PROIECT DIDACTIC

PROFESOR : Baciu Simona Elena

DATA :
UNITATEA DE ÎNVǍŢǍMÂNT : Liceul Teoretic “Miron Costin”, Pascani
CLASA a XI –a
OBIECTUL : Limba şi literatura română
SUBIECTUL : Titlu,structura compozitionala, teme si mesaj in romanul “Ultima noapte de
dragoste, întâia noapte de război” de Camil Petrescu
TIPUL LECŢIEI : lecţie de receptare a unui roman modern
Competente generale :
1. Utlilizarea corecta si adecvata a limbii romane in diferite situatii de comunicare
2. Comprehensiunea si interpretarea textelor
3. Situarea in context a textelor studiate prin raportare la epoca sau la curente culturale/literare
4. Argumentrea orala sau in scris a unor opinii in diverse situatii de comunicare
Competente specifice 
1.1 Aplicarea cunostintelor de limba (morfologie si sintaxa) in receptarea mesajelor
orale si scrise
1.3 Folosirea adecvata a strategiilor de comunicare orala in monolog si dialog
2.1. Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a textelor studiate
2.2 Compararea viziunii despre lume sau despre conditia umana reflectate in texte literare
diferite
3.1. Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera literară studiată şi contextul cultural în
care a apărut aceasta .
3.3 Identificarea unor conexiuni intre literatura romana si cea universala

Competente derivate : La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

C1 - să precizeze structura compoziţională a romanului « Ultima noapte de dragoste, întâia
noapte de război » de Camil Petrescu ;
C2- sa comenteze resursele de semnificatie ale titlului romanului punandu-l in legatura cu temele
centrale ale textului si cu dominantele sufletesti ale eului –narator
C3-sa precizeze planurile actiunii si sa reordoneze cronologic firul epic al romanului
 C4- sa racordeze continutul ideatic al romanului la mesajele altor texte din literatura universala,
cu care se inrudeste tematic ;
C5-sa argumenteze calitatea de text unitar, articulat, a scrierii
Valori si atitudini:
-să aprecieze şi să recepteze romanul de analiză ;
-să manifeste gândire autonomă, reflexivă şi critică prin lectura şi analiza textelor.
STRATEGIA DIDACTICĂ
METODE ŞI PROCEDEE : conversaţia euristică şi catehetică, lucrul cu textul, exemplificarea,
problematizarea, munca independentă, lucrul în grup, explicaţia,expunerea, comparaţia, invatarea prin
descoperire
FORME DE ORGANIZARE : activitate frontală, activitate independentă individuală, activitate
pe grupe
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT : fise de lucru, textul integral
RESURSE : capacităţile intelectuale ale elevilor şi competenţele acestora de receptare şi
interpretare a textelor literare , cunoştinţele anterioare despre roman, instanţe narative, perspectivă
narativă; titlu , tema si elemente se structura a unui text epic, timp : 2h

BIBLIOGRAFIE
 Adrian Costache, Florin Ioniţă, M. N. Lascăr, Adrian Săvoiu, Limba şi literatura română.
Manual pentru clasa a XI-a, Grup Editorial ART;
 Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război.Patul lui Procust, Ed.
Eminescu, 1985 ;
 Nicolae Eftenie, Introducere în metodica studierii limbii şi literaturii române,Ed.Paralela
45, 2000;
 Constantin Parfene, Literatura în şcoală, Ed. Univ. “ Al.I.Cuza”, Iaşi, 1997 ;
 Elena Boboc, Concepte operaţionale. Limba şi literatura română, Ed. Porţile Orientului,
Iaşi, 2001 ;
 Emilia Boghiu, Lăcrămioara Vulpeş, Hermeneutică şi naratologie aplicată, Ediţia a II-a ,
Eurocart, Iaşi, 2003 ;
 Dorina Apetrei, Lecturi interpretative.Îndreptar pentru analiză textuală, Ed. Petrodava,
2004 ;
  * * *, Limba şi literatura română pentru examenul de bacalaureat, Grupul Editorial Art,
2003.
MODALITĂŢI DE EVALUARE : aprecierea verbală , notarea ,eseul liber

