Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Competențe generale:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor,
în diferite situaţii de comunicare;
2. Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea
diferitelor texte literare şi nonliterare;
3. Argumentarea scrisă şi orală a unor opinii în diverse situaţii de comunicare.
Competențe specifice:
1.3. Folosirea adecvată a strategiilor şi a regulilor de exprimare orală în monolog şi în
dialog;
2.1. Analiza principalelor componente de structură, de compoziţie şi de limbaj specific
textului narativ;
2.4. Folosirea unor modalităţi diverse de înţelegere şi de interpretare a textelor literare
studiate;
3.3. Elaborarea unei argumentări orale sau scrise pe baza textelor studiate.
Obiective operaționale:
- să identifice tema romanului;
- să descrie particularitățile de viziune și elementele de originalitate în abordarea
temei;
- să interpreteze titlul, prin corelarea temelor;
- să evidențieze relația dintre incipit și final;
Forme de organizare: frontal, individual, în perechi
Metode și procedee:
brainstormingul;
problematizarea;
conversaţia euristică;
explicaţia;
lectura interpretativă;
Resurse materiale: fişe de lucru, manualul de limba şi literatura română- clasa a X-a
(Editura Corint), videoproiector, laptop, romanul „Moromeţii” (vol. I), tabla de scris
Motivația lecției: lecția este importantă pentru dobândirea unor cunoștințe despre
evoluția speciei romanului și pentru dezvoltarea deprinderilor de analiză structurală a
textelor literare menționate în programa școlară, precum și a gândirii critice, reflexive.
Fiind prima din sistemul de lecții aferent romanului obiectiv, realist Moromeții, ea
urmărește totodată și dezvoltarea gustului pentru lectură/interpretare într-o manieră
nuanțată a operei lui Marin Preda prin raportare la experiențele de lectură anterioare/la
alte texte literare cu aceeași temă.
Condiţii prealabile:
Elevii trebuie să aibă deprinderi de muncă cu textul, cunoştinţe minimale de teorie
literară, să cunoască subiectul operei literare.
Evaluarea:
-observarea comportamentului individual pe parcursul activităţii, urmărirea proceselor
gândirii desfăşurate de elevi în timpul activităţii frontale şi în perechi;
-rezolvarea cerinţelor din fişele de lucru, feedbackul; aprecieri verbale.
Bibliografie:
1. Călinescu, George, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Ed. Minerva,
Bucureşti, 1982;
2. Parfene, Constantin, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Editura
Polirom, Bucureşti, 1999;
3. Preda, Marin, Moromeţii (vol.I), Editura Cartex, Bucureşti, 2005;
4. Iancu, Marin, Bălu, Ion, Lăzărescu, Rodica, Limba şi literatura română- manual pentru
clasa a X-a, Editura Corint, Bucureşti, 2008;
5. DOOM 3
Lecţia propriu- zisă
I. Evocare
- Moment organizatoric;
- Prezentarea normelor actuale conform DOOM3- 3’
- Actualizarea informaţiilor legate de evoluția romanului românesc (interbelic, postbelic)
prin brainstorming.
II. Realizarea sensului
- Captarea atenției: Profesorul citește un fragment din vol. ”Creație și morală –
Lumea țărănească și generațiile ei în istorie” de Marin Preda. Elevii vor lucra
individual, apoi în perechi, exprimându-și punctul de vedere cu privire la fragmentul
dat. – 10 min.
- Se notează titlul lecției și se anunță obiectivele acesteia
- Prezentarea noului conținut:
Prin conversație euristică, profesorul, împreună cu elevii, sedimentează
informațiile contextualizatoare: date despre autor și operă, surse de inspirație,
contextul apariției romanului.
Prin problematizare, se vor identifica elementele de originalitate care mai pot
apărea într-un roman postbelic ce abordează tema satului românesc.
Frontal, utilizând diagrama Venn, se vor stabili asemănările și deosebirile dintre
romanul Ion, de Liviu Rebreanu și romanul Moromeții, de Marin Preda.
Profesorul solicită interpretarea titlului (activitate în perechi), pornind de la
întrebarea: Cum putem corela temele romanului în evidențierea semnificației
titlului?
Frontal, se vor lectura fragmentele ce constituie simetria incipit-final și se vor
identifica elementele de imaginar ce stau la baza acesteia.
III. Reflecție
- Prin metoda cadranelor, elevii vor răspunde individual la următoarele sarcini:
1. Precizați o idee/ o structură lingvistică etc. pe care ați reținut-o în această oră.
2. Menționați un aspect pe care ați dori să îl aprofundați.
3. Reprezentați printr-un desen/ simbol una dintre temele romanului.
4. Acordați-vă o notă, pe o scară de la 1 la 10, pentru participarea la oră.
IV. Extensie
Temă pentru acasă: Realizaţi un eseu de aproximativ 100 de cuvinte, în care să
argumentezi apartenența romanului la un segment tematic.
Anexa I – Schița tablei
Moromeții
de Marin Preda
1. Context de apariție:
- Roman postbelic (vol. I – 1955; vol. II - 1967)
- Vol. Întâlnirea din pământuri – exercițiu scriitoricesc
- Surse de inspirație: Tudor Călăraşu - tatăl scriitorului - modelul literar pentru Ilie
Moromete; mezinul Niculae – alter-ego
2. Tema:
- Socială: relația țăranului cu pământul (lumea satului);
- Satul la confluența dintre două epoci (conjugarea temei satului cu cea a destinului
istoric);
- Familia și criza comunicării
3. Titlul:
- Sintetic: evidențiază drama familiei Moromete, dar, prin extensie simbolică,
sugerează declinul satului tradițional, al țăranului roman.
4. Simetria incipit-final
- Imaginea timpului
Anexa 2- Cadran
I . Precizați o idee/ o structură II. Precizează 3 concepte
lingvistică etc. pe care ați reținut-o operaţionale utilizate în această
în această oră. lecţie.