PROIECT DIDACTIC

DATA: 07.06.2019
ORA:7.30
CLASA: a XI-a C
ARIA CURRICULARĂ: Limbă și comunicare
DISCIPLINA: Limba şi literatura română
SUBIECTUL LECTIEI: Romanul balzacian, trăsături în opera literară Enigma Otiliei de George Călinescu
TIPUL LECŢIEI: însusire de noi cunoștințe
SCOPUL LECȚIEI: cultivarea receptivitații literar-artistice a elevilor cu privire la trasăturile realismului balzacian
PROFESOR: Ancuța-Claudia Bochiș

COMPETENŢE GENERALE:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare
2. Comprehensiunea şi interpretarea textelor
3. Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente/ literare
4. Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

COMPETENŢE SPECIFICE:
1.1. Aplicarea achizițiilor lingvistice în receptarea mesajelor orale și scrise, cu explicarea rolului acestora în reliefarea
mesajului
2.1. Adecvarea strategiilor de lectură la specificul textelor literare studiate, în vederea înțelegerii și interpretării personalizate
2.3. Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori și a propriei experiențe de lectură
3.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor de documentare și cercetare a unor teme
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

O 1: să identifice trăsăturile romanului ca specie literară

O 2 : să indice trei tipologii de roman în care se încadrează opera lui George Călinescu
O 3: să precizeze personajele și cadrul desfășurării întamplărilor in romanul Enigma Otiliei
O 3: să recunoască elemente balzaciene, pe baza fragmentului dat
O 4: să selecteze din textul suport repere spațio- temporale, descrierea străzii, a arhitecturii caselor, a interioarelor și a
personajelor
O 5: să identifice temele romanului Enigma Otiliei , valorificând textul citit
O 6: să indice influența averii lui Costache Giurgiuveanu asupra destinului celorlalte personaje

STRATEGIA DIDACTICA
1. METODE ŞI PROCEDEE:
 conversaţia euristică
 lectura analitică
 exercițiu
 explicația
 Învățarea prin descoperire
 explozia stelară
 tehnica ciorchinelui
 problematizarea

2.MIJLOACE DIDACTICE:
 fişe de lucru cu fragmente extrase din roman
 tabla
 manualul
 planșa cu explozia stelară
3. RESURSE
 elevii
 sala de clasă
 timp de lucru: o oră didactică (50 de minute)

4. BIBLIOGRAFIE

Manolescu, Nicolae, Arca lui Noe, vol. I, 1980, Bucureşti, Editura Minerva
Paicu, L., Lazăr, M., Literatura română pentru bacalaureat. Eseul, 2007, Bucureşti, Editura Art,
Goia, Vistian, Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, 2002, Cluj-Napoca, Editura Dacia
Pop, Ion, Dicţionar analitic de opere literare româneşti, 2007, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă
 DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

ETAPELE ACTIVITATEA PROPUNĂTORULUI ȘI A ELEVILOR STRATEGII EVALUARE

LECȚIEI DIDACTICE

 Asigurarea unui climat educațional favorabil. Evaluare

 Pregătirea materialelor necesare. sistematică
1.Evocarea  Se va purta o discuție cu elevii referitoare la George prin observația
Calinescu ca personalitate plurivalenta si despre textul comportamen
- Conversația
literar Enigma Otiliei,scoțând în evidență specia euristică tului elevilor
literară căreia îi aparține, trăsăturile acesteia, dar și la intrarea în
tipologia de roman în care se încadrează. clasă și în
 Se vor actualiza cunoștințele anterioare ale elevilor timpul
referitoare la conținutul romanului, folosind explozia pregătirii
stelară: elevilor pentru
Când?- Când se petrece acțiunea romanului Enigma oră
Otiliei?
Unde?- Unde este plasată acțiunea acestei opere - Planșă ce
literare? conține
Cine?- Pe cine întâlnește tânărul Felix Sima după ce explozia stelară
pătrunde în locuința unchiului Costache?
Cum? – Cum este întâlnirea lui Felix cu Costache?
De ce? – De ce venise Felix în București?
2.Realizarea Propunătorul anunță și scrie pe tablă titlul lectiei.
sensului Se vor enunța obiectivele lecției. - Observația
dirijtă
Elevii vor primi o fișă de lucru ce conține fragmente din
prima parte a cărții, apoi vor rezolva frontal câteva cerințe: -Lectura
Evaluare
1. Transcrie un reper spațial și altul temporal din incipitul frontală
textului.
2. Cum este realizata descrierea ?
3. Ce elemente ale cadrului sunt descrise in incipit? -Exercitiul
Observati ordinea lor
4. Alcătuiește o schiță de portret a celor două personaje din
incipit, Felix și moș Costache, evidentiind trăsătura de - Fișe de lucru
caracter principală
5. Cum vă explicați înfățișarea și vestimentația lui moș
Costache raportandu-vă la statutul său financiar?

Profesorul va specifica faptul că modelul literar al lui

George Călinescu a fost scriitorul francez Honore de Balzac
(1799-1850), unul din marii romancieri ai literaturii Evaluare
franceze, care a influenţat literatura română din aceea -Explicatia
formativă
perioada.
Influenţa sa a fost atât de evidentă, încât critica literară a
găsit de cuviinţă să introducă conceptul de
„balzacianism”, desemnând, pe de o parte, ceea ce este
specific operei balzaciene, iar pe de altă parte, acea tendinţă a
scriitorilor de a prelua şi cultiva teme, motive, tipologii de
personaje, tehnici narative etc., care definesc și
individualizează opera marelui scriitor francez. Învățarea prin
Pornind de la rezolvarea acestor sarcini de lucru, elevii descoperire
vor nota în caiete, iar profesorul pe tablă, elementele
 balzaciene care se regăsesc în romanul lui Călinescu:
Evaluare orală
- expozițiunea este realizată în manieră balzaciană: situarea
exactă în timp și spațiu, descrierea străzii și a casei lui
Costache Giurgiuveanu în manieră realistă, finețea
observației și tehnica detaliului;

- caracterizarea personjelor este făcută ca în romanul realist

balzacian, caracterul personajelor dezvăluindu-se progresiv
de la datele exterioare ale existenței lor: prezentarea
mediului, descrierea locuinței, a fizionomiei, a gesturilor și a - Tehnica
obișnuințelor;
ciorchinelui
- prin tema socială, romanul fiind o frescă a burgheziei -Conversația
bucureștene de la începutul secolului al XX- lea, antrenată în
lupta pentru înavuțire, prin orice mijloace;
- prin temele centrale preluate de la Balzac: tema moștenirii
și tema paternității.

Folosind tehnica ciorchinelui vom scoate în evidență

temele literare regăsite în romanul Enigma Otiliei. Unii elevi
vor veni la tablă și vor completa ciochinele cu câte o temă pe
care au identificat-o în urma lecturii cărții, iar ceilalți îl vor
realiza în caietele de clasă.
3. Reflecția Tema principala fiind istoria unei mosteniri, vom realiza un Problematizarea Evaluare orala
exercițiu prin care să identificăm modul in care averea lui
moș Costache influențează destinul personajelor
 ANEXA Nr. 1

„Într-o seara de la începutul lui iulie 1909, cu puțin timp inainte de orele zece, un tânăr de vreo optsprezece ani, îmbracat în uniformă de licean,
intra în strada Antim, venind dinspre strada Sfinții Apostoli […] ”

„ Strada era pustie și întunecată și, în ciuda verii, în urma unor ploi generale, răcoroasă și foșnitoare ca o pădure.[…]și lumea părea adormită,
fiincă lămpile de prin case erau stinse sau ascunse în mari globuri de sticlă mată, ca să nu dea căldură. În această obscuritate, strada avea un
aspect bizar. Nici o casă nu era prea inaltă și aproape nici una nu avea cat superior.[…]”

„ Un grilaj inalt și greoi de fier, ruginit si căzut puțin pe spate, dovedea, pe dreapta, existența unei curți, în care zărea prin întuneric atât
frunziș și atâtea trunchiuri, încât intinderea ei, deocamdata nu se putea calcula, impresia trecătorului fiind totuși de padure fără fund.[…]Într-
adevar, toate curțile si mai ales ograda bisericii erau pline de copaci bătrâni, ca de altfel indeobște curțile marelui sat ce era atunci capitala. ”

” În apropierea mănastirii si peste drum de ea, o casa cu ferestre înalte era încă luminată. […]Casa avea un singur cat, așezat pe un scund parter-
soclu, ale cărui geamuri pătrate erau acoperite cu hârtie translucidă, imitând un vitraliu de catedrală. Partea de sus privea spre sradă cu patru
ferestre de o înălțime absurdă, formând în vârful lor câte o rozetă gotică, deși deasupra lor zidăria scotea tot atâtea mici frontoane clasice,
spijinite pe câte două console.La fațadă, acoperișul cădea cu o streașină lată, rezemându-se pe console despărțite de casetoane, cu totul în cel mai
antic stil, dar console, frontoane si casetoane erau vopsite cu ulei cafeniu. Zidăria era crăpatăsi scorojită în foarte multe locuri, și din crăpăturile
dintre fațada casei și trotuar ieșeau îndrăzneț buruienile. ”

”Anticamera era de-o înălțime considerabilă, ocupând celor două caturi laolaltă. O scară de lemn cu două suișuri laterale forma un soi de
piramidă, în vârful căreia un Hermes de ipsos, destul de grațios, o copie după un model clasic, vopsit detestabil cu vofsea cafenie, ținea in locul
caducelui o lampă cu petrol cu glob de sticlă în chipul unui astru.Lampa era stinsă, în schimb o altă lampă plină de ciucuri de cristal, atârnată de
înaltul tavan.[…]Ceea ce ar fi surprins aici ochiul unui estet era intenția de a executa grandiosul clasic în materiale atât de nepotrivite.Pereții […]
ar fi trebuit să fie de marmură […], erau grosolan tencuiți și zugrăviți cu șablonul și cu mâna, imitând picturile pompeiene. ”

” Un tânăr de vreo optsprezece ani, îmbracat în uniformă de liceean, intră în strada Antim. […]Uniforma neagră îi era bine strânsă pe talie, ca
un vesmant militar, iar gulerul tare și foarte înalt și șapca umflată îi dădeau un aer bărbătesc și elegant.Fața îi era însă juvenilă și prelungă,
aproape feminină din pricina șuvițelor mari de păr ce-i cădeau de sub șapcă, dar culoarea măslinie a obrazului și tăietura elinică a nasului
corectau printr-o nota voluntară întâia impresie. ”
” […]tânărul văzu un omuleț subțire și puțin încovoiat. Capul îi era atins de o calviție totală, si fața părea aproape spână și, din cauza aceasta,
era pătrată.Buzele îi erau întoarse în afară și galbene de prea mult fumat, acoperind numai doi dinți vizibili, ca niște așchii de os.Omul, a cărei
vârstă desigur înaintată rămânea totuși incertă, zâmbea cu cei doi dinți, clipind rar și moale, întocmai ca bufnițele supărate de o lumină bruscă,
privind întrebător și vădit contrariat. ”

1. Transcrie un reper spațial și altul temporal din incipitul textului.

2. Ce observați in legătură cu modul in care este realizată descrierea ?

3. Ce elemente ale cadrului sunt descrise in incipit? Observati ordinea lor.

4. Alcătuiește o schiță de portret a celor două personaje din incipit, Felix și moș Costache, evidentiind trăsătura de
caracter principală.

5. Cum vă explicați înfățișarea și vestimentația lui moș Costache raportandu-vă la statutul său financiar?
 ANEXA NR. 2

Gândiți-vă la modul in care averea lui moș Costache influențează destinul celorlalte personaje?Notați in două randuri
alegerea făcută.

Averea lui moș Costache:

 Felix ....................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................
..........
 Otilia
.............................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................
..
 Aglaie
.............................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................
..
 Stănică
.............................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................
..
 Olimpia
 .............................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................
..
 Aurica
.............................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................
..

ANEXA NR.3