Dar ultima scrisoare mă chema
negreşit..duminica...
În capitolul şase,,Ultima noapte de
dragoste,, acţiunea se rezumă la cele
două zile de permisie ale lui
Ştefan.Obţinând învoirea Ştefan se duce
la Câmpulung şi are o nouă deziluzie în
momentul în care Ela, schimbată, îi cere
să treacă pe numele ei o parte din avere
pentru a fi asigurată în cazul în care el ar
muri.Văzându-l în oraş pe G., Ştefan
este sigur că acesta este amantul Elei şi
se gândeşte să se răzbune pe cei doi, să-i
ucidă.Pe drum se întâlneşte cu colonelul Activitate
de la regiment care-l sileşte să se frontală
întoarcă deoarece România intrase în Conversaţiă
război. euristică
Cartea a doua este alcătuită din ţapte
capitole şi debutează cu capitolul,,Întâia
noapte de război,,.Este zugrăvit primul
asalt al românilor asupra graniţei cu
Austro-Ungaria.Imaginea auditivă a
focurilor de armă îl impresionează pe
Ştefan.Învălmăşeala dinaintea atacului,
spaima şi apropierea morţii aduc
războiul la limita omenescului.Convins Activitate
că moare, ignoră pericolul şi îndeamnă individuală
oamenii obosiţi să înainteze.Ştefan şi frontală
priveşte cu alţi ochi viaţa lui Dezbaterea
trecută.Capitolul doi,,Fata cu obraz Problematiz
verde la Vulcan,,,mută acţiunea ţn satul area
cu acelaşi nume,în afara câmpului de
luptă.Sătenii reclamaseră jafurile unor
ţigani şi Ştefan e trimis la
cercetări.Luptele se aseamănă între ele şi
se dau noaptea.Înaintarea e
înceată.Întâmplările apar
răsturnate:soldaţii plecaţi în patrulare Fişă de
dispar, ordinele contradictorii provoacă lectură
haos;două surori acuzate de spionaj Activitate
conduc batalionul prin Vadul Oltului şi individuală
sunt decorate.-capitolul,,Întâplări la apa
Oltului.
În capitolul ,,Ne-a acoperit pământul lui
D-zeu, tabloul războiului este constituit
ca spectacol înspăimântător, cu imagini
apocaliptice:obuzele scurmă pământul,
exploziile sunt asurzitoare.Autorul
surprinde omenescul în fiecare Conversaţia
luptător:zgomotul exploziilor se euristică
răafrânge în suflet şi rezultă o spaimă
ancestrală, corpul se încordează în
aşteptarea altei explozii.Frica îi
înlemneşte pe oameni-,,Animalic,
oamenii se strâng unii în alţii-, iar
instinctul de apărare este mai puternic
decât suferinţa aproapelui.
Tragismul scenei se concentrează în
ultima propoziţie:,,Nu mai e nimic Activitate
omenesc în noi, ilustrând viziunea lipsită frontală
de eroism asupra războiului, a lui Camil dezbatere
Petrescu.Destinul lui Ştefan se
înfăptuieşte numai prin traversarea
ambelor experienţe, ultima izbăvindu-l
de chinul celei dintâi.La sfârşitul cărţii a
doua, ştefan se desparte de Ela căreia îi
lasă ,,absolut tot ce e în casă...adică tot
 1.Aşadar cum apare prima parte a trecutul,,.Eperienţa războiului este cea
5.Fixarea şi romanului şi cum este cea de-a doua ? care îi redă încrederea în sine. Problematiz
consolidarea. Prima carte are o formă memorialistică, area
iar cea de-a doua este un jurnal de
campanie

2.Cum este văzută Ela în roman ?Dar

Ştefan ? Fişă de
Personajul feminin Ela este văzut doar lucru,
prin ochii bărbatului care are nevoie problematiz
permanent de certitudini în dragoste. area,
El, bărbatul este: conversaţia
-un intelectual orgolios, pătimaş şi euristică
lucid, dedicat întru totul femeii pe care o
iubeşte
-un inadaptat într-o lume meschină,
incapabilă să-l înţeleagă
-un filosof într-o lume de neştiutori-
G.Călinescu

Ea, femeia,este aşa cum o vede el:

-,,era caeastă fată un continuu prilej de
uimire.Mai întâi prin neistovita bunătate
pe care o risipea în jurul ei,,.
-,,ci ochii mari, albaştri, vii ca nişte
întrebări de cleştar, cu neastâmpărul
Realizaţi caracterizările Elei şi a lui trupului tânăr..,,,
Ştefan Gheorghidiu-din dubla ,,făcea totul cu pasiune,,
6.Asigurarea retenţiei perspectivă, a iubirii şi a războiului Elevii îşi notează tema.
şi a transferului