SCENARIU DIDACTIC
I. Organizarea clasei (2min): se verifica tabla, existenta cretei si prezenta elevilor ;
II.Captarea atenţiei elevilor(10min)
Elevii primesc fisa nr 1 care contine titlurile celor mai cunoscute romane din literatura
universala, inrudite tematic si prin problematica dezbatuta cu romanul « Ultima noapte de dragoste,
intaia noapte de razboi », de Camil Petrescu, insotia de intrebarile suport.
Se rezolva sarcinile de lucru.
III. Anunţarea subiectului lecţiei ,a tipului lectei şi a competenţelor vizate(3min)
Profesorul scrie pe tabla :
« Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi », Camil Petrescu
-dinspre titlu, spre text-
IV. Actualizarea cunoştinţelor acumulate anterior (10min)
 Profesorul trece in revista, prin conversatie catehetica , trasaturile romanului de analiza
psihologica si termenii operationali specifici unei astfel de proze
 Profesorul cere elevilor sa prezinte rezolvarea primei sarcini din tema pentru
acasa:rezumatul romanului.
 Profesorul reface impreuna cu elevii ordinea cronologica a intamplarilor si stabileste
cadrul temporal al actiunii , accesand cunostintele elevilor referitoare la memoria
involuntara si la durata subiectiva. Se stabileste evenimentul exterior care declanseaza
fluxul amintirilor si se accentueaza oral ideea ca romanul este lipsit de intriga, sau de
deznodamant net, cartea fiind cu final deschis.

Unde si cand?
 Se concluzioneaza ca actiunea se petrece in intervalul temporal cuprins intre anii 1913 si
1916, in functie de fraza-incipit (“În primavara anului 1916, ca sublocotenent proaspat, întâiadata
concentrat, luasem parte, cu un regiment de infanteriedin capitala, la fortificarea vaii Prahovei, între
Busteni siPredeal.”) si de afirmatia personajului-narator: “Eram insurat de doi ani si jumatate
cu o colega de la Universitate si banuiam ca ma insala”.
  Elevii primesc fisa nr 2, care cuprinde titlurile tuturor capitolelor din cele doua carti ale
romanului “Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi” de Camil Petrescu.
Cartea I –“La Piatra Craiului in munte”
-“Diagonalele unui testament” indici spatiali: Bucuresti,
-“E tot filozofie” Odobesti, Constanta, Valea Prahovei,
-“Asta-i rochia albastra” Bran, Campulung
-“Intre oglinzi paralele”
-“Ultima noapte de dragoste”
Cartea a II-a –“Intaia noapte de razboi”
-“Fata cu obraz verde de la Vulcan”
-Intamplari pe apa Oltului indici spatiali:Cohalm
-Post inalt la Cohalm (intre Brasov si Sibiu), Vulcan
-Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu (jud. Hunedoara)
-“Cine poate salva Romania” Valea Oltului
-“Comunicat apocrif”
V. Dirijarea învăţării şi obţinerea performanţelor (70min)
A.
 Intrebari suport:

 Unde anume se regasesc in interiorul romanului cele doua sintagme din titlu?
 Considerati ca un astfel de titlu ia un calcul si o posibila politica editoriala a autorului? Tinteste
titlul spre anumite categorii de potentiali cititori?
 Considerati ca titlul romanului este unul sintetic, sau dezvoltat? Argumentati-va raspunsul.
 In ce situatii de viata ne trimitem mesaje concentrate, telegrafice, de tip S.O.S?
 Care credeti ca sunt situatiile de urgent maxima din viata protagonistului, situatiile limita in care
ni se prezinta Stefan Ghiorghidiu?
 Ce trasaturi de character ale personajului-narator ar putea prefigure tonalitatea severa, sobra,
austera a titlului?
 Ce conotatii metaforice ar putea capata in cadrul titlului substantivul repetat “noaptea”.
B.
 Profesorul solicita elevilor sa rezume mitul lui Procust si dezbate cu elevii semnificatiile abstracte ale
mitului, stabilind posibilele trimiteri la text.
(Termeni cheie: talhar; a ademeni; drumet; ospitalitate; pat/paturi de arama/sapate in stanca; Tezeu;
Procust(‘intinzatorul”) sau Polypemon(“mult-stricatorul”) sau Damastes(“strangatorul”); individual si legile
inguste, jignitoare, umilitoare, tiranice(pertid, regim, dictatura, institutii); practice abuzive de incadrare a
oamenilor, a gandirii si a simtamintelor in tipare prestabilite; banalizarea, sufocarea in conventii; insomnia;
neodihna; disconfort psihic si fizic; probleme de constiinta).

 Enumerati trei factori exteriori care vor actiona asupra personajului –narator in sens procustian,
transformandu-l intr-un inadaptat.
(familia tatalui, mediul monden al afaceristilor miliardari din Bucuresti, infidelitatea Elei, chiar institutia
casatoriei si izbucnirea razboiului).
C.
 Se aplica testul de lectura anuntat din capitolele VI si VII ale romanului -fisa 3
 Se evalueaza oral raspunsurile date de elevi la intrebarile din testul de lectura .
 Profesorul va consolida concluziile de pana acum prin lecturara interpretativa unor fragmente din cele
doua capitole avute in vedere (doua fragmete descriptive, dialogul celor doi soti si scene narative ce
surprind primul atac).Accentul va fi pus asupra mijloacelor de analiza psihologica a personajului
(introspectie, retrospectie, monolog interior, flashback, memorie involuntara).
 Explicati cauzele sau scopul pentru care o fiinta umana ar alege sa-si faca publice o experienta
personala, cum e aceea a esecului in casnicie, sau amintirile zilelor petrecute pe front.

VI.Asigurarea feed-back-ului
Feed-back-ul are loc permanent,pe parcursul conversaţiei, prin aprecieri verbale făcute de
profesor, vizând participarea elevilor, calitatea exemplelor şi a argumentaţiei, claritatea şi corectitudinea
exprimării.
VII. Asigurarea retenţiei şi a transferului (5min)
Se formuleaza elevilor ca tema pentru acasa:
Redactati un eseu liber de o pagina, in care sa comentati resursele de semnificatie ale romanului ”Ultima
noapte de dragoste, intaia noapte de razboi”.
In redactarea eseului:
-veti aseza scrierea camilpetresciana in sfera unei traditii a romanului de razboi din literatura
europeana a secolului XX, ca forma de reactie constienta la un context socio-politic tulbure, conflictual;
 -veti stabili idei ancora cu continutul ideatic si tematic ,cu apartenenta personajului la o anumita
tipologie umana si cu calitatea de scriere de analiza psihologica a textului;
-va veti intari ideile cu scurte citate din text.
 Fisa nr 1
(elevi)

“Balaurul”, Hortensia Papadat-Bengescu

“Nimic nou pe frontal de vest”, Erich Maria Remarque
“Adio, arme”, Ernest Hemingway
“Razboi si pace”, Lev Tolstoi
“Padurea spanzuratilor”, Liviu Rebreanu
“Peripetiile bravului soldat Sveyk”, Jaroslav Hasek
“Doctor Jivago”, Boris Pasternak
“Ciuma”, Albert Camus
“Calatorie la capatul noptii”, Loius-Ferdinand Celine
“Pacientul englez”, Michael Ondaatje

1.Daca ar fi sa alegeti doar in functie de titlu, fara nicio alta referinta suplimentara , sa cititi un text din cele
enumerate mai sus, care ar fi acesta si de ce?
2.Alegeti un titlu dintre cele enumerate , despre care credeti ca anunta un univers fictional ce reflecta in nota
satirica, critica,sau ironica, realitatea frontului.
3. Alegeti un titlu dintre cele enumerate , despre care credeti ca anunta un punct de vedere metaforico-simbolic,
alegoric, asupra lumii. Din ce motive ar alege un romancier sa vorbeasca doar metaforic, doar prin alegorii
despre razboi?
4 .Despre care dintre titlurile date ati inclina sa credeti ca nu corespund unui text care sa abordeze tema
razboiului? De ce? La ce teme va trimite cu gandul titlul ales?
5.Despre care dintre titlurile date ati fi inclinati sa credeti ca nu face referire la perioada celor doua razboaie
mondiale si de ce?
6.Despre care dintre aceste scrieri ai putea opina ca a fost publicata cel mai recent?
7.Care dintre titlurile date va insipira o scriere care s-ar ancora si in sfera temei iubirii si de ce?
8.Care credeti ca sunt ratiunile pentru care cei mai multi prozatori ar inclina sa asocieze intr-o scriere epica ,
tematic, iubirea si razboiul?
 Fisa nr. 1
(profesor)
“Balaurul”, Hortensia Papadat-Bengescu (I)
“Nimic nou pe frontal de vest”, Erich Maria Remarque(I)
“Adio, arme”, Ernest Hemingway(I)
“Razboi si pace”, Lev Tolstoi(sec XIX)
“Padurea spanzuratilor”, Liviu Rebreanu(I)
“Peripetiile bravului soldat Sveyk”, Jaroslav Hasek(satira)
“Doctor Jivago”, Boris Pasternak(I)
“Ciuma”, Albert Camus (II)
“Calatorie la capatul noptii”, Loius-Ferdinand Celine(II)
“Pacientul englez”, Michael Ondaatje(II), 1992, autor canadian
 Fisa nr 2 (elevi)
Test de lectura (nr. I)
1. Numiti doua “neajunsuri” pe care i le gaseste lui Stefan , sotia sa, dupa ce devine nelipsita din cercurile
mondene ale Bucurestiului.
2. Ce-i cere Ela lui Stefan in dimineata de dupa ultima lor noapte de amor petrecuta la Campulung?
3. Enumerati patru escrocherii al caror initiator era domnul G si de care Stefan Ghiorghidiu afla de la
colonelul care-l recupereza cu ordin de intoarcere la regiment.
4. Tinand cont de faptul ca Ela stia inanintea lui Stefan de iminenta declansare a razboiului, de la dnul G. si
ca oraselele de pe Valea Prahovei erau pline de femei cochet imbracate, elegante, aflate parca in scurte
concedii la munte, ce ironie a autorului credeti ca ascund aceste observatii?
5. Care este prima dovada de curaj soldatesc pe care o da Stefan Ghiorghidiu cu ocazia primului asalt ,din
apropierea Branului?
6. Numiti o placere marunta redescoperita de soldati in timpul razboiului.

Test de lectura (nr II)

7. Ce personaj episodic prilejuieste urmatorul raspuns si urmatoarea meditatie:

“-De aici nu mai pleaca nimeni.

Inteleg ca suntem ca niste leprosi, cine a venit intre noi e iremediabil pierdut.”
8. Enumerati trei aspecte remarcate de Stefan in perioada premergatoare luptelor, care ar fi indemnat pe
oricine sa spere ca razboiul nu va mai incepe niciodata, cain Romania Mica se traia tihnit, departe de
ororile din restul Europei.
9. Numiti prin trei adjective starea in care se intoarce Stefan din ltima sa intalnirea cu Ela si prin alte trei
adjective starea in care trece perdonajul cand porneste atacul.
10. Ce nevoie acuta a lui Stefan, ramasa neverbalizata, ascunde replica colonelului: “-Ce ai? nu ti-e bine?
Nu mai pleca la drum fara manta. Sau ia-ti cu dta si un veston mai gros!”
11. Carui ofiter scolit la Viena raman recunoscatori cei din regimantul lui Stefan Ghiorghidiu dupa primul
atac, pentru stapanirea de sine si fermitatea de care da dovada si ce pasiune avea acesta?
12. 6. Rezumati o scena tragi-comica din scena primului asalt, de pe dealurile din apropierea Branului.
 Fisa 2 (profesor)
Raspunsuri la testul de lectura
Nr I
1. Numiti doua “neajunsuri” pe care i le gaseste lui Stefan, sotia sa, dupa ce devine nelipsita din cercurile
mondene ale Bucurstiului.
(Nu era un bun dansator, era neglijent vestimentar, ceea ce denota in opinia celor snobi “lipsa de rasa”.
In fapt, Ela devine dintr-o iubita foarte naturala, care nu poza in momentele intime, o fiinta artificiala
si se recompenseaza astfel petru un complex de inferioritate intelectuala, pe care l-a incercat in prima
parte a relatiei matrimoniale, in raport cu sotul sau).
2. Ce-i cere Ela lui Stefan in dimineata de dupa ultima lor noapte de amor petrecuta la Campulung?
(Sa-i transfere o suma de bani, printr-un serviciu bancar, temandu-se ca rudele lui Stefan o vor
nedreptati daca va ramane vaduva, neavant incredere in legi.)
3. Enumerati patru escrocherii al caror initiator era domnul G si de care Stefan Ghiorghidiu afla de la
colonelul care-l recupereza cu ordin de intoarcere la regiment.
(Stia cand urma sa aiba consiliul de coroana, asadar avea legaturi cu politicieni si ministri prin care pune
la cale transporturi ilegale cu alimente-untura- spre ungurii din Ardeal, incalcand prin contrabanda, un
embargou official; este impatimit al jocurilor de noroc, la care isi pierde toti banii; popularizeaza, ca
impresar, organizarea unui concert cu marele Caruso, care nu era real, vinde bilete la suprapret, si
returneaza doar sumele oficiale date de cei interesati pe bilete; abordeaza persoane bogate pretinzand
ca este in doliu si nu poate sa plateasca nici macar o telegrama de condoleante si o coroana de flori,
pentru a face rost de bani; are relatii amoroase cu femei casatorite, ce raman la el peste noapte si le
ajuta sa-si justifice lipsa de acasa, trimitand prin interpusi sa lase in casa sotiei infidele, bilete false prin
care se presupune ca respectivele doamne erau rugate de cate o prietena sa le tina companie peste
noapte, fiind singure acasa).
4. Tinand cont de faptul ca Ela stia inanintea lui Stefan de iminenta declansare a razboiului, de la dnul G si
de faptul ca oraselele de pe Valea Prahovei erau pline de femei cochet imbracate, elegante, aflate parca
in scurte concedii la munte, ce ironie a autorului credeti ca ascund aceste observatii?

(Se consuma o mare nedreptate: oamenii simpli si onesti isi faceau datoria pe front, departe de casa si isi vor
sacrifica vietile, in timp ce in culisele razboiului sforile erau trase de sarlatani si de oameni de nimic; iar
femeile nu se pot ridica la nivelul de demnitate al partenerilor lor de viata inrolati pe front).
5. Care este prima dovada de curaj soldatesc pe care o da Stefan Ghiorghidiu cu ocazia primului asalt , din
apropierea Branului?

(Ramane in picioare in prima ploaie de gloante care ii miorlaiau pe la urechi, ca sa le demonstreze soldatilor ca
nu trebuie sa le fie frica, in timp ce acestia isi ascunsesera capurile sub podete , de frica obuzelor si a gloantelor,
fiind trasi afara de picioare de superiori).
6. Numiti o placere marunta redescoperita de soldati in timpul razboiului.
 (Sa mananci, inclusiv mere din ranita unui ungur pe care tocmai l-ai ucis , sa asculti muzica lautareasca, sa
dormi in fan, sa incalti o pereche de bocanci noi, sa iei un copil in brate)
Nr II.
1. Ce personaj episodic prilejuieste urmatorul raspuns si urmatoarea meditatie:

“-De aici nu mai pleaca nimeni. Inteleg ca suntem ca niste leprosi, cine a venit intre noi e iremediabil
pierdut.”(Tiganul Vararul, care se pare ca era destul de batran ca sa mai merite sa fie inrolat, un ins foarte
las).
2.Enumerati trei aspecte remarcate de Stefan in perioada premergatoare luptelor, care ar fi indreptatit pe
oricine sa spere ca razboiul nu va mai incepe niciodata, deoarece in Romania Mica se traia tihnit, departe de
ororile din restul Europei.
(Taranii isi lucrau pamanturile; pietele oraselelor de munte debordau de fructe si de legume, iar strazile
statiunilor de munte erau cochete, tihnite si animate de oameni; ofiterii faceau ospete cu vanat si cu vin bun;
soldatii romani se imprietenisera cu vamesii maghiari, la care erau invitati acasa, in zilele de sarbatoare).
3.Numiti prin trei adjective starile incercate de Stefan, intors din ultima intalnire cu sotia sa si prin alte trei
adjective starile inceracte de erou cand se da ordinal de atac.
-singur, abandonat, instrainat, dezamagit ca nu era tata,
- inspaimantat, agitat si fugind de adevar, pe care nu vrea sa il accepte
-panicat, disperat,
- revoltat, hotarat sa se razbune, capabil de acte grave precum o crima pasionala, iresponsabil incat sa puna
in pericol viata unei ordonante, careia ii cere sa intoarca trasura spre Campulung, ca sa o prinda pe Ela cu
dnul G.
- prabusit in abis
- prefacut si viclean cu colonelul, pe care il trage de limba, irational in actiune
- un barbat slab, inrobit de imaginea unei femei frumoase, care ar inclina sa se lase umilit si sa-I cerseasca din
nou iubirea, care nu vrea sa o piarda sau sa renunte la ea)
=STARI FOARTE CONTRADICTORII
/VS/
-tentat sa se amestece cu oamenii ca sa uite, evitand sa ramana singur in camera
- ranit ca restul camarazilor casatoriti isi faceau planuri pentru dupa terminarea razboiului
- in scurt timp, nevoit sa raspunda prompt la ordine militare care vin in avalansa, sa se reancoreze “acum “ si
“aici”, in prima faza panicat, ingrozit, ravasit de gandul ca urma sa moara in scurt timp
-responsabil, pentru sine si pentru ceilalti
-optimist cum ca ar putea avea noroc sa scape neciuruit, dupa primul asalt
-tentat sa se refugieze cu mintea in amintiri cu Ela, cea care il iubise candva, ca si un “pansament” sau un
“anestezic” pentru frica de moarte
-cu spirit de initiativa
-generos(refuza bunatatile aduse de ordonanta dupa un atac si le ofera celorlalti)
- admirativ si recunoscator fata de Corabu
4. Ce nevoie acuta a lui Stefan, ramasa neverbalizata, ascunde replica colonelului: “-Ce ai? nu ti-e bine? Nu mai
pleca la drum fara manta. Sau ia-ti cu dta si un veston mai gros!”
(ar fi vrut ca o astfel de grija sa-I poarte Ela, sa vada ca-I pasa de el si ca il asteapta viu de pe front. Iubire,
afectiune si grija parinteasca).
5.Carui ofiter scolit la Viena raman recunoscatori cei din regimantul lui Stefan Ghiorghidiu dupa primul atac,
pentru stapanirea de sine si fermitatea de care da dovada si ce pasiune avea acesta?(Corabu, canta la flaut).
6. Rezumati o scena tragi-comica din scena primului asalt, de pe dealurile din apropierea Branului?
(Soldatii care isi ascund ca strutii capetele sub podete pentru ca nu se asteptau la astfel de zgomote produse de
arme si care sunt trasi afara, de picioare, de catre ofiteri).
 Model eseu de comentare a titlului romanului
Titlul romanului “Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi”, doar in aparenta dezvoltat,
aminteste de stilul lapidar al comunicatelor oficiale de pe front, prin cele doua structuri substantivale eliptice de
predicat si prin evitarea oricarui element sintactic de jonctiune. El preconizeaza faptul ca protagonistul va fi
surprins intr-o situatie limita, fara precedent, care-l va provoca sa-si asume constient fiecare clipa din viata,
pentru a putea razbate prin “noaptea” a doua drame de proportii: una personala, a divortului, si alta, colectiva, a
conflictului militar al Primului Razboi Mondial
Tonalitatea de fond a celor doua structuri substantivale asezate in antiteza, incat sa anunte cele doua teme
centrale ale cartii, ramane una grava, severa, austera, ca de sentinta irevocabila, pentru ca asa va deveni fiinta
insesi a tanarului Ghiorghidiu, ale carui idealuri de tanar intelectual vor fi “ciopartite”, incat sa corespunda
dimensiunilor “patului procustian” al societatii si al epocii in care i-a fost dat sa traiasca: o lume conflictuala,
dirijata din culise de cercuri de politicieni de carton, marionetele unor miliardari pragmatici si cinici, care i-o
vor fura si pe Ela, sotia sa, o tanara mai influentabila si mai superficiala.
Printr-o ironie a sortii, o experienta care se voia luminoasa la modul absolut, iubirea conjugala, va scoate
la iveala, prin infidelitatea Elei, ceea ce era mai urat in Stafan Ghiorghidiu: umilinta de a te sti folosit si
inselat , imaginea unui barbat slab, inrobit de atasamentul bolnavicios fata de o femeie frumoasa , pe care nu
accepta sa o piarda, ravasit de gelozie si capabil de crima pasionala, in timp ce o experienta cat se poate de
intunecata, cum e cea a razboiului, il va ajuta sa redevina prezent in centrul propriei existente, sa-si asume
responsabilitati, sa se manifeste tandru, tolerant si solidar cu oamenii simpli, redimensionandu-i eroului drama
personala si salvandu-l de la dezastru moral. Panica, deruta, suferinta fizica de front, disperarea, abisul transeelor
si al noptilor nedormite se vor dovedi mai reale si mai fructuoase decat restristea personala in care se afla eroul
la despartirea de Ela.
Eroul lui Camil Petrescu va confirama un crez de viata al autorului, conform caruia, cele mai fertile momente
pentru constiinta umana sunt situatiile de criza, pentru ca ele ne aseaza fiinta in alerta si ne reancoreaza in
realitate.
Titlul dechide o ampla confesiune a unui erou masculin care inceraca sa faca pace cu trecutul,
vindecandu-se de gelozie, de rusinea de a o fi urat si de a o fi dispretuit, sau de a o fi persecutat pe Ela,
dar si de frica de moarte , pe care i-a semanat-o in minte si in carne, frontul, razboiul neavand nicio
logica, niciun sens, nicio legitimitate, pentru o fiinta lucida